Expansionismul rus: permanența obiectivelor și recurența metodelor (II)

Timp de lectură 8 min.

În fața ochilor noștri, vedem cum se cristalizează ambiția Kremlinului: un imperiu supus unui regim autoritar sprijinit de casta militară și serviciile secrete: Uniunea Euroasiatică de la Brest la Vladivostok, cimentată de conductele de gaze care leagă Rusia de Europa, în care statele europene, prea mici pentru a fi „suverane”, ar accepta ordinea politică impusă de Kremlin și ar asigura supravegherea. Anexarea Crimeei a fost primul pas spre crearea acestui imperiu continental visat acum de președintele rus. Slăbiciunea reacțiilor occidentale după acel act de…

citește în continuare

Prim-ministrul Barnier, o veste bună pentru Franța și nu numai

Timp de lectură 7 min.

Macron, cel mai tânăr președinte al Franței, pentru a se salva dintr-o situație ce pare încă imposibilă, l-a numit prim-ministru pe Michel Barnier, cel mai în vârstă șef de guvern de după nașterea celei de a V-a Republici franceze. Ca simbol, e recunoașterea faptului că lipsa sa de experiență politică a avut un rol important în nu puținele decizii greșite luate de când este președinte, dintre care cea mai greu de înțeles a fost chiar declanșarea alegerilor anticipate imediat după europenele din iunie.  Barnier…

citește în continuare

Devine Germania bolnavul Europei?

Timp de lectură 4 min.

„Guvern slab, model economic depășit, criză migratorie, incertitudine în materie de securitate… Germania este pe cale să devină neguvernabilă. Rezultatele fără precedent obținute de partidele extremiste de dreapta și de stânga la cele două alegeri regionale din 1 septembrie sunt un semnal de alarmă nu doar pentru coaliția cancelarului Scholz aflată la putere în Berlin, ci și pentru CDU, lipsită de partener pentru a guverna la nivel local. În Turingia, cele trei partide extremiste cumulează împreună aproape două treimi din voturile exprimate. În Saxonia,…

citește în continuare

Alegerile, Vestul, elita germană și fisa care-i cade greu

Timp de lectură 6 min.

Rezultatul alegerilor regionale germane, care au dat clar câștig de cauză celor două extreme, dar ar putea ajuta Vestul să-și înțeleagă situația, va avea neplăcute urmări economice, politice și sociale. În Turingia și Saxonia, elita politică postbelică și postcomunistă a fost trimisă pur și simplu la plimbare, la culcare, la naftalină, la coșul de gunoi al istoriei, singurul partid care a mai rezistat cât de cât fiind CDU, din opoziție, pe plan federal, creditat cu circa un sfert din voturi într-un land, și cu…

citește în continuare

Panait Istrati – biografia politică și imaginarul „omului revoltat“

Timp de lectură 6 min.

Probabil mulți cititori îl cunosc pe Andrei Crăciun mai degrabă din ipostazele lui de gazetar de mare impact (multipremiat), poet, prozator, eseist, dramaturg și mai puțin ca cercetător al istoriei politice axat pe reconstituirea unor biografii. Într-un fel, biografia romanțată a lui Emil Cioran (Cioran. Ultimul om liber, Editura Polirom, 2020) asigură tranziția spre autorul de scrieri academice de astăzi. Recenta lucrare a lui Andrei Crăciun (Panait Istrati. O biografie politică, Editura Zugzwang, 2024) își propune să reconstituie biografia politică a lui Panait Istrati,…

citește în continuare

Expansionismul rus: permanența obiectivelor și recurența metodelor (I)

Timp de lectură 13 min.

Vă prezentăm o analiză semnată Françoise Thom publicată Desk Russie:  « Două aspecte au fost evidente începând cu 24 februarie 2022: obstinația extraordinară a Kremlinului de a-și atinge obiectivele și indiferența față de costul uman al acestei politici. }n intercepțiile ucrainene dezvăluie că înaintea atacului de lângă Bakhmut, comandamentul rus își îndemna trupele în următoarele termeni: „Misiunea voastră este să înaintați cu orice preț. Nu contează dacă muriți sau nu. Alții vă vor înlocui. Important este să înaintăm.” Persistența Rusiei în realizarea obiectivelor sale expansioniste nu…

citește în continuare

Le Figaro: « Cât timp mai pot fi marginalizate partidele naționaliste? »

Timp de lectură 4 min.

« Peisajul politic european se schimbă, iar partidele politice tradiționale se închid într-o negare a realității, care este de asemenea o negare a democrației. În toată Europa, dreapta naționalistă a avansat considerabil în ultimele alegeri europene. Aceasta reprezintă acum 25% din deputații noului Parlament European, iar progresele sale sunt și mai spectaculoase în anumite state membre, în special în Franța, Italia și Germania. Dreapta națională își menține pozițiile în bastioanele sale din Ungaria și Polonia. Peste tot, aceleași cauze produc aceleași efecte: unanimitatea partidelor tradiționale…

citește în continuare

T. Baconschi: Ideologia woke ca formă de neocolonialism

Timp de lectură 4 min.

« Tocmai am terminat de citit cartea lui Jean-Loup Bonnamy „Occidentul debusolat” (Editions de L’Observatoire, 2024) și mi-am propus să o traduc în românește, pentru că ideile pe care se sprijină merită discutate și la noi. Teza de bază a volumului este aceea că ideologia Woke și Cancel Culture – importate pe sol european din SUA – reprezintă o formă de narcisism camuflat în ură de sine.  Occidentul a luat naștere nu atât prin separarea Imperiului Roman într-o emisferă răsăriteană și una apuseană, nici ca…

citește în continuare

Radu Crăciun: Etatismul – o falsă soluție la o problemă reală 

Timp de lectură 10 min.

Ascensiunea populismului este un motiv de preocupare peste tot in lume. Insa ascensiunea acestui curent de gandire in Europa si SUA este urmarita cu predilectie si cu ingrijorare, din cauza impactului economic si geopolitic major pe care evolutiile din aceste regiuni le-ar putea avea asupra intregii lumi. Populismul este in primul rand apanajul partidelor aflate la extremele esichierului politic, motiv pentru care, multa vreme, principalele partide politice (main stream) au fost tentate sa il neglijeze, sau sa il priveasca cu aroganta sau superficialitate. Genul…

citește în continuare

Mă, trumpistule! Mă, extremistule! Obsesii și etichete ale extremei stângi

Timp de lectură 8 min.

Sunt Petre M. Iancu și mă confrunt cu acuze și neînțelegeri, dintre care unele istorice. Unii mă atacă primitiv: ”mă trumpistule, dai în clocot”, m-a apostrofat mai nou, textual, un ins din categoria celor cu care nu se poate avea un dialog, pentru că vorbesc în dodii și ”gândesc” în etichete, așa că iubesc salata de cuvinte goale a Kamalei Harris și se simt lezați când îi dau în vileag aberațiile pompieristice. Unele pe care, ideologic, nu mai ai voie să le numești, necum…

citește în continuare

Condiţia romantică

Timp de lectură 6 min.

Suntem, cu toţii, parte din lumea pe care o naşte ro man tismul: prin ambiţii, pasiuni, nelinişte şi nos ­talgie, prin elanuri şi sensibilitate, identitatea noastră este modelată de forţele care se pun în mişcare, în anii de după 1760. Nimic nu mai poate fi la fel după acest moment de răscruce, căci mişcarea romantică se întinde asemeni unui val seismic, atingând oameni şi naţiuni, în egală măsură. Mai mult poate decât oricare alt fenomen intelectual, romantismul este un început de drum. Tot ceea…

citește în continuare

David Colon. Războiul informațional  (II)

Timp de lectură 9 min.

Desk Russie: Ascultându-vă, pare că vom putea în curând să dăm directive IA, de exemplu, să-i propunem un mega-poveste din care să genereze o multitudine de știri false etc. Nu vom mai avea nevoie nici măcar de ferme de troli!  David Colon: La asta lucrează grupuri de ingineri în slujba propagandei Kremlinului. De decenii, serviciile secrete ruse sunt fascinate de gândirea matematicianului american Norbert Wiener, care este unul dintre părinții învățării automate și care a conceput cibernetica ca o știință a automatizării societăților și…

citește în continuare

The Telegraph: Ucraina subminează acțiunile nocive ale Rusiei la nivel global

Timp de lectură 4 min.

« Războiul lui Putin împotriva Ucrainei și a Occidentului s-a extins în Africa și Orientul Mijlociu. Recent, Kievul susține că a furnizat grupurilor rebele din Mali informații care au condus la un atac împotriva mercenarilor Grupului Wagner din Rusia, în urma căruia 84 de persoane ar fi fost ucise. Grupul Wagner a luptat în războiul împotriva Ucrainei până când liderul său, acum decedat, Yevgeny Prigojin, a lansat un puci eșuat împotriva Kremlinului anul trecut. De atunci, fostele sale trupe  și-au extins operațiunile în Sahel și…

citește în continuare

O scrisoare de la un deținut politic de azi

Timp de lectură 2 min.

Alexandr Skobov, 66 de ani, este un fost deținut politic sovietic care s-a opus deschis invaziei ruse a Ucrainei. Condamnând războiul imperialist rusesc, Skobov s-a pronunțat în mod special pentru distrugerea podului din Crimeea, a flotei Mării Negre și a aerodromurilor militare. La 3 aprilie 2024, a fost arestat la Sankt Petersburg și acuzat de „justificare publică a terorismului”. Este închis la Syktyvkar (republica Komi), în așteptarea procesului său. Riscă până la 7 ani de închisoare. Desk Russie a publicat publică un amplu fragment…

citește în continuare

Basarabia, o brândușă pe câmpul Securității

Timp de lectură 10 min.

După semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, în 1939 și, mai ales, după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, subiectul „Basarabia” devenise tabu, fiind supus unei aspre și atente cenzuri atât în România, unde comuniștii au ajuns la putere, cât și în Uniunea Sovietică (mai ales în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, formată din Basarabia și Transnistria). În România încă nu se terminase războiul, când ofițerii sovietici din Comisia Aliată de Control, invocând Art. 16 din Convenţia de Armistiţiu (încheiată la 12 septembrie 1944), ordonau cenzurarea și distrugerea…

citește în continuare

Războiul lui Putin pentru dominație mondială și aliații lui din Vest

Timp de lectură 6 min.

E o mare tragedie când jurnaliști necalificați sau îndoctrinați își dau cu părerea doct și suficient, ca și cum ar fi oameni de știință perfect edificați, despre realități complexe, pe care capul lor limitat, sau posibil abundent spălat pe creier, nu le prea cuprinde. Sau nu vrea să le priceapă. Un ziarist de la G4Media credea de cuviință, de curând, să invalideze biologia, dând impresia că îl consideră femeie pe un boxer ”născut” și ”crescut” ca femeie, dar dotat cu o pereche de cromozomi masculini…

citește în continuare

David Colon. Războiul informațional  (I)

Timp de lectură 12 min.

Specialist în propagandă și război informațional, David Colon explică modul în care funcționează dezinformarea rusească, ale cărei efecte sunt amplificate de utilizarea inteligenței artificiale generative. Pentru a combate acest flagel, afirmă expertul, societatea civilă din Franța și din întreaga lume occidentală trebuie să reflecteze asupra unor noi instrumente de comunicare, în vederea creării unui spațiu informațional în conexiune cu realitatea factuală. Interviu realizat de Galia Ackerman (Desk Russie) Desk Russie: Cum este organizat sistemul de dezinformare rusesc? Există un centru unic de comandă al…

citește în continuare

Fake-news politic pe TikTok. Anchetă WSJ

Timp de lectură 11 min.

« Oficialii din domeniul informațiilor au avertizat că alegerile prezidențiale din 2024 ar putea fi confruntate cu un val fără precedent de știri false, alimentat de inteligența artificială, provenind de la actori străini. O analiză realizată de Wall Street Journal a videoclipurilor de pe TikTok a arătat că acest lucru se întâmplă deja. În mijlocul știrilor politice generale și al meme-urilor legate de alegeri de pe TikTok, Wall Street Journal a descoperit mii de videoclipuri cu minciuni politice și exagerări. Analiza ulterioară a condus ziarul…

citește în continuare

The Telegraph: Olimpiada, boxul și distincția bărbat-femeie 

Timp de lectură 6 min.

« Scandalul mocnit al acestor Jocuri de la Paris a ajuns la cea mai explozivă concluzie posibilă, cu un boxer biologic masculin câștigând o medalie de aur olimpică la categoria feminină. Imane Khelif, o algeriană de 25 de ani a cărei teste ADN au arătat prezența cromozomilor XY, caracteristici bărbaților, a câștigat titlul la categoria welter feminin după ce a învins patru adversare succesive în meciuri complet dezechilibrate. Rezultatul despre care Comitetul Internațional Olimpic a fost avertizat de atât de mult timp – că o…

citește în continuare

Petre P. Iancu despre scandalul de la SNSPA, replica lui L. Rotman și răspunsul său

Timp de lectură 11 min.

« Profesorul Alfred Bulai a fost dat afară de la SNSPA. Rectorul Remus Pricopie, criticat el însuși, masiv, pentru nepăsarea cu care a condus prea mulți ani la rând fosta Academie comunistă Ștefan Gheorghiu, devenită postcomunist o pepinieră de hărțuitori și abuzatori sexuali și de protectori ai lor, i-a desfăcut lui Bulai contractul de muncă. Să nu mi se ceară să pronunț elogii și să avansez felicitări. Nici pentru faptul că Marius Pieleanu și-a evaluat corect situația și, acuzat de asemenea de hărțuire sexuală, și-a dat…

citește în continuare

Iritări, temeri, riscuri, frontiere

Timp de lectură 5 min.

Realitate sigură a vieții lui Isus, eliberarea posedaților din Gherasa pare o legendă pioasă chiar și pentru unii creștini, care nu-și pierd timpul – cred ei – cu lucruri vrednice de „obscurantismul” Evului Mediu. Risipirea credinței în secolul consumerismului, dar și neîncrederea în gesturile lui Hristos ascund, sub pretextul diversității, un mesaj la fel de problematic ca și acela al zeflemelei publice față de sensibilitatea creștină. Deși deriziunea principiilor pe care s-a clădit civilizația europeană e susținută în numele libertății, nu toată lumea se…

citește în continuare

F. Thom: « Să nu renunțăm în ultimul moment! » (II)

Timp de lectură 10 min.

« Un alt fenomen potențial revoluționar are loc de la mobilizarea ezitantă din toamna lui 2022. Rusia, care în întreaga sa istorie și-a tratat soldații ca pe carne de tun, atât inepuizabilă, cât și aproape gratuită, este acum obligată să își plătească soldații, și chiar să îi plătească bine. Cu toate acestea, acești bărbați, teoretic adunați sub drapel pe bani grei, continuă să fie tratați de majoritatea ofițerilor lor în maniera sovietică, ca pe niște vite ușor de înlocuit. Aceasta generează tensiuni puternice, care explodează…

citește în continuare

The Telegraph:  Nimic nu poate justifica violențele din Marea Britanie

Timp de lectură 7 min.

« Opriți-vă, opriți-vă cu toții, voi cei care interveniți fără încetare pe rețelele sociale. Nu legitimați răul, indiferent de unde provine, și nu contextualizați sau raționalizați niciuna dintre violențe, rasismul, incendiile, aruncarea cu cărămizi, jafurile și intimidările. Nu faceți apel la „cauze profunde”; pe acel drum se află iadul relativist. Revoltații sunt barbari atavici, nihiliști detestabili; nu au nici-o scuză, nici-o circumstanță atenuantă, nici-un mesaj demn de transmis. Trebuie prinși și închiși, iar pacea publică trebuie restabilită. Vasta majoritate, dar nu toate, dintre atacurile asupra…

citește în continuare

Editorial WSJ: Trump poate iar pierde pe mâna lui

Timp de lectură 4 min.

« Fundamentele economice și de securitate ar putea anunța o victorie republicană. Alegătorii, și în special muncitorii, sunt nemulțumiți de economie, deoarece veniturile reale medii au scăzut pe parcursul președinției lui Biden. Haosul de la graniță s-a difuzat în orașele din întreaga țară. Insistența administrației de a impune politici culturale progresiste prin decret a generat resentimente și o puternică reacție negativă. Războaiele se desfășoară în Europa și Orientul Mijlociu, iar China amenință în Pacificul de Vest. Toate acestea i-au nemulțumit pe alegători cu privire la…

citește în continuare

Valțul repudierii lui Shapiro, dansul dezastrului

Timp de lectură 8 min.

Kamalei Harris îi place nu doar ideea de a conduce America și de a câștiga, în acest scop, alegeri, ci și să râdă, să cânte și să danseze. Circulă în rețele o înregistrare foarte zemoasă, ca să nu spun lubrică, în care Kamala Harris se plânge cochet de ”soarta grea a femeilor”. Ele ar avea de ales, dixit Kamala Harris, ”între a fi dure și a fi…curve, hahaha! Și hihihi! Și hahaha”! Cu gura până la urechi  Mai nou, Harris l-a ales cu zâmbetul…

citește în continuare

Politizarea Olimpiadei. Cazul stângii  franceze

Timp de lectură 6 min.

Arnaud Benedetti este profesor asociat la Universitatea Paris-Sorbonne și redactor-șef al „Revue politique et parlementaire”. A fost intervievat de Le Figaro: Le FIGARO: Într-un interviu acordat publicației „Le Monde”, Anne Hidalgo se declară mulțumită de buna desfășurare a Jocurilor Olimpice și profită de ocazie pentru a spune „Fuck reacționarilor, Fuck acestei extreme drepte, Fuck tuturor celor care ar vrea să ne închidă într-un război al tuturor împotriva tuturor”. Nu ar fi fost mai potrivit să profite de acest moment pentru a adresa un mesaj…

citește în continuare

C. Preda: Cele trei obstacole în calea alternanței

Timp de lectură 2 min.

« În 2024, există mai multe obstacole în calea alternanței. Trei dintre ele sunt mai importante. Primul e atitudinea ambiguă a PNL, cel de-al doilea mare partid guvernamental de după 1989. În perioada despre care vorbim, peneliștii au încheiat cu PSD o alianță politică – USL – și una guvernamentală – sub numele Coaliția Națională pentru România, un nume care n-a mai fost, însă, folosit după ce Ciucă și Ciolacu au bătut palma. Atitudinea amicală a fost suspendată doar în preajma alegerilor prezidențiale (din 2014…

citește în continuare

F. Thom: « Să nu renunțăm în ultimul moment! » (partea I)

Timp de lectură 12 min.

« În ultima vreme, mass-media răspândesc zvonuri despre posibile negocieri de pace între Rusia și Ucraina. O serie de fapte convergente sugerează că Kremlinul a decis să exercite presiuni pentru ca Ucraina să depună armele. Operațiunea se desfășoară în două etape. Într-un discurs ținut pe 14 iunie, președintele Putin și-a prezentat condițiile pentru instaurarea unui armistițiu: retragerea armatei ucrainene din cele patru regiuni cele mai afectate de conflict, din estul țării, și renunțarea la candidatura Ucrainei pentru aderarea la NATO. Aceste cerințe, în mod evident…

citește în continuare

Feminismul de la SNSPA și gândacul prădător-sexual

Timp de lectură 7 min.

”Gândacul” prădător-sexual nu poate fi doar șmecher. Ca să reziste într-o lume ostilă formată din tați și frați care nu-și abandonează fetele, nevestele, mamele și surorile, nu poate fi doar deștept. Are nevoie și de o ambianță potrivită ca să se dezvolte. Unde nu-i priește? Într-un loc salubru, într-un spațiu curat, într-o comunitate cu valori. Nu-i tihnește între oameni etici, între cetățeni care nu-și lasă nici societatea, nici instituția și cu atât mai puțin copiii sau studentele de izbeliște. Nu-i cade bine între creștini…

citește în continuare

Teodor Baconschi despre recentele canonizări 

Timp de lectură 2 min.

« Catalogul hagiografic e abundent și previzibil: avem sfinți domnitori (precum Ștefan cel Mare), sfinți cărturari și protectori ai cauzei românești (precum mitropolitul Andrei Șaguna), sfinți apărători ai ortodoxiei împotriva uniatismului habsburgic (Oprea Miclăuș & co), sfinți campioni ai renașterii filocalice (inspirate de ucraineanul Paisie Velicicovski, de la Mănăstirea Neamț).  Lipsea o verigă care să scoată sfințenia din muzeul de istorie națională și să-i confere un suflu aproape contemporan. Recentele 16 personalități canonizate de Sf. Sinod au primit rolul misionar și pastoral de a dovedi…

citește în continuare

Provocările memoriale ale canonizării mărturisitorilor ortodocși

Timp de lectură 6 min.

Anunțul canonizării de către Biserica Ortodoxă a 16 figuri clericale care au trăit în secolul al XX-lea a generat dispute mediatice aprinse. Într-o societate care NU și-a vindecat demonii trecutului, reacțiile polemice erau previzibile, având în vedere că procesul canonizării ne îndeamnă (obligă?) la o reflecție etică asupra modului cum receptăm istoria recentă. Provocarea e evidentă: unei societăți care nu s-a maturizat memorial, Biserica îi propune o grilă de lectură spirituală asupra trecutului, personificată prin biografiile transfigurate ale sfinților (propuși spre canonizare). Dincolo de…

citește în continuare

Analiza politicii de transfer a copiilor ucrainieni în Rusia 

Timp de lectură 10 min.

Andreas Umland, cunoscut politolog și specialist al spațiului ex-sovietic, a publicat recent aceasta analiză pe site-ul Desk-Russie.info: « Din 2014 și mai ales din 2022, Moscova a implementat o politică scandaloasă de deplasare și deportare la scară largă a civililor ucraineni, inclusiv mii de minori neînsoțiți. Unul dintre obiectivele invaziei ruse din 2022 este de a captura și apoi rusifica un număr mare de cetățeni ucraineni pentru a susține demografia rusă în declin. Așa-zisa „operațiune militară specială” a Kremlinului este un proiect anti-ucrainean cu caracter…

citește în continuare

Cazul Pacepa, doar o dezbatere istoriografică?

Timp de lectură 6 min.

Larry Watts nu este un simplu istoric interesat de Ro­mâ­nia. D-l Watts este o persoană cu multe con­tacte în zona serviciilor secrete din România. Este un apro­piat al generalului Ioan Talpeș, nașul de cu­nu­nie al is­toricului de peste Ocean, căsătorit cu o ro­mâncă. A fost chiar consilier la Cotroceni pe vre­mea lui Ion Ili­escu. Larry Watts a fost nașul altui is­toric, Kurt Trep­tow, condamnat la un moment dat pen­tru pe­do­filie, care gravita și el în jurul ser­vi­ci­i­lor de la Bu­cu­rești. Potrivit presei, Larry Watts…

citește în continuare

Tăcerea şi moartea

Timp de lectură 3 min.

În canonul literaturii dedicate timpului comunist şi suferinţei, cărţile Lenei Constante stau pe acelaşi raft cu “ Jurnalul Fericirii “ a lui Nicolae Steinhardt. Şi aceasta nu doar din raţiuni ce ţin de regimul literar al capodoperei, ci şi din motive care trimit la dimensiunea etică şi formativă a textelor însele. Lena Constante nu este un simplu martor al suferinţei. Ea îşi asumă condiţia de cronicar al umanităţii, atunci când umanitatea este redusă la postura de obiect chinuit, torturat şi încarcerat. Întreaga experienţă pe…

citește în continuare

Dialog cu Dennis Deletant (Video)

Timp de lectură 1 min.

Dennis Deletant este profesor emerit la  School of Slavonic and East European Studies, University College London și profesor invitat la catedra de studii românești „Ion Rațiu” de la Georgetown University, Washington D.C. „Naturalizat” român prin studiile postuniversitare, prin familie, printr-o prolifică activitate didactică, dar și printr-o prodigioasă activitate de cercetare, Dennis Deletant este devotat de decenii unei istorii prin care a trecut și la care a contribuit semnificativ. Cele mai recente cărți: În căutarea României. O aventură personală din ‘65 până azi, București: Humanitas, 2023; In Search of Romania. A Memoir,London: Hurst and Co., 2022; Romania.…

citește în continuare

Mesianism, misticism și bolile contemporane: antisemitism și totalitarism

Timp de lectură 9 min.

Ne aflăm într-un război de dimensiuni nu doar globale – de vreme ce Rusia se bucură de sprijinul esențial al Chinei și al nord-coreenilor, iar Ucraina al SUA și al UE, ci și într-un conflict mesianic. Poate chiar apocaliptic. Nu pentru că așa l-am dori noi. Ci pentru că așa îl concepe omul care l-a declanșat, Vladimir Putin. Care, deși nu e mult mai mult decât un actual șef de mafie, de KGB și de oligarhie, se crede ”mesia”. Iar patriarhul Bisericii Ruse i-a…

citește în continuare

Concursul de eseuri al Fundației Corneliu Coposu (data limită: 15 octombrie)

Timp de lectură 2 min.

Fundaţia Corneliu Coposu anunță lansarea ediției a IX-a a concursului de eseuri pe care îl organizează în parteneriat cu Fundaţia Academia Civică, Fundaţia Hanns Seidel, Fundația Culturală Memoria și Festivalul de Film și Istorii Râșnov. Partener media: Radio România Cultural. Concursul se adresează elevilor, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor.  SUBIECTE (LA ALEGERE): 1. „Cum ar fi evoluat România dacă ar fi fost legiferat punctul 8 al Proclamației de la Timișoara?” Pe 11 martie 1990, în Piața Operei din Timișoara, a avut loc o adunare populară, care…

citește în continuare

Literatura, fericirea și alte lucruri de ispravă

Timp de lectură 4 min.

În mica librărie, strâmtorată între două fast-fooduri aglomerate la ora amiezii, la parterul unui bloc-turn acoperit cu sticlă, noutățile sezonului sunt întotdeauna la vedere. Acolo  găsesc cartea, în timpul unei pauze de plimbare. Titlul, scurt și straniu, mă intrigă. Iau în mână „Cuțitul” lui Salman Rushdie și încep să citesc. În câteva clipe, textul – scris de autor în urma tentativei de asasinat din 2022 – mă cucerește. E o adevărată plăcere să simți în cuvinte cum măiestria calmă a scriitorului se precipită creativ…

citește în continuare

The Telegraph: E trumpismul viitorul dreptei?

Timp de lectură 6 min.

« Când a apărut știrea că Donald Trump a fost împușcat, mă uitam întâmplător la „Heaven’s Gate” – monumentalul eșec al Hollywood-ului din anii 80, care a marcat sfârșitul westernului american. (…) Se spune că viața imită arta. Este ciudat cum în politică – la fel ca la Hollywood – „gangsterul” l-a înlocuit pe „cowboy” ca erou al epopeei americane. Fraza pe care oamenii și-o amintesc din tentativa de asasinat asupra lui Ronald Reagan a fost mesajul radio transmis de agentul serviciului secret care constata…

citește în continuare

O lume kafkiană și noul fascism

Timp de lectură 9 min.

În ziua centenarului morții lui Kafka citesc la un preopinent o memă electorală convenabilă extremei stângi de peste ocean, menită să pună un fals semn de egalitate între Trump și Putin. Potrivit ei, Trump ar afirma despre Biden că ”e fascist”,  așa cum Putin afirmă despre (evreul) Zelenski la fel, că ar fi, chipurile ”fascist”. Se implică, desigur, că, pasămite, ”cine spune, acela e”. Minciuna e aici multiplă. Și deloc nevinovată. Nu afirmă oare și Biden, despre Trump, că republicanul ar fi ”fascist”? Ori…

citește în continuare

Eliberare fără libertate! Șase decenii de la grațierea deținuților politici (1964)

Timp de lectură 5 min.

Comunismul, ca regim politic, nu poate exista în lipsa fricii, instaurate în societate prin represiune brutală și supraveghere informativă omniprezentă. Comuniștii de la București, inspirați de practica tutorilor lor sovietici, au înțeles foarte bine această axiomă politică, fără de care nu ar fi supraviețuit la putere pentru mai bine de patru decenii. Reacția violentă, ce a urmat revoluției din Ungaria, prin care regimul a curmat orice posibilă opoziție, stă mărturie în acest sens. Valul represiv din 1958/59, căruia i-au căzut victimă deopotrivă „dușmani” reali…

citește în continuare

P. Perrineau, o analiză a turului 2 (Interviu, Le Point)

Timp de lectură 6 min.

Le Point a publicat un interviu cu Pascal Perrineau, profesor la Sciences Po, unul dintre cei mai cunoscuți politologi din Franța, care a scris mai multe cărți despre ascensiunea Frontului Național, apoi a Rassemblement National (RN):  « Le Point: Cum calificați rezultatul votului din acest al doilea tur al legislativelor? Pascal Perrineau: Intervenția foarte rapidă a lui Mélenchon, după anunțarea rezultatelor, a impus mediatic ideea unei victorii a stângii. În realitate, niciun partid nu poate revendica victoria. Nici RN, nici Noul Front Popular (NFP), nici…

citește în continuare

Inevitabila coabitare  sau cum a căzut Macron în propria sa capcană

Timp de lectură 9 min.

După rezultatul mai mult decât surprinzător al alegerilor de duminică, Macron nu asumă eroarea istorică a dizolvării parlamentului în plină ascensiune RN. E strategia pe care a ales-o pentru a încerca să preia inițiativa. Pe 10 iulie a trimis o « Scrisoare către francezi » pentru a le spune că alegerile nu au un câștigător, deci nici o zonă politică nu-i poate impune nominalizarea unui prim-ministru. În plus, consideră că extremele nu trebuie să guverneze. Deși nu le numește, vizează LFI-ul lui JL Mélenchon și RN-ul…

citește în continuare

Yascha Mounk: Haosul este noua normalitate

Timp de lectură 8 min.

Yascha Mounk este un cunoscut politilog, profesor la Johns Hopkins University evoluția regimurilor democratice. Reproducem aici interviul pe care l-a dat recent săptămânalului Le Point: « Le Point: V-a surprins dezordinea care caracterizează viața politică franceză după alegerile europene din iunie?    Yascha Mounk: Nu, nu pot spune că am fost luat prin surprindere. În schimb, ceea ce este fundamental misterios în cazul Franței este faptul că atât de mulți francezi sunt atât de profund nemulțumiți de starea generală a țării lor. Asta în comparație…

citește în continuare

Putinizarea Franței ? (II). Construirea partidului rus în Occident

Timp de lectură 8 min.

Evoluția Rusiei din 1996 arată că leninismul nu se limita la o versiune simplificată a marxismului. Era, de asemenea, un ansamblu de rețete pentru preluarea și menținerea puterii. Leninismul a supraviețuit naufragiului doctrinei marxiste, rămânând ca tehnică a loviturii de stat, ca know-how al subversiunii și al menținerii la putere a dictatorilor pro-ruși respinși de propriul lor popor. Experiența țărilor postcomuniste din „vecinătatea apropiată” Aceasta permite stabilirea unei tipologii a tehnicii putinist de captare a statelor, pentru că asta este cu adevărat ceea ce…

citește în continuare

Uriașa victorie laburistă și ce înseamnă pentru viitor

Timp de lectură 5 min.

Laburiștii și-au zdrobit rivalii politici. După ce-au părăsit progresismul dezlănțuit și au găsit drumul spre centru, ar putea conduce un Regat Unit reechilibrat. Era și timpul: America e-n derivă. Iar Europa occidentală n-are armată, în afară de cea franceză. De la Brexit, continentul nu mai dispune de cea engleză. Dar Vestul e în pericol mai mare decât oricând. Nimic nu e mai important, deci, în acest moment, în care SUA se clatină sub o președinție cu deficit cognitiv catastrofal, iar mare parte din presa…

citește în continuare

Am intrat  epoca „postpopulismului” ? Cazul RN (Interviu)

Timp de lectură 7 min.

În luna martie, politologul Thibault Muzergues a publicat o carte remarcabilă, Postpopulisme (Éditions de l’Observatoire), anunțând sfârșitul „marii disrupții populiste a anilor 2010” în favoarea unui nou model, mai pragmatic. Reproducem aici o parte din interviul dat de autor pentru Le Point: « Le Point: La alegerile europene, lista Rassemblement National condusă de Jordan Bardella a ieșit în frunte chiar și la nivelul cadrelor. Este acesta un semn al unei mutații în percepția RN, inclusiv în rândul elitelor?  Thibault Muzergues: Este într-adevăr un semn că…

citește în continuare

Françoise Thom: Putinizarea Franței? (I)

Timp de lectură 15 min.

« Nu vă descurajați, atenieni, oricât de gravă vi se pare situația voastră actuală. Pentru că din aceeași cauză care v-a pierdut, trebuie să tragem motive de speranță. Ce vreau să spun? Că dacă sunteți într-o situație nefericită, este doar pentru că nu ați făcut ceea ce trebuia. Ați avea motive să nu sperați nimic dacă ar fi adevărat că, pentru a preveni necazurile voastre, ați fi depus toate eforturile în zadar »  Demostene, Filipicele  De la anunțul președintelui Macron privind dizolvarea Parlamentului, mulți francezi au…

citește în continuare

Agresiunea Rusiei și relațiile dintre România și Ucraina (II)

Timp de lectură 8 min.

Răspunsul populației la drama Ucrainei, care amintea de atmosfera din decembrie 1989, când România s-a eliberat de dictatura lui Ceaușescu, felul în care fundațiile, asociațiile, oamenii simpli s-au dus la graniță să-i ajute pe refugiați, criticarea guvernului pentru că nu se implică, a obligat puterea să reacționeze. Președintele Iohannis avea să noteze într-o altă postare pe rețelele de socializare: „Este impresionantă mobilizarea exemplară a românilor și implicarea voluntarilor pentru a-i ajuta pe cei care sunt nevoiți să caute refugiu din zonele de război. Le…

citește în continuare

Cioloș despre rolul politic al serviciilor și democrația viciată

Timp de lectură 7 min.

Într-un foarte interesant interviu publicat de aktual24.ro și realizat de Matei Udrea, interviu care dacă era în direct la TV putea fi pus sub zodia senzaționalului, Dacian Cioloș ne anunță că se retrage din politica, prilej cu care face publicului confesiuni din păcate tardive. Ne spune că regretă faptul că nu a candidat la alegerile prezidențiale din 2019. Nu e clar care au fost motivele, va rămâne probabil un mister postdecembrist de tipul necandidaturii lui Petre Roman în 1992 sau retragerii din politică a…

citește în continuare

Alegerile din Franța dincolo de discursul politico-emoțional

Timp de lectură 10 min.

Rezultatele primului tur ne arată că Rassemblement Național (RN) a progresat din 2022 de la 18% la 33%, câștigând astfel primul tur împotriva Nouveau Front Populaire (28% față de 25% la ultimele alegeri) și a majorității prezidențiale macroniste Ensemble (20% față de 26% în 2022). Sistemul majoritar în două tururi și harta electorală actuală anunță o amplificare a victoriei RN, proiecțiile mergând de la 230 la 300 de deputați, deci ipoteza unei majorități absolute nu este exclusă.  Dacă vrem să înțelegem semnificația primului tur…

citește în continuare

Agresiunea Rusiei și relațiile dintre România și Ucraina (I)

Timp de lectură 12 min.

Încă de la începutul războiului, Statele Unite au așezat România în coaliția care trebuia să susțină activ Ucraina. Lucru confirmat de invitarea lui Klaus Iohannis la teleconferința ținută de Joe Biden la 19 aprilie 2022[1]. Din Europa de Est participau doar Polonia și România. Restul invitaților erau liderii Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, secretarul general NATO, președinta Comisiei Europene și președintele Consiliului European.  Paradigma naționalistă  de politică externă și parteneriatul strategic cu SUA România a optat în 2005 pentru o alianță strategică cu SUA. Evoluțiile…

citește în continuare

Ziua Memoriei la Memorialul de la Sighet

Timp de lectură 4 min.

Am fost de Ziua Memoriei la Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, unul dintre cele mai cutremurătoare, mai vii si mai necesare locuri de amintire, reculegere si învățătură pe care le cunosc. Nu era prima data când călcam pragul muzeului, dar a fost prima dată când am cunoscut si am pătruns in extraordinara comunitate de spirit de acolo. Celularul (am aflat acum ca așa se numește culoarul către care se deschid celulele de la parter, devenit acum spațiu de conferințe) era plin de oameni…

citește în continuare

De ce Assange nu este nici erou, nici jurnalist

Timp de lectură 3 min.

Văd, în continuare, circulând asiduu mitul lui Assange ”nevinovat”, încarcerat ”nu pentru vina lui”, ci pentru a altora. Conform acestei legende, Julian Assange (plecat moi nou spre Mariane ca să-și recunoască vina în fața unui judecător din Saipan) ar fi fost un ”whistleblower”. Unul, care ar fi avut meritul de a fi expus minciunile potentaților anglo-americani, precum și crimele lor de război (prin invadarea Irakului și Afganistanului) în ciuda absenței armelor de distrugere în masă pe teritoriul irakian. Adevărul, spus simplu Realitatea este că…

citește în continuare

Teodor Baconschi: UE, populari și suveraniști

Timp de lectură 3 min.

« Prima observație e că baza creștin-democrată a Europei Unite – așa cum a fost ea construită după Al Doilea Război Mondial, cu asistență americană – a dominat viața democrațiilor vestice între 1950 și 1970. De atunci încoace, zona de centru-dreapta, influențată de mișcările procomuniste (și de revoluția moravurilor, asigurată prin agitațiile studențești din luna mai 1968) s-a deplasat treptat spre valorile de stânga: mai puțină libertate și cât mai multă „egalitate” bricolată ideologic.   Partidele creștin-democrate au crescut atât de mult și au guvernat atât…

citește în continuare

Ion Vianu despre persecuția psihiatrică a disidentilor

Timp de lectură 6 min.

Zilele acestea ne-a părăsit dr. Ion Vianu (1934-2024), psihiatru și scriitor, opozant al regimului comunist și cunoscut intelectual . Redăm aici un fragment din studiul său despre persecuția psihiatrică a opozanților și disidenților în România comunistă: «La 1 noiembrie 1968, intr-o alocutiune adresata studentilor din Bucuresti, Nicolae Ceausescu, seful statului si al Partidului Comunist Roman, declara: “S-ar putea gandi cineva ca exista astazi in Romania forte sociale capabile sa puna in pericol sistemul nostru socialist? Cred ca nu… Fara indoiala, tovarasi, nici un taran…

citește în continuare

Dreapta, faliment cu repetiție. Riscul trumpizării

Timp de lectură 6 min.

După alegerile locale și europene e greu să spunem că au fost surprize, pentru că nu fuseseră create așteptări. Comasarea alegerilor și-a atins scopul: a produs confuzie și opacitate în raport cu posibile semnale pe care electoratul putea să le dea la nivel național. Iar de discuția legată de Europa nici nu a fost vorba, asta în afara unor discursuri stereotipe, pro sau contra UE. Paradoxul e că acest spectacol ieftin a costat scump. Dar milioanele nu au fost trecute dintr-un portofel în altul, ci…

citește în continuare

13-15 iunie 1990. Cui i-a folosit?Consolidarea sistemului de putere Iliescu

Timp de lectură 9 min.

Lungile zile de 13, 14 şi 15 iunie 1990 au fost decisive pentru traiectoria României post-comuniste şi ocupă un loc privilegiat în memoria noastră colectivă. Totuşi, filtrul utilizărilor politice, al propagandelor, al deformărilor de tot felul îngreunează aproape pînă la imposibilitate accesul la autenticitatea acelor momente. Aceasta este soarta evenimentelor care sînt copleşite de importanţa consecinţelor pe care le produc, copleşite fiind şi de „ceea ce reprezintă“ în detrimentul înţelegerii diverşilor actori, în detrimentul realităţii istorice primare. Există însă şi riscul ca aceasta din…

citește în continuare

Votul – un drept suveran obținut prin jertfă și sânge de martir

Timp de lectură 4 min.

Unul dintre cele mai importante câștiguri de după decembrie 1989 este votul liber. După libertatea obținută cu luptă, sacrificiu și sânge, de către cei care aproape o jumătate de secol nu și-au lăsat conștiințele să fie pervertite de morbul bolșevismului și al comunismului, votul liber reprezintă un câștig deosebit de important pentru români și pentru România. Timp de aproape 35 de ani acest vot a fost manipulat, furat, batjocorit, tratat cu indiferență, indolență, câteodată chiar dispreț, de o majoritate a populației formată din absolut…

citește în continuare

Pregătiri NATO în eventualitatea unei invazii din Est (analiză The Telegraph)

Timp de lectură 3 min.

“NATO dezvoltă multiple „coridoare terestre” pentru a aduce rapid trupele și echipamentele americane pe liniile de front în cazul unui război major terestru în Europa cu Rusia. Soldații americani ar ateriza în unul dintre cele cinci porturi și ar fi direcționați de-a lungul unor rute logistice pre-planificate pentru a face față unui posibil atac din partea Moscovei, au declarat oficialii pentru The Telegraph. Acestea vin pe fondul avertismentelor din partea liderilor Alianței că guvernele occidentale trebuie să se pregătească pentru un conflict cu Rusia…

citește în continuare

Odată cu veteranii D-Day se stinge și o anumită idee a rolului SUA

Timp de lectură 5 min.

Într-un editorial al cotidianului Le Monde, cunoscuta jurnalistă Sylvie Kauffmann face o legătură între comemorarea Debarcării din 6 iunie 1944 și imaginea SUA de azi:  « Mass-media americane au prezentat în ultimele zile imaginea emoționantă a unei armade de scaune cu rotile traversând aeroporturile din Statele Unite sub aplauze pentru a zbura spre Normandia: aceștia sunt ultimii supraviețuitori ai Debarcării din 6 iunie 1944. Dacă fervoarea publicului care îi aclamă nu e prefăcută, este pentru că toată lumea își dă seama, în 2024, că această…

citește în continuare

Daniel Morar, o poveste cu generalul F. Coldea

Timp de lectură 4 min.

Daniel Morar, fost procuror-șef al DNA (între 2005 și 2013) a relatat în cartea sa (Putea să fie altcumva. O istorie subiectivă a justiției după 1990, Humanitas, 2022) un episod semnificativ pentru dezbaterea de azi referitoare la tipul de presiune asupra magistraților venit de la nivelul serviciilor secrete în general, în acest caz chiar de la nivelul prim-adjunctului SRI, generalul Florian Coldea:  « Relațiile mele cu ofițerii serviciilor de informații au fost oficiale. Am interacționat mai mult cu George Maior si Florian Coldea, șefii SRI,…

citește în continuare

Trump și o condamnare cu un efect de bumerang (Le Point)

Timp de lectură 11 min.

„„Este vorba despre eliminarea unui adversar politic prin toate mijloacele legale și ilegale posibile.” Acestea sunt cuvintele cu care Kremlinul a calificat condamnarea, din 30 mai, a fostului președinte american Donald Trump, după ce cei doisprezece jurați ai curții din Manhattan l-au găsit vinovat de cele 34 de capete de acuzare ce i-au fost aduse într-un proces pentru plăți disimulate către o vedetă de filme porno. Venind din partea unui purtător de cuvânt al unei dictaturi neoimperialiste, acest comentariu (aproape identic cu cel al…

citește în continuare

Regalitatea în viziunea lui Corneliu Coposu (partea I)

Timp de lectură 17 min.

„Profund îndurerat de trecerea în veșnicie a lui Corneliu Coposu, mă alătur în doliu familiei sale […]. Dimensiunea sa etică l-a impus ca un necontestat reper și simbol al valorilor esențiale ale neamului nostru. Autoritatea sa morală a constituit coloana vertebrală a structurilor care, din decembrie 1989, au reunit toți românii dornici să scoată țară din impas.” Acesta este mesajul M.S. Regele Mihai I trimis din Elveția cu ocazia funeraliilor urmașului lui Iuliu Maniu, președintele Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, Corneliu Coposu.[1] Relațiile dintre…

citește în continuare

Nu există alegeri democratice fără instituții democratice

Timp de lectură 8 min.

Departe de a fi o sărbătoare a democrației, anul super-electoral 2024 a început prost și continuă și mai prost.  Organizatorii abuzează de puterea lor, încalcă legi și principii constituționale, degradând astfel capacitatea alegerilor de a-i încărca pe cei aleși cu o autentică legitimitate democratică.  Câinele de pază al democrației, care avea oportunitatea de a câștiga în audiență și în credibilitate denunțând această situație, a fost eutanasiat și tranșat între partide. Pe mulți bani. Bani netransparenți, de care vom afla peste zece ani din anchetele…

citește în continuare

1990. Corneliu Coposu – Ion Iliescu, vieţi paralele

Timp de lectură 3 min.

1990 este anul în care apele se despart. An de tranziţie, an sângeros, an turbulent, an al visării şi an al fanatismului, 1990 propune românilor alegerile care nu mai lasă loc de ambiguitate. Mai mult ca oricând în istoria noastră recentă, identităţile se modelează în funcţie de răspunsurile pe care fiecare le dă provocării libertăţii. Seducţia populismului tiranic, cu cortegiul său de fantasme, este alternativa la proiectul modernizării sub semnul democraţiei constituţionale. Zilele de 28 / 29 ianuarie proiectează, pe acest fundal de negură…

citește în continuare

Seniorul Corneliu Coposu – model uman și model politic

Timp de lectură 15 min.

Motto:  „Alba Iulia este leagănul vrerilor noastre: este infernul celor mai cumplite suferințe îndurate de titanii acestui popor, este paradisul împlinirilor noastre sfinte. Alba Iulia nu este o cetate născută din legende. Este jumătate din istoria noastră.” Corneliu Coposu S-a scris și s-a vorbit mult despre președintele Corneliu Coposu, mai ales în anii ’90, când influența și personalitatea lui au marcat o epocă importantă din istoria României. În zilele fierbinți ale evenimentelor din decembrie 1989 și în decursul anului 1990 a fost politicianul cel…

citește în continuare

Corneliu Coposu, aşa cum l-am cunoscut eu

Timp de lectură 4 min.

Pe Cornel l-am întâlnit la începutul anului 1945, într-o perioadă de mari frământări pentru ţară. Eu eram la începuturile studenţiei, la Litere. Eram implicat în mişcările de tineret care au precedat 8 noiembrie 1945 şi eram pasionat de gazetărie. Mergeam tot timpul la „Club”, in strada Clemenceau 9, unde se afla vechiul sediu al PNŢ. Era acolo o mişcare permanentă de oameni, acolo era şi redacţia ziarului „Dreptatea”, acolo l-am cunoscut pe Cornel. El era secretarul lui Iuliu Maniu, participa la toate întâlnirile importante,…

citește în continuare

Doctrina euroasiatică, între teorie şi practică

Timp de lectură 20 min.

Chiar după ce a anunțat că va candida pentru un nou mandat de președinte în 2012, Vladimir Putin, pe atunci premier, a prezentat cel mai important și controversat proiect politic al său – crearea Uniunii Euroasiatice până în 2015. Cotidianul Izvestia a publicat în nu­mărul din 3 octombrie 2011 articolul premierului, pe atunci, Vladimir Pu­tin, Un nou proiect integraționist pen­tru Eurasia – viitorul care se naș­te as­tăzi. Articolul, apărut la scur­tă vre­me după ce Vladimir Putin a anunțat că va candida pentru un nou…

citește în continuare

Da, există și influenceri geniali. Dar mincinoșii predomină

Timp de lectură 10 min.

Nu, nu vorbesc despre profitori, escroci sau impostori. Sau despre inși care nu ”înțeleg” ce s-a întâmplat, exact, la Eurovision. Ori nu vor să înțeleagă, ca să nu ajungă în bucluc. Ca să nu-și piardă pâinea. Sau pentru că sunt spălați pe creier. Nu vorbesc despre artiști ai înșelăciunii. Nici despre Andrew Tate, un soi de Ieroboam (de fapt Ierobeam) al timpurilor postmoderne, care induce în eroare milioane de minori și tineri bărbați needucați, spălați prost pe creier de propaganda extremei stângi și, deci,…

citește în continuare

Din Biserica Domnească – de Corneliu COPOSU

Timp de lectură 3 min.

Textul de mai jos a fost scris de Corneliu Coposu și publicat în „Ardealul” la 25 iulie 1942. Seniorul a avut o relație specială cu Regele, iar Regele îl aprecia în mod deosebit. Într-una dintre ultimele conversații avute cu sora sa, Flavia, Seniorul își exprima regretul că România nu a înțeles ce ar fi însemnat reinstaurarea Monarhiei: „Ce păcat că România nu și-a înțeles niciodată rostul și nu și-a dat seama ce ar fi însemnat reinstaurarea monarhiei. Nu regele Mihai, pe care-l iubesc personal, monarhia în…

citește în continuare

Baladă pentru Domnișor

Timp de lectură 1 min.

Ce s-ales oare  de ultimul miel al acestui pământ, Corneliu din Bobota, cel ursit din robie să scoată  un popor de mioare Irozii locali îl pândiră o viață să ni-l omoare În  floarea juneții l-au prins cu arcanul, l-au aruncat în temnițe grele E-ntuneric in Zarca veșnica noapte Gardianul împarte felia de moarte Podeaua de gheață te ține treaz e greu de ucis un munte viteaz E greu de- njungheat  ultimul miel al pământului dac Cel ce visează cu fruntea la cer  e greu…

citește în continuare

Gh. Boldur-Lățescu: Manifestul anticommunist

Timp de lectură 22 min.

Prof. Dr. Gheorghe Boldur Lățescu (1929-2024), fost deținut politic, om de știință și scriitor, ne-a părăsit în luna februarie. Autorul lucrării în patru volume Genocidul Comunist în România a publicat textul pe care îl reproducem aici în 2021, dar el rămâne actual și este plin de interes pentru oricine vrea să înțeleagă ce și-a propus comunismul și ce înseamnă anticomunismul, așa cum este el definit în această parte a Europei: « S-au scurs mai mult de 150 de ani de la apariția, la Londra, a…

citește în continuare

Piața Universității (22 aprilie-13 iunie 1990)

Timp de lectură 10 min.

Atunci, la începutul postcomunismului, to­tul părea posibil. Numai așa a fost po­sibilă și manifestația maraton din aprilie-iunie 1990. De fapt, a devenit mai mult de­cât o manifestație, fie ea și foarte lungă. Formula „fe­nomenul Piața Uni­ver­si­tății“, care s-a impus din 1990, surprinde mult mai bi­ne natura unei realități istorice al cărui epicentru a fost Piața, dar care cu­prin­dea atât o dimensiune so­cială națională, prin ma­ni­festații similare în multe al­te orașe, cât și ecoul na­țio­nal și chiar internațional. Iar mediatizarea Pieței nu a fost o…

citește în continuare

Germina Nagâț: Când să nu-i credem pe securiști? (Video)

Timp de lectură 1 min.

Preluăm aici podcastul, respectiv conferința Germinei Nagâț din seria „Justiția memoriei”. Conferința pune în discuție câteva dintre poncifurile cele mai răspândite pe tema Securității, cu consecințele lor nocive asupra vieții noastre publice. Deși au trecut două decenii de la desecretizarea arhivei și punerea ei în circuitul civil, dezbaterile despre colaboraționism, responsabilitate individuală și colectivă sau crime împotriva umanității sunt tot mai îndepărtate de concluzii. Mai mult, odată cu trecerea timpului și estomparea imaginii dictaturii în memoria colectivă, devine tot mai prezentă încercarea de reabilitare…

citește în continuare

Romulus Rusan: cum s-a ajuns la Memorialul Sighet?

Timp de lectură 6 min.

« Imediat după decembrie 1989 s-a produs o falie violentă în societate: de o parte, cei ce susţineau auten­ticitatea revoluţiei, de cealaltă parte, cei ce nu o negau, însă susţineau că a fost urmată de o lovitură de stat. Fiecare din cele două tabere era flancată de un număr mai mare sau mai mic de nehotărâţi: unii, oportunişti, care aşteptau ca lucrurile să se aşeze, să vadă cine va câştiga, alţii, de bună credinţă, care se temeau însă că lucrurile vor fi reversibile, alunecându-se într-o…

citește în continuare

Memoria va conta în 2024. Și o «analiză» pro-Geoană

Timp de lectură 14 min.

Recent au fost publicate la câteva ore distanță pe Hotnews și pe Spot Media doua articole care ating un punct esențial nu numai al confruntărilor politice din acest an electoral, dar și al luptei pentru (re)modelarea spiritul public: acela al memoriei colective.  Hotnews preia un text publicat sub egida Fundației Adenauer, semnat de un cunoscut sociolog din Cluj, din care aflăm că Mircea Geoană are « cea mai bună imagine dintre toți posibilii candidați anunțați până acum », și iată unul din motivele invocate: « Chiar dacă…

citește în continuare

Armand Goșu despre Rusia, Ucraina și România (Video)

Timp de lectură 1 min.

Vă prezentăm analiza făcută de prof. Armand Goșu asupra situației de pe front din perspectiva trecerii a doi ani de la invazia rusă, dar și a situației în care se află regimul lui Vladimir Putin, a Ucrainei și a României în acest context.  Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Sursa: Editura Spandugino…

citește în continuare

Nicolae Manolescu, un posibil Testament intelectual

Timp de lectură 2 min.

Vă prezentăm un fragment din ultimul editorial semnat în România Literară de Nicolae Manolescu (1939-2024):  « În anii din urmă, s-a declanșat, cum se știe, un adevărat război contra valorii în cultură, în societate, peste tot în lume. Răstălmăcită, contestată, negată, valoarea încetează să mai fie luată în considerare ca un factor decisiv fără de care civilizația materială și spirituală dispare. De câte ori să mai spun că civilizația cea mai dezvoltată din lume, aceea americană, n-are pe termen lung nicio șansă de a supraviețui…

citește în continuare

M. Mandras: „Războiul permanent. Strategia ultimă a Kremlinului”

Timp de lectură 4 min.

Marie Mandras, una dintre cele mai cunoscute specialiste franceze în Rusia post-sovietică, a publicat recent cartea La guerre permanente. L’ultime strategie du Kremlin. După Cecenia, Georgia, intervenția militară în Siria, Donbas, invazia Ucrainei din februarie 2022 a deschis al cincilea capitol al conflictelor sângeroase lansate sub conducerea lui Vladimir Putin. „Războiul”, scrie autoarea preluată de Le Monde, „nu este un eveniment exterior cu care se confruntă puterea lui Putin, este orizontul său ultim și principiul său și funcționare”. Pentru M. Medras recentul moment electoral…

citește în continuare

Ucraina – doi ani de război. Concluzii, prognoze (II)

Timp de lectură 9 min.

La începutul anului 2023, armata rusă a preluat inițiativa pe frontul din Ucraina. Moscova a refăcut contingentele decimate în 2022, le-a completat tehnica de luptă și le-a asigurat un volum superior de muniție. Kievul aștepta ca ofensiva diplomatică începută în decembrie 2022 la Washington și continuată la Londra, Paris și Bruxelles să aducă mai multe și cât mai moderne arme și mai multă muniție aferentă acestora. Magia echipamentelor militare și a „tacticilor de luptă” occidentale era la apogeu. Au trecut lunile martie, aprilie, mai,…

citește în continuare

Scriitorul, complice al tiraniei sau despre educaţia comunistă

Timp de lectură 3 min.

Comunismul este un regim care ia în serios literatura. Indiferenţa faţă de cuvântul scris ar fi o probă de iresponsabilitate ideologică. Totalitarismul, ca edificiu destinat să încadreze întreaga societate, nu îl poate ignora pe scriitor. Iar complicitatea cu tirania este unul dintre rolurile în care acesta poate fi distribuit. Primul stat al muncitorilor şi ţăranilor, îndrumat înţelept de către Stalin, este cel în care relaţia de complicitate cu dictatura este reglementată dialectic, în termenii unui contract cu clauze precise. Rezervaţia pe care Stalin o…

citește în continuare

Macron, necesara terapie de șoc comunicațională

Timp de lectură 11 min.

Într-o sferă publică europeană saturată de declarații fără consecințe, cea a președintelui Emmanuel Macron despre posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina are toate șansele să devină un reper important. Asta nu numai pentru că sparge un tabu, nu numai pentru că răspunde direct realității de pe front a înaintării trupelor ruse, ci mai ales pentru că semnalează constatarea eșecului strategiei de până acum, care a urmărit prioritar evitarea escaladării. Deci semnalează sau cel puțin încearcă să provoace o inflexiune a strategiei europenilor față de…

citește în continuare

Mona Lisa și ecoterorismul

Timp de lectură 9 min.

Recentul atac de la Muzeul Luvru ne avertizează că barbarii nu mai sunt la porțile orașului, ci chiar pe scena centrală a politicului, culturii, social media și a domeniului moral. Cea mai celebră pictură din lume, ”Mona Lisa” a lui Leonardo da Vinci, a fost profanată de niște ecoteroriști. Ei au urlat în fața publicului șocat: ”Ce este mai important? Arta sau dreptul la o mîncare sănătoasă și sustenabilă?”. Și au mai adăugat ceva de genul ”sistemul nostru de ferme este bolnav. Fermierii noștri…

citește în continuare

Stéphane Courtois despre revenirea războiului și a cruzimii extreme

Timp de lectură 5 min.

Cunoscutul istoric al comunismului Stéphane Courtois a acordat recent un interviu săptămânalului Le Point în care vorbește despre întoarcerea războiului și cruzimii extreme în Europa:  « În decursul istoriei există mai multe feluri de războaie. În primul rând, războaiele regulate, între soldați, care se supun unor reguli stabilite: prizonierii sau populațiile civile nu sunt masacrate, asta se întâmplă încă din Antichitate. Timp de milenii, ne-am ucis unul pe altul cu cuțite, ochi în ochi, prin contact direct. Războiul modern din perspectivă tehnică începe cu Războiul…

citește în continuare

În 1989 Libertatea nu a fost dată prin decret. Originile regimului nostru politic

Timp de lectură 10 min.

Hannah Arendt observa că orice revoluție are două etape distincte: prima a eliberării de opresiune, a doua a constituirii unui nou corp politic care poate garanta acea libertate.  Nimeni nu poate nega momentul eliberator din decembrie 1989. Totuși realitatea politică cristalizată prin Constituția din 1991 e în mică măsură rezultatul suflului eliberator și într-o mult mai mare măsură rezultatul unui efort al elitei statale de a limita expresia energiei sociale atâta timp închisă în cadrul totalitar. O limitare pe care o plătim până azi…

citește în continuare

Dan Pavel:  Iuliu Maniu în jurnalul lui Corneliu Coposu (Fragment)

Timp de lectură 11 min.

Vă prezentăm un fragment din cartea prof. univ. Dan Pavel, Iuliu Maniu în jurnalul lui Corneliu Coposu: o reinterpretare a istoriei, Editura Fundației Academia Civică, București, 2023. Lansarea cărții va avea loc marți, 19 decembrie, ora 17.00 la Reprezentanța de la București a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, vor lua cuvântul Ana Blandiana, președinta Academiei Civice, Ion-Andrei Gherasim, președinte executiv al Fundației Corneliu Coposu, și autorul cărții. « Pe 30 decembrie 2014, am primit un dar din partea doamnelor Flavia Bălescu și Rodica Coposu:…

citește în continuare

Iuliu Maniu vândut pe 30 de arginți?

Timp de lectură 18 min.

„…în cariera lui istorică a fost firesc să întâmpine rezistențe și să provoace dușmănii. Numărul dușmanilor lui e mare. A împărțit țara în două categorii: cei care îl urăsc de groaza lui, îl vrăjmășesc, ca pe nicăieri altul – și cei cari îl adoră, îl idolatrizează. Față de Iuliu Maniu nu există oameni indiferenți. Dragostea și dușmănia, raportate la persoana lui, nu cunosc gradații: ating extremul de limită al pasiunilor omenești”, remarca Seniorul Corneliu Coposu în articolul Adversarii lui Maniu, publicat în anul 1947. În contextul…

citește în continuare

De ce Putin alege haosul (I)

Timp de lectură 10 min.

Françoise Thom a publicat în octombrie pe DeskRussie.fr textul din care publicăm azi o primă parte și care e o analiză esențială pentru a înțelege strategia liderului de la Kremlin.  « Întâlnirile de la Valdaï seamănă din ce în ce mai mult cu Congresele Comintern din epoca stalinistă. Obiectivul lor este același: să comunice liderilor partidelor pro-ruse din străinătate evoluțiile „liniei” Kremlinului; de a transmite directivele de propagandă ale Moscovei vastei rețele de agenți de influență și mișcări kremlinofile răspândite în întreaga lume. Discursul lui…

citește în continuare

Meandrele corectitudinii politice

Timp de lectură 5 min.

Lenin, Troțki, Zinoviev, Kamenev, Buharin și alții ca ei, y compris Stalin, au inventat practicile împărțirii societății în ”corecți” și ”incorecți”. Corectitudinea politică descria adererența la principiile și politicile partidului bolșevic (devenit Partidul Comunist al Uniunii Sovietice). Incorectitudinea politică te trimitea direct la plutonul de execuție, cu sau fără judecată, sau, în cel mai bun caz, în lagărele de concentrare din Gulag. Teza transformării radicalismului bolșevic în ”revoluție permanentă” a fost pusă în practică în următoarele decenii, iar lagărul comunist s-a întins pe mai…

citește în continuare

Lucian Croitoru: «Problema liberalilor care tac»

Timp de lectură 6 min.

Cunoscutul economist Lucian Croitoru a reacționat săptâmâna trecută pe blogul său personal la proiectul legii pensiilor promovat de Guvernul PSD-PNL:   « Sunt două lucruri pe care le auzim și la care mă voi referi astăzi: (i) că în anul electoral 2024 salariile în domeniul bugetar vor crește probabil, în fapt, mai mult decât este în prezent prevăzut în planurile fiscale și că pensiile vor fi mai mari în medie cu 40 la sută în septembrie 2024 decât sunt în prezent; (ii) că reforma fiscală…

citește în continuare

Comunismul şi tentaţia ideologiei: un bilanţ provizoriu

Timp de lectură 4 min.

Reflecţiile despre comunism încheie, simbolic, monumentala istorie mondială a comunismului. Pentru Thierry Wolton, ca şi pentru direcţia intelectuală de la care se revendică, crima de stat şi barbaria nu sunt un accident, ci consecinţa legică a dominaţiei ideologiei. Înainte de a fi o ordine a terorii şi a sărăciei, comunismul a fost o idee, iar intrarea în lume a acestei idei este tema investigaţiei arheologice a lui Wolton. La capătul unui efort titanic de scriere a cronicii comuniste, Wolton revine spre a dezvălui miezul…

citește în continuare

E legitimă tăcerea în fața Răului absolut?

Timp de lectură 13 min.

Un alt război ne obligă să ne confruntăm cu imagini greu de suportat, cu realități greu de acceptat ca fiind parte a lumii în care trăim, iubim, ne bucurăm de viață, deci de o libertate și de o pace care, iată, sunt atât de fragile. « Copii executați în fața părinților, părinți executați în fața copiilor », formula e un citat de la o conferință de presă a oficialilor american și israelian, dar mai ales este o parte realității. Rețelele sociale au multiplicat imaginile terorii, tot…

citește în continuare

Să luam în serios sondajele? Cazul Geoană președinte

Timp de lectură 8 min.

Se mai poate minți poporul cu sondorul? Nu știm, dar încercări sunt. În țări mai bogate și mai democratice decât România sunt zeci de institute care fac sondaje și destule organizații media care le comandă pe cele care apar în spațiul public. Prin istoric, prin control reciproc, sondajele politice păstrează o credibilitate cu atât mai mare cu cât sunt un reper necesar. Ele arată raporturi de forțe și tendințe care sunt cu atât mai greu de contestat cu cât e vorba de un timp…

citește în continuare

Neschimbarea la față a României

Timp de lectură 11 min.

Mai apar în presa românească din când în când – dar tot mai rar – materiale sugerând realitatea și nemachiata actualitate românească. Aflăm, grație autoritor lor, cum e, de fapt, România. Cine o conduce, de fapt și de nedrept. Cine o ține cum a fost: stat securist. Pentru că România, înainte de a fi, vorba prezidentului-schior-golfist-trombonist, un ”stat eșuat”, asta este: un stat securist. Istorici ca Germina Nagâț, de la CNSAS, care a acordat recent un instructiv interviu Sabinei Fati (1), publicat de DW…

citește în continuare

Cînd nazismul și comunismul au fraternizat

Timp de lectură 5 min.

Pe 1 septembrie 1939 a izbucnit cel de-Al Doilea Război Mondial, conflagrația cu cele mai multe victime din istorie. Cam cu o săptămînă înainte, pe 23 august 1939, Hitler și Stalin s-au înțeles cum să împartă Europa Centrală (Pactul Ribbentrop-Molotov)[1]. Atît Germania nazistă, cît și Uniunea Sovietică, erau state revizioniste, nemulțumite de modul în care se încheiase Primul Război Mondial. Atunci au dispărut trei imperii (țarist, german, austro-ungar), iar după puțin timp s-a destrămat și al patrulea (cel otoman). Europa imperiilor trebuia înlocuită de…

citește în continuare
1 2 3 150

Expansionismul rus: permanența obiectivelor și recurența metodelor (II)

Timp de lectură 8 min.

În fața ochilor noștri, vedem cum se cristalizează ambiția Kremlinului: un imperiu supus unui regim autoritar sprijinit de casta militară și serviciile secrete: Uniunea Euroasiatică de la Brest la Vladivostok, cimentată de conductele de gaze care leagă Rusia de Europa, în care statele europene, prea mici pentru a fi „suverane”, ar accepta ordinea politică impusă de Kremlin și ar asigura supravegherea. Anexarea Crimeei a fost primul pas spre crearea acestui imperiu continental visat acum de președintele rus. Slăbiciunea reacțiilor occidentale după acel act de forță l-a convins pe Putin că poate atinge ambele obiective: să-și continue politica de reconstrucție a…

citește în continuare

Prim-ministrul Barnier, o veste bună pentru Franța și nu numai

Timp de lectură 7 min.

Macron, cel mai tânăr președinte al Franței, pentru a se salva dintr-o situație ce pare încă imposibilă, l-a numit prim-ministru pe Michel Barnier, cel mai în vârstă șef de guvern de după nașterea celei de a V-a Republici franceze. Ca simbol, e recunoașterea faptului că lipsa sa de experiență politică a avut un rol important în nu puținele decizii greșite luate de când este președinte, dintre care cea mai greu de înțeles a fost chiar declanșarea alegerilor anticipate imediat după europenele din iunie.  Barnier nu este departe de linia politică a lui Macron, dar este un anti-Macron din punctul de…

citește în continuare

Devine Germania bolnavul Europei?

Timp de lectură 4 min.

„Guvern slab, model economic depășit, criză migratorie, incertitudine în materie de securitate… Germania este pe cale să devină neguvernabilă. Rezultatele fără precedent obținute de partidele extremiste de dreapta și de stânga la cele două alegeri regionale din 1 septembrie sunt un semnal de alarmă nu doar pentru coaliția cancelarului Scholz aflată la putere în Berlin, ci și pentru CDU, lipsită de partener pentru a guverna la nivel local. În Turingia, cele trei partide extremiste cumulează împreună aproape două treimi din voturile exprimate. În Saxonia, acestea adună aproape jumătate din voturi. Azi, Germania, mai mult decât orice altă țară, întruchipează criza…

citește în continuare

Alegerile, Vestul, elita germană și fisa care-i cade greu

Timp de lectură 6 min.

Rezultatul alegerilor regionale germane, care au dat clar câștig de cauză celor două extreme, dar ar putea ajuta Vestul să-și înțeleagă situația, va avea neplăcute urmări economice, politice și sociale. În Turingia și Saxonia, elita politică postbelică și postcomunistă a fost trimisă pur și simplu la plimbare, la culcare, la naftalină, la coșul de gunoi al istoriei, singurul partid care a mai rezistat cât de cât fiind CDU, din opoziție, pe plan federal, creditat cu circa un sfert din voturi într-un land, și cu circa 3 din 10 în celălalt. Aceste voturi nu i-au parvenit, neapărat, pentru că CDU ar…

citește în continuare

Expansionismul rus: permanența obiectivelor și recurența metodelor (I)

Timp de lectură 13 min.

Vă prezentăm o analiză semnată Françoise Thom publicată Desk Russie:  « Două aspecte au fost evidente începând cu 24 februarie 2022: obstinația extraordinară a Kremlinului de a-și atinge obiectivele și indiferența față de costul uman al acestei politici. }n intercepțiile ucrainene dezvăluie că înaintea atacului de lângă Bakhmut, comandamentul rus își îndemna trupele în următoarele termeni: „Misiunea voastră este să înaintați cu orice preț. Nu contează dacă muriți sau nu. Alții vă vor înlocui. Important este să înaintăm.” Persistența Rusiei în realizarea obiectivelor sale expansioniste nu este o noutate. Începând cu secolul al XV-lea, această țară a crescut anual cu o suprafață…

citește în continuare

Le Figaro: « Cât timp mai pot fi marginalizate partidele naționaliste? »

Timp de lectură 4 min.

« Peisajul politic european se schimbă, iar partidele politice tradiționale se închid într-o negare a realității, care este de asemenea o negare a democrației. În toată Europa, dreapta naționalistă a avansat considerabil în ultimele alegeri europene. Aceasta reprezintă acum 25% din deputații noului Parlament European, iar progresele sale sunt și mai spectaculoase în anumite state membre, în special în Franța, Italia și Germania. Dreapta națională își menține pozițiile în bastioanele sale din Ungaria și Polonia. Peste tot, aceleași cauze produc aceleași efecte: unanimitatea partidelor tradiționale asupra anumitor subiecte precum mediul și climatul, asociată cu eșecurile acestora de a aborda preocupările centrale…

citește în continuare

David Colon. Războiul informațional  (II)

Timp de lectură 9 min.

Desk Russie: Ascultându-vă, pare că vom putea în curând să dăm directive IA, de exemplu, să-i propunem un mega-poveste din care să genereze o multitudine de știri false etc. Nu vom mai avea nevoie nici măcar de ferme de troli!  David Colon: La asta lucrează grupuri de ingineri în slujba propagandei Kremlinului. De decenii, serviciile secrete ruse sunt fascinate de gândirea matematicianului american Norbert Wiener, care este unul dintre părinții învățării automate și care a conceput cibernetica ca o știință a automatizării societăților și spațiilor informaționale. Știm deja, de exemplu, că FSB a achiziționat instrumente digitale care automatizează generarea de…

citește în continuare
1 2 3 39

O scrisoare de la un deținut politic de azi

Timp de lectură 2 min.

Alexandr Skobov, 66 de ani, este un fost deținut politic sovietic care s-a opus deschis invaziei ruse a Ucrainei. Condamnând războiul imperialist rusesc, Skobov s-a pronunțat în mod special pentru distrugerea podului din Crimeea, a flotei Mării Negre și a aerodromurilor militare. La 3 aprilie 2024, a fost arestat la Sankt Petersburg și acuzat de „justificare publică a terorismului”. Este închis la Syktyvkar (republica Komi), în așteptarea procesului său. Riscă până la 7 ani de închisoare. Desk Russie a publicat publică un amplu fragment din scrisoarea sa către soția sa, Olga Chtcheglova, în care explică de ce a refuzat să…

citește în continuare

Basarabia, o brândușă pe câmpul Securității

Timp de lectură 10 min.

După semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, în 1939 și, mai ales, după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, subiectul „Basarabia” devenise tabu, fiind supus unei aspre și atente cenzuri atât în România, unde comuniștii au ajuns la putere, cât și în Uniunea Sovietică (mai ales în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, formată din Basarabia și Transnistria). În România încă nu se terminase războiul, când ofițerii sovietici din Comisia Aliată de Control, invocând Art. 16 din Convenţia de Armistiţiu (încheiată la 12 septembrie 1944), ordonau cenzurarea și distrugerea publicațiilor care dăunau bunelor relații cu Uniunea Sovietică. Din depozite, biblioteci, librării, școli și universități au…

citește în continuare

Provocările memoriale ale canonizării mărturisitorilor ortodocși

Timp de lectură 6 min.

Anunțul canonizării de către Biserica Ortodoxă a 16 figuri clericale care au trăit în secolul al XX-lea a generat dispute mediatice aprinse. Într-o societate care NU și-a vindecat demonii trecutului, reacțiile polemice erau previzibile, având în vedere că procesul canonizării ne îndeamnă (obligă?) la o reflecție etică asupra modului cum receptăm istoria recentă. Provocarea e evidentă: unei societăți care nu s-a maturizat memorial, Biserica îi propune o grilă de lectură spirituală asupra trecutului, personificată prin biografiile transfigurate ale sfinților (propuși spre canonizare). Dincolo de polemicile, mai mult sau mai puțin argumentate, din jurul biografiilor celor canonizați, cred că esența dezbaterii…

citește în continuare

Cazul Pacepa, doar o dezbatere istoriografică?

Timp de lectură 6 min.

Larry Watts nu este un simplu istoric interesat de Ro­mâ­nia. D-l Watts este o persoană cu multe con­tacte în zona serviciilor secrete din România. Este un apro­piat al generalului Ioan Talpeș, nașul de cu­nu­nie al is­toricului de peste Ocean, căsătorit cu o ro­mâncă. A fost chiar consilier la Cotroceni pe vre­mea lui Ion Ili­escu. Larry Watts a fost nașul altui is­toric, Kurt Trep­tow, condamnat la un moment dat pen­tru pe­do­filie, care gravita și el în jurul ser­vi­ci­i­lor de la Bu­cu­rești. Potrivit presei, Larry Watts ar fi fost im­pli­cat în afacerea Matser, oficial NATO ares­tat, la ce­re­rea autorităților olandeze, în februarie…

citește în continuare

Tăcerea şi moartea

Timp de lectură 3 min.

În canonul literaturii dedicate timpului comunist şi suferinţei, cărţile Lenei Constante stau pe acelaşi raft cu “ Jurnalul Fericirii “ a lui Nicolae Steinhardt. Şi aceasta nu doar din raţiuni ce ţin de regimul literar al capodoperei, ci şi din motive care trimit la dimensiunea etică şi formativă a textelor însele. Lena Constante nu este un simplu martor al suferinţei. Ea îşi asumă condiţia de cronicar al umanităţii, atunci când umanitatea este redusă la postura de obiect chinuit, torturat şi încarcerat. Întreaga experienţă pe care o regăseşti în paginile Lenei Constante se naşte din acest dublu travaliu al suferinţei şi…

citește în continuare

Panait Istrati – biografia politică și imaginarul „omului revoltat“

Timp de lectură 6 min.

Probabil mulți cititori îl cunosc pe Andrei Crăciun mai degrabă din ipostazele lui de gazetar de mare impact (multipremiat), poet, prozator, eseist, dramaturg și mai puțin ca cercetător al istoriei politice axat pe reconstituirea unor biografii. Într-un fel, biografia romanțată a lui Emil Cioran (Cioran. Ultimul om liber, Editura Polirom, 2020) asigură tranziția spre autorul de scrieri academice de astăzi. Recenta lucrare a lui Andrei Crăciun (Panait Istrati. O biografie politică, Editura Zugzwang, 2024) își propune să reconstituie biografia politică a lui Panait Istrati, pornind de la premisa corectă că această dimensiune a personalității marelui scriitor româno-francez a fost neglijată…

citește în continuare

T. Baconschi: Ideologia woke ca formă de neocolonialism

Timp de lectură 4 min.

« Tocmai am terminat de citit cartea lui Jean-Loup Bonnamy „Occidentul debusolat” (Editions de L’Observatoire, 2024) și mi-am propus să o traduc în românește, pentru că ideile pe care se sprijină merită discutate și la noi. Teza de bază a volumului este aceea că ideologia Woke și Cancel Culture – importate pe sol european din SUA – reprezintă o formă de narcisism camuflat în ură de sine.  Occidentul a luat naștere nu atât prin separarea Imperiului Roman într-o emisferă răsăriteană și una apuseană, nici ca urmare a Marii Schisme de la 1054 (care a rupt comuniunea dintre Roma și Constantinopol), ci…

citește în continuare

Radu Crăciun: Etatismul – o falsă soluție la o problemă reală 

Timp de lectură 10 min.

Ascensiunea populismului este un motiv de preocupare peste tot in lume. Insa ascensiunea acestui curent de gandire in Europa si SUA este urmarita cu predilectie si cu ingrijorare, din cauza impactului economic si geopolitic major pe care evolutiile din aceste regiuni le-ar putea avea asupra intregii lumi. Populismul este in primul rand apanajul partidelor aflate la extremele esichierului politic, motiv pentru care, multa vreme, principalele partide politice (main stream) au fost tentate sa il neglijeze, sau sa il priveasca cu aroganta sau superficialitate. Genul acesta de atitudine continua chiar si astazi prin lideri politici ce pun ascensiunea partidelor promotoare ale…

citește în continuare

Mă, trumpistule! Mă, extremistule! Obsesii și etichete ale extremei stângi

Timp de lectură 8 min.

Sunt Petre M. Iancu și mă confrunt cu acuze și neînțelegeri, dintre care unele istorice. Unii mă atacă primitiv: ”mă trumpistule, dai în clocot”, m-a apostrofat mai nou, textual, un ins din categoria celor cu care nu se poate avea un dialog, pentru că vorbesc în dodii și ”gândesc” în etichete, așa că iubesc salata de cuvinte goale a Kamalei Harris și se simt lezați când îi dau în vileag aberațiile pompieristice. Unele pe care, ideologic, nu mai ai voie să le numești, necum să le condamni, dacă nu vrei să te acuze sicofanții Kamalei și întreaga extremă stânga globală…

citește în continuare

Condiţia romantică

Timp de lectură 6 min.

Suntem, cu toţii, parte din lumea pe care o naşte ro man tismul: prin ambiţii, pasiuni, nelinişte şi nos ­talgie, prin elanuri şi sensibilitate, identitatea noastră este modelată de forţele care se pun în mişcare, în anii de după 1760. Nimic nu mai poate fi la fel după acest moment de răscruce, căci mişcarea romantică se întinde asemeni unui val seismic, atingând oameni şi naţiuni, în egală măsură. Mai mult poate decât oricare alt fenomen intelectual, romantismul este un început de drum. Tot ceea ce îi urmează este un dialog cu temele şi cu vocile care se ivesc, atunci. Originile…

citește în continuare

Iritări, temeri, riscuri, frontiere

Timp de lectură 5 min.

Realitate sigură a vieții lui Isus, eliberarea posedaților din Gherasa pare o legendă pioasă chiar și pentru unii creștini, care nu-și pierd timpul – cred ei – cu lucruri vrednice de „obscurantismul” Evului Mediu. Risipirea credinței în secolul consumerismului, dar și neîncrederea în gesturile lui Hristos ascund, sub pretextul diversității, un mesaj la fel de problematic ca și acela al zeflemelei publice față de sensibilitatea creștină. Deși deriziunea principiilor pe care s-a clădit civilizația europeană e susținută în numele libertății, nu toată lumea se bucură de dreptul de a nu fi discriminat! Recent, cu ocazia inaugurării Olimpiadei, am resimțit iarăși…

citește în continuare

Politizarea Olimpiadei. Cazul stângii  franceze

Timp de lectură 6 min.

Arnaud Benedetti este profesor asociat la Universitatea Paris-Sorbonne și redactor-șef al „Revue politique et parlementaire”. A fost intervievat de Le Figaro: Le FIGARO: Într-un interviu acordat publicației „Le Monde”, Anne Hidalgo se declară mulțumită de buna desfășurare a Jocurilor Olimpice și profită de ocazie pentru a spune „Fuck reacționarilor, Fuck acestei extreme drepte, Fuck tuturor celor care ar vrea să ne închidă într-un război al tuturor împotriva tuturor”. Nu ar fi fost mai potrivit să profite de acest moment pentru a adresa un mesaj de reconciliere? Arnaud BENEDETTI: Anne Hidalgo reprezintă o sinteză a stângii post-progresiste: urbană, societală și globalizată.…

citește în continuare
1 2 3 21