Francisc a păstrat sfințenia bisericii într-o lume complicată

Timp de lectură 5 min.

Se repetă adesea că papa Francisc a stârnit respingeri și neînțelegeri chiar în interiorul Bisericii. Și lumea se miră de asta. Dar un papă bun, un papă mare se recunoaște tocmai prin faptul că surprinde, pentru că ne ia prin surprindere în așteptările noastre: nici Pius al XII-lea, nici Ioan al XXIII-lea, nici Paul al VI-lea, nici măcar Ioan Paul al II-lea sau Benedict al XVI-lea nu au fost scutiți de așa ceva – să ne amintim. Papa nu face altceva decât să-și îndeplinească…

citește în continuare

Pontificatul Papei Francisc, reforme importante cu rezultate incerte

Timp de lectură 8 min.

« Un pontificat plin de evenimente s-a încheiat brusc. Papa Francisc a fost lăudat și glorificat, dar și combătut și detestat. Acest iezuit argentinian, redutabil și călduros, nu a lăsat pe nimeni indiferent. S-a dorit profund reformator. Doar timpul va arăta însă dacă reformele sale cele mai îndrăznețe vor dăinui. Succesorul său nu le va continua neapărat — nici în același mod, nici în același ritm. Cu atât mai mult cu cât, înainte de plecarea lui Francisc, exasperarea era deja vizibilă la Vatican, unde voința…

citește în continuare

De ce dezbinarea creștinilor e un eșec spiritual opus Evangheliei

Timp de lectură 5 min.

« În anul de grație 2025 iată că sărbătorim evenimentul fondator al religiei noastre alături de creștinii catolici și protestanți. O asemenea coincidență se produce sporadic, atunci când luna plină pascală (prima după echinocțiul de primăvară) are loc la aceeași dată în ambele calendare, adică în cel iulian și cel gregorian.  Ne-am mai bucurat de o comuniune sincronizată în 2010 și 2017. Vor mai fi asemenea ani în 2028 și 2031. Nu despre chestiunea pascaliei mi-am propus să scriu astăzi, deși merită să mai amintesc…

citește în continuare

Mario Vargas Llosa, gloria romancierului

Timp de lectură 11 min.

« La 89 de ani, Mario Vargas Llosa era una dintre ultimele întruchipări ale marelui scriitor internațional. Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2010, al treilea autor latino-american, după Borges și Octavio Paz, care a fost inclus în prestigioasa colecție „Pléiade” (Gallimard) – dar numai el în timpul vieții –, legendă a mai multor continente, scriitor prolific, dar și figură politică, cosmopolit prin vocație și francofil prin inimă, ales membru al Academiei Franceze în 2021, fostul castrist al anilor 1960 revenise recent la soția…

citește în continuare

Ieșurum în Europa

Timp de lectură 5 min.

Avem a introduce serviciul militar obligatoriu? E cazul să ne sperie schimbarea de macaz de la Washington și, mai ales, agresivitatea Rusiei, care vrea să ne cotropească, distrugându-ne democrațiile? Sau ar fi o tâmpenie, cum susțin mulți și în România, și în Germania, pentru că ar încălca drepturi individuale? De pildă ale ”obiectorilor de conștiință”? Problema democrației? Individualismul. Când oamenilor le merge bine (cum e cazul în Europa și Statele Unite) iar drepturile lor individuale nu sunt doar asigurate și garantate, ci în permanentă…

citește în continuare

Meditație

Timp de lectură 3 min.

Creștinul trebuie să se definească prin stăpânire de sine și generozitate, căci numai astfel stăpânești și vindeci o lume care este împânzită de minciună. Pericolul, ispita, mai ales în aceste vremuri tulburi, este ca viața sufletească, viața de har, să fie ucisă prin păcat, iar cea publică prin fariseism, bârfeală sau intrigă. Realismul creștin presupune cunoaștere, prin informare și aprofundare, o asumare a valorilor. Un creștin adevărat, pentru care creștinismul nu este o trambulină, impostură sau mijloc, trebuie să-i alăture dragostea, dorința, speranța și…

citește în continuare

50 de ani de la începutul dictaturii Khmerilor roșii în Cambodgia

Timp de lectură 7 min.

Acum cincizeci de ani, la 17 aprilie 1975, cucerirea Phnom Penh-ului, capitala Cambodgiei, de către khmerii roșii, marca apogeul comunismului așa cum a fost el aplicat în secolul XX. Această țară din sud-estul Asiei nu a fost ultima care a trecut în așa-numita „tabără progresistă” – Mozambic, Angola, Afganistan aveau să urmeze, printre altele –, dar odată intrată sub jugul acestor „eliberatori” în acea primăvară, Cambodgia avea să cunoască un destin deosebit de tragic, o sinteză a dezastrului provocat de regimurile marxist-leniniste în secolul…

citește în continuare

Interviu Elena Lasconi

Timp de lectură 36 min.

« AGERPRES: Ce vă determină, ce vă motivează să candidați în continuare, după decizia din USR de a vă retrage sprijinul și de a vă tăia fondurile pentru campanie?Elena Lasconi: Nedreptatea. De fapt, asta îi deranjează pe toți românii și probabil că de asta au reacționat în felul acesta și o grămadă de colegi din țară și foarte mulți români. Pentru că, din nou, mi-au făcut o mare nedreptate și nedreptatea o trăiesc românii în fiecare zi, în instituțiile statului, în spitale, în școli, peste…

citește în continuare

Războiul va continua atât timp cât Putin este la Kremlin

Timp de lectură 10 min.

Cum vii dinspre Chișinău, spre hotarul cu Ucraina, lași Floreștiul în stânga, lăbărțat pe dealuri, apoi treci pe lângă Soroca, care rămâne în dreapta. Din șoseaua înaltă, fără să cobori Dealul Țiganilor, spre orașul vechi, se vede cetatea Sorocăi și, pentru prima dată, Nistrul, în toată splendoarea lui. Nistrul a fost granița dintre România și Uniunea Sovietică în perioada interbelică. Și, în ciuda numărului mare de militari români de pe malul drept, frontiera a fost destul de permeabilă. Pe acolo s-au scurs nu doar…

citește în continuare

Armand Goșu în Ucraina după 3 ani de război (Video)

Timp de lectură 1 min.

De câte ori a călătorit istoricul Armand Goșu în Ucraina, din momentul începerii războiului declanșat de agresiunea Rusiei împotriva acestei țări? A simțit vreodată că este periculos să meargă cu mașina? Ce l-a șocat cel mai puternic în timpul recentei sale vizite în capitala ucraineană? Cum se srăzboiul la Kiev și ce fel de urme ale sale se pot vedea la tot pasul? Ce miros specific persistă în Ucraina, mai ales în apropiere de linia frontului? S-ar putea spune că, în ultimii doi-trei ani,…

citește în continuare

Radu Crăciun: ”Jurnalul unei crize economice”

Timp de lectură 6 min.

Lumea sta astazi pe un butoi cu pulbere. Iar aceasta sintagma o puteti interpreta atat la propriu cat si la figurat: la propriu, din perspectiva tensiunilor geopolitice care sunt in crestere si care alimenteaza declaratii razboinice, la figurat, din perspectiva gradului de indatorare fara precedent cu care se confrunta marile economii ale lumii. Iar problemele aduse de gradul ridicat de indatorare nu par sa aiba o rezolvare pe termen scurt si mediu. Deficitele bugetare raman mai degraba ridicate, bugetele de aparare sunt in crestere,…

citește în continuare

Ce urmărește Trump cu tarifele?

Timp de lectură 5 min.

« Odată cu trecerea timpului, excepționalismul american nu a făcut decât să se consolideze. El s-a extins și în sfera financiară, sub toate formele sale: lichiditatea piețelor financiare americane, dimensiunea companiilor – în special capitalizarea lor bursieră –, volumul emisiunilor de obligațiuni ale Trezoreriei americane, forța dolarului, dinamismul sectorului de private equity și rolul acestuia în finanțarea startup-urilor inovatoare, bogăția cercetării universitare în economie financiară, puterea sectorului bancar și a instituțiilor financiare americane etc. Dominație. Finanțele au devenit atât simbolul, cât și unul dintre principalele…

citește în continuare

„Despre scindarea primei generații politice postcomuniste”

Timp de lectură 5 min.

« Istoria politică a Europei Centrale și de Est a cunoscut după comunism un zigzag paradoxal. Pe 29 februarie 1992, Franța – țară a drepturilor omului și a cetățeniei care „bate” etnia – a organizat la Paris un colocviu intitulat provocator „Europa și triburile”. Francois Mitterrand (cel care, ca lider socialist, n-a ezitat să viziteze oficial Bucureștiul, pentru a-l sprijini pe Ion Iliescu, socotit un Gorbaciov român) a ținut în cadrul acelui eveniment un discurs în care amintea că democrația implică respectul față de minorități,…

citește în continuare

Victor Ponta, proiect de inginerie socială?

Timp de lectură 3 min.

„Personajul nu se dezminte. Nu scăpăm de el nici cu procurori, nici cu voturi, nici cu fluierături, nici cu o biografie detaliată. Aflat în paginile unui „proiect de inginerie socială”, se relansează. Omul are un tupeu aproape sălbatic. E un fel de țipar politic care lunecă prin toate mediile. Trece și prin oțel, și prin beton, și prin mandate, prin dispreț și trădări, prin partide, prin servicii, prin cancelarii, prin televiziuni și site-uri, sare din podcast în podcast și din proiect în proiect, totul…

citește în continuare

Ce ar fi putut învăța Trump din istorie și adversarii populiștilor de la Trump?

Timp de lectură 5 min.

Pare că din istorie nu învățăm decât un lucru. Cum spunea filosoful german Hegel, marele fenomenolog al istoriei, ”nu învățăm din ea decât că nu-nvățăm nimic”. Bun. Dar ce-am fi putut învăța, dacă am fi fost mai studioși și mai capabili să ne fructificăm memoria? Cum s-ar putea rezolva conflictul din Ucraina, de pildă. Și cum pot evita democrațiile occidentale să amplifice popularitatea unor politicieni ca Marine Le Pen. Rusia, războiul din Ucraina și Donald Trump În replică la recenta afirmație a președintelui SUA,…

citește în continuare

Crimeea, noul ambasador în Turcia și tătarii Crimeii unesc Kyivul și Ankara?

Timp de lectură 16 min.

În cadrul unui proiect pilot, publicăm o serie de materiale despre situația din Crimeea și Sevastopolul anexate de federaţia rusă, despre acțiunile Moscovei în regiunea Mării Negre și despre natura agresiunii ulterioare a Kremlinului. Astăzi, despre reacţia preşedintelui Republicii Turcia faţă de condiţiile imperiului moscovit pentru a accepta «pacea» cu Ucraina. În cuvintele preşedintelului Ucrainei, pacea înseamnă «diplomație; cu siguranță nu vor fi concesii asupra integrității teritoriale și suveranității noastre». În 2014, după anexarea Crimeii de către invadatori, reprezentanţii ocupantului anunţau că nu există…

citește în continuare

Cum gândesc instituțiile postdemocrației. Cazul Tucă-Bănescu

Timp de lectură 20 min.

România anului 2025, după peste 10 ani de Iohannis, peste trei ani de duopol PSD-PNL și 21 de luni de guvern Marcel Ciolacu, e nu numai în plină criză de încredere în instituții, dar și în criză de soluții din partea elitei care conduce aceste instituții. Cum gândesc aceste elite? Cei răutăcioși ar spune că nu prea gândesc, însă adevărul e că se iau în aceste momente multe decizii ce se vor dovedi decisive pentru evoluția României. Ele presupun o gândire, iar aceste decizii…

citește în continuare

Democrația moare. Nu în ”întuneric”, ci distrusă de bune intenții: Le Pen, Georgescu, Tucă

Timp de lectură 11 min.

Unde-i lege nu-i tocmeală. Adevărat? Din păcate, nu neapărat. Pentru că în anumite democrații o negociem. O aplicăm unora mai dur decât altora. Deș ilegea ar trebui să fie egală pentru toți. Sau o încălcăm pur și simplu, ca să ”salvăm democrația”. E just? Deloc. Și mai tratăm și adevărul vitregește. Așa cum punem pe butuci și libertatea, când ar putea profita de ea cei care nu ne plac. Nu ne plac Călin Georgescu, Marius Tucă sau Marine Le Pen? Deloc. Îi detestăm din…

citește în continuare

WSJ: Ar putea fi anulate alegerile din SUA, ca în România?

Timp de lectură 4 min.

« Am știut că se întâmplă ceva neobișnuit în decembrie când am început să primesc e-mailuri care mă îndemnau să votez pentru Elena Lasconi—„singura alegere rațională”—și în niciun caz pentru periculosul Călin Georgescu. Fiind cetățean român, am dreptul de a vota în alegerile din România, dar nu am făcut-o niciodată. România are un sistem parlamentar, cu numeroase partide identificate prin inițiale. Mi s-a părut confuz și am considerat că cel mai bine este să las decizia în seama celor care locuiesc efectiv acolo. Nimeni nu…

citește în continuare

Nu de  Trump, ci de China trebuie să se teamă UE

Timp de lectură 6 min.

« Furia Uniunii Europene față de tarifele lui Trump este ipocrită. În loc să atace tarifele impuse de Trump, UE și aliații săi din presă ar trebui să se concentreze asupra încercării Beijingului de a prelua controlul asupra comerțului mondial. Ofensiva tarifară a lui Donald Trump nu câștigă prea mulți prieteni printre aliații de lungă durată, economiști sau dreapta libertariană și adeptă a comerțului liber. Abordarea sa l-a transformat într-o persona non grata pentru publicații precum National Review și Wall Street Journal. Totuși, deși președintele…

citește în continuare

Serviciile secrete ale SUA dezvăluie detalii alarmante despre Rusia

Timp de lectură 4 min.

Este un document realizat colectiv de analiștii tuturor agențiilor de informații americane (CIA, NSA, FBI etc.). În fiecare an, raportul anual „declasificat” al serviciilor secrete este foarte așteptat, deoarece evidențiază principalele riscuri care planează asupra Statelor Unite. De altfel, acesta este disponibil public și poate fi descărcat online. Publicată pe 25 martie, ediția 2025 a acestui raport, denumit oficial „Evaluarea anuală a amenințărilor de către serviciile de informații americane” („Annual Threat Assessment of the US Intelligence”), subliniază amenințările venite din partea Iranului sau a…

citește în continuare

Hari Bucur-Marcu despre pericolul atitudinii anti-americane

Timp de lectură 7 min.

« Am fi zis că vârful de criză a fost atins de momentul inedit istoric al anulării întregului proces electoral prezidențial, la 6 decembrie 2024, de către Curtea Constituțională a României (CCR), în condițiile în care nici Constituția și nici vreo lege nu abilitează CCR să facă așa ceva și nici nu instituie vreo procedură de anulare a întregului proces electoral, totul fiind o improvizație în afara Constituției și a legii (nu o ilegalitate, deoarece CCR nu a încălcat nicio lege, iar Constituția nu e…

citește în continuare

Yascha Mounk despre România: Când apărătorii democrației devin groparii ei

Timp de lectură 12 min.

Să ne imaginăm următorul scenariu:O țară din Uniunea Europeană este pe punctul de a-și alege un nou președinte. Peisajul său politic este dominat de mult timp de două partide considerate pe scară largă profund corupte. În primul tur al alegerilor, surpriză: doi outsideri ies în fruntea voturilor. Unul din ei, o femeie de 52 de ani, este o primăriță pro-europeană dintr-un mic oraș de provincie. Celălalt, un bărbat de 62 de ani, este o personalitate mediatică de extremă dreaptă, cu evidente simpatii pentru Kremlin.…

citește în continuare

Telegraph: Ucraina înaintează din nou în Rusia, pe tăcute

Timp de lectură 2 min.

Forțele Kievului înaintează și capturează constant teritoriu în Belgorod, în ciuda afirmațiilor Kremlinului că atacul a fost respins În zorii zilei, deasupra regiunii Belgorod din vestul Rusiei, s-a auzit un vuiet tot mai intens în apropierea graniței sale puternic fortificate cu Ucraina.Sunetul provenea de la o coloană de tancuri și vehicule de luptă care înaintau prin câmpurile noroioase, croindu-și drum prin câmpuri de mine și baricade de tip „dinți de dragon”.Era începutul unei noi incursiuni pe teritoriul rus.Acest eveniment a avut loc săptămâna trecută…

citește în continuare

Trump? Vance? Gafe, minciuni și discordii în politica externă a SUA

Timp de lectură 8 min.

Contrar impresiei multor observatori ignoranți și neaveniți, în goană după like-urile celor mai violente insulte antiamericane, administrația Trump, departe de a fi un monolit, e în luptă crâncenă cu ea însăși. Dar Europa face totul ca să determine această luptă internă, americană, să se întoarcă împotriva Vestului și a Bătrânului Continent. Justificate de luări de poziție aberante și iresponsabile ale unora din oficialii administrației Trump, criticile dure, la adresa intenabilei poziții a SUA mai ales față de Rusia, căreia i s-au făcut concesii unilaterale…

citește în continuare

Macron caută la ONU alternative la planul premierului britanic pentru Ucraina

Timp de lectură 6 min.

« Emmanuel Macron explorează activ alternative la trimiterea de trupe europene în Ucraina –  planul elaborat anterior împreună cu Sir Keir Starmer. The Telegraph  a aflat că președintele francez ia în considerare posibilitatea unei misiuni conduse de Națiunile Unite pentru protejarea unui viitor acord de pace. Premierul britanic și Emmanuel Macron au condus eforturile pentru formarea unei „coaliții a voinței”, alcătuită din state NATO și UE, cu scopul de a crea o forță de menținere a păcii sprijinită de garanții de securitate din partea SUA.…

citește în continuare

„Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI”

Timp de lectură 31 min.

Ordinea economică mondială suferă unele modificări vizibile și, în același timp, neașteptate. În primul rând, este vorba despre intensificarea naționalismului economic, operaționalizat, printre altele, prin războiul tarifelor. În general, dată fiind mentalitatea predominantă din societate, majoritatea oamenilor obișnuiți, indiferent de educația lor, tind să asocieze aceast război cu decizii mai mult sau mai puțin arbitrare, ale unor lideri politici puternici la nivel global. În prezent, președintele Donald Trump este văzut ca un lider puternic ce dorește, din varii motive, pe care cei mai mulți…

citește în continuare

Comemorarea Unirii Basarabiei cu România din 1918 în presa exilului românesc

Timp de lectură 7 min.

Publicarea unei cărți în exil era o aventură rară și costisitoare, tirajele erau mici și ajungeau cu greu la destinatari. De aceea, publicațiile periodice rămân principalul mijloc de informare din exil, iar BIRE are un loc aparte printre acestea, fiind, așa cum am mai spus, cea mai longevivă revistă din exil (1948-1990). Din primele cercetări, pe baza fondului arhivistic al IICCMER, am putut urmări două direcții tematice: 1) Basarabia, pământ românesc, cu momente istorice importante legate de Marea Unire, de  liderii politici care au…

citește în continuare

Educația adulților în perioada regimului comunist

Timp de lectură 7 min.

În perioada postcomunistă s-a scris destul de mult despre soarta învăţământului postbelic, mai ales a celui superior, despre universităţile româneşti cu precădere la începuturile regimului comunist, dar educaţia adulţilor a rămas mai mereu, după 1990, într-un plan secund la nivelul preocupărilor academice de la noi. Acesta este contextul istoriografic în care, la finele anului trecut, a apărut volumul datorat lui Alin Goron, intitulat Metamorfoze sociale în umbra marxism-leninismului. Educaţia adulţilor în România comunistă (1948-1958), cu o prefaţă de Valer Moga, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2023,…

citește în continuare

Chantal Delsol: „Politica înseamnă în primul rând forță”

Timp de lectură 3 min.

« Bătrâna Europă, în plină suferință, se întreabă ce i se întâmplă. Iată că, pe neașteptate, fără avertisment și fără pregătire, ar trebui să ne reducem brusc multiplele cheltuieli pentru bunăstare ca să producem armament. Panică la constatarea că nu mai suntem guvernați de dreptul internațional, ci de forță. Cât de mândri eram să ne numim țări „kantiene”, în timp ce Statele Unite erau un stat „hobbesian”! Cu alte cuvinte, țări atașate doar de drept și morală, care respingeau forța din principiu și așteptau pacea…

citește în continuare

Trump este Hitler, iar Putin este Stalin? Limitele comparației istorice

Timp de lectură 8 min.

Paralelele istorice sunt exerciții intelectuale adesea seducătoare, deoarece, fie că sunt liniștitoare sau îngrijorătoare, ele elimină parțial necunoscutul viitorului, iar necunoscutul este angoasant. A avea impresia că ne aflăm pe un teren cunoscut oferă un sentiment de siguranță, iar atunci avem tendința de a forța realitatea faptelor pentru a o potrivi cu un tipar al trecutului. Karl Marx, care a transformat istoria în terenul său de analiză a luptei de clasă, pe care o considera motorul acesteia, spunea că trecutul se repetă întotdeauna de…

citește în continuare

Lucian Croitoru: „Aroganța progresistă”

Timp de lectură 3 min.

Trăim timpuri care demonstrează consecințele grave ale aroganței  noastre de a crede că societatea este rodul rațiunii noastre naturale și a intenției. Mai devreme sau mai târziu, această aroganță ne duce la conflicte urâte, la război.  Pe acest tip de gândire se bazează filozofiile progresiste. Acest tip de gândire permite să stabilim scopuri sau ierarhii de scopuri pentru societate și să creăm oricât de multe doctrine socio-economice am vrea ca să le atingem.  În științele sociale, acest tip de gândire ne face să reducem…

citește în continuare

Pierre Manent: „Apărarea Ucrainei, apărarea Europei”

Timp de lectură 5 min.

« Exagerările și excesele care îi vin atât de natural în discurs președintelui Trump sunt ușor contagioase. Cei care îl ascultă riscă la rândul lor să exagereze radicalitatea schimbărilor pe care le aduce. Înainte de a comenta „răsturnarea alianțelor” care ar fi implicată de schimburile diplomatice dintre ruși și americani, este important să ne amintim că îndepărtarea Americii de Europa este un proces început de mult. Pivotul către Asia, cererea pentru o creștere masivă a bugetelor militare europene și chiar încercarea unui „reset” cu Rusia…

citește în continuare

The Telegraph: „Transparența lui Trump” 

Timp de lectură 6 min.

« Conflictul cu Zelenski nu a fost un șoc neașteptat, ci o continuare a politicii externe americane din secolul XX. O reacție frecventă la celebra conferință de presă Trump-Zelenski este „nu am mai văzut așa ceva până acum”. Cuvântul-cheie este văzut. Conflictele și ieșirile nervoase apar și în diplomație, diferența este că Donald Trump face în public ceea ce, de obicei, se desfășoară în spatele ușilor închise. Un exemplu: în 2022, NBC a raportat că Joe Biden i-a vorbit lui Zelenski la telefon despre un…

citește în continuare

Pritchard: Trump, UE și Ucraina

Timp de lectură 8 min.

« Donald Trump are dreptate când spune că UE a practicat un mercantilism semi-mascat timp de decenii, profitând de consumatorii americani în loc să-și genereze propria cerere.Are dreptate că Europa și-a exportat șomajul din sectorul manufacturier către SUA prin politici fiscale, de taxare și valutare invizibile, golind industriile din Rust Belt și din Ohio.Are dreptate și când respinge imperialismul reglementar european, ceea ce entuziaștii UE numesc cu exaltare „efectul Bruxelles”. Comisia Europeană chiar a crezut că poate impune tuturor Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR)…

citește în continuare

Originile comuniste ale crizei „Discursului instigator la ură”

Timp de lectură 5 min.

În urma discursului spectaculos al vicepreședintelui JD Vance la Conferința de Securitate de la München, lumea începe să conștientizeze realitatea că Europa criminalizează discursul pașnic. Dar cum am ajuns aici? Continentul nu a ajuns în această situație critică peste noapte. Criza libertății de exprimare din Europa este rezultatul unei cruciade a elitelor guvernante, începută în urma celui de-Al Doilea Război Mondial. Statele comuniste au fost cele care au pus bazele restricțiilor privind exprimarea, care stau la baza actualelor legi draconice privind „discursul instigator la…

citește în continuare

De ce convoacă Kremlinul «compatrioții moldoveni» la Ialta?

Timp de lectură 16 min.

În cadrul unui proiect pilot, publicăm o serie de materiale despre situația din Crimeea și Sevastopolul anexate de Federaţia rusă, despre acțiunile Moscovei în regiunea Mării Negre și despre natura agresiunii ulterioare a Kremlinului. Acest demers nu are scopuri comerciale. Rudolf Medved din Kyiv și Andrei Răutu din București doresc să transmită publicului de limbă română adevărul despre situația din Peninsula Crimeea ocupată și planurile Moscovei la Marea Neagră. Suntem gata să răspundem eventualelor sugestii cu privire la subiectele din Crimeea care interesează cititorii.…

citește în continuare

Mulțumim, Trump!

Timp de lectură 5 min.

Donald Trump ar avea o conștiință atât de pătată încât să recurgă la negaționismul istoric pentru a-și justifica trădarea? Acuzațiile sale împotriva Ucrainei, considerată vinovată că ar fi declanșat războiul împotriva Rusiei, judecata sa disprețuitoare față de Zelenski, care și-a apărat țara cu toate puterile timp de trei ani, și lecția electorală oferită unei țări zdrobite de un dușman implacabil, seamănă izbitor cu o pledoarie auto-servitoare menită să-i justifice rolul de Iuda al lumii occidentale. În încheierea unei păci cu Putin pe seama Ucrainei,…

citește în continuare

T. Mărieș: 35 de ani de luptă. Apel la aniversarea Asociației 21 decembrie 89

Timp de lectură 11 min.

« În Decembrie 1989, a fost datoria generației noastre să plătim prețul sacrificiului pentru Libertate. În noaptea sângeroasă de 21 Decembrie 1989, în Piața Universității, cei care sunt astăzi membri ai Asociației, au luptat în prima linie cu forțele de represiune ale regimului comunist – alarmate și înarmate pentru război, cu tancuri și cu foc la gura țevii; capabili de orice sacrificiu, au contribuit fundamental la alungarea dictatorului și la cucerirea Libertății din 22 Decembrie 1989. În perioada infracțională Decembrie 1989 – Iunie 1990, Asociația…

citește în continuare

Nori negri pe cerul Ucrainei

Timp de lectură 18 min.

Peste câteva zile se vor împlini trei ani de la începutul invaziei Rusiei. Dramatismul primelor ore și zile al celui ce a fost proiectat să fie un război fulger este egalat astăzi de emoția generată de inițiativele diplomatice intempestive ale președintelui american, Donald Trump. Noua administrație republicană de la Washington vrea să obțină încheierea războiului în primăvara acestui an, mai precis până la Paște, care va fi sărbătorit atât de catolici cât și de ortodocși în aceea și zi, 20 aprilie. Condițiile în care…

citește în continuare

Despre predarea istoriei în școală

Timp de lectură 8 min.

Acum zece ani, am făcut parte, timp de trei luni, dintr-un grup de experți în cadrul proiectului „Istoria recentă a României. Pachet educațional pentru cursul opțional de Istorie recentă a României”. Am studiat intens nu doar manualele de istorie din tot felul de țări (în cazul meu, din Federația Rusă și spațiul ex-sovietic), dar și problemele, dezbaterile, propunerile privind predarea istoriei în școală. Din păcate, lucrările noastre nu se găsesc nici în format electronic (de pildă, pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării, care inițiase…

citește în continuare

T.Baconschi: Câteva remarci în zorii întunecați ai „hipnocrației”

Timp de lectură 3 min.

„S-ar spune că am atins un nivel de civilizație care favorizează, paradoxal, întoarcerea la legea junglei. Nu mai există – sau tinde să se dizolve – ordinea globală construită de SUA, câștigătoarele celor două războaie mondiale din secolul XX, dar și ale Războiului Rece. Domnia legii (rule of law) desemna suma unor reguli scrise și nescrise menite să apere libertatea indivizilor și a comerțului, deci să favorizeze, prin capitalism, democrația. Cea mai intensă iluzie colectivă după anul 1989 a fost generată de convingerea unanimă că…

citește în continuare

Marius Oprea: „23 august se întoarce”

Timp de lectură 4 min.

GEORGESCU A CÎȘTIGAT ROMÂNIA: MILITARII AU SEMNAT PARTENERIATUL DE PACE CU PUTIN. Dosarul Georgescu nu va avea nicio finalitate, atîta vreme cît e instrumentat de procurorul Iacob, nefericitul căutător al Elodiei. Nu din motive de competență profesională, ci jurisdicțională. Atîta vreme cît Georgescu nu e anchetat de Parchetul Militar, pentru mine acesta e un semn că el continuă să fie cîștigătorul în ”bătălia pentru România”. Să vă povestesc de ce. În 1994, a avut loc o predare de ștafetă în rețeaua GRU din România.…

citește în continuare

A doua revoluție americană (2). Teleghidarea rusă

Timp de lectură 24 min.

« Estică o convergența profundă care explică influența pe care Rusia, pionieră în această evoluție, a reușit să o dobândească peste Ocean. Dar este, de asemenea, legitim să ne întrebăm dacă nu există o teleghidare rusă deliberată. Desigur, orice revoluție generează și se hrănește din conspiraționism, așa cum a demonstrat Edmond Dziembowski în studiul său magistral despre conspiraționismul din Revoluția Franceză. Dacă în Franța anilor 1789-1794 fanteziile conspiraționiste nu aveau niciun fundament real, în cazul Statelor Unite dosarul ingerinței ruse în favoarea lui Trump este…

citește în continuare

Cardinalul Iuliu Hossu, ca simbol

Timp de lectură 5 min.

Caracteristica simbolurilor este capacitatea lor de  a se actualiza mereu întregindu-și și amplificându-și definiția prin returnarea ei în noile matrice ale timpului. Iuliu Hossu a fost de pe când trăia, și este într-o măsură din ce în ce mai mare azi, un simbol,  care –  la împlinirea celor 140 de ani de la nașterea omului care l-a întruchipat – se redefinește în termenii istoriei recente. Episcop al Bisericii Unite cu Roma și cardinal al Bisericii Catolice, în ambele  el a fost un simbol al…

citește în continuare

Mircea Miclea: « Sunt sătul de intelectuali militanți »

Timp de lectură 5 min.

Mircea Miclea (la podcastul Contraste, Cluj24.ro, de Dorin Danciu): „În lumea noastră contează mai degrabă spectacolul. Caii de circ sunt mai importanți decât caii de povară. Nu contează cine trage, contează cum arăți într-un spectacol. Aceasta este lumea în care trăim. N-are rost să o criticăm.” E nevoie de simplificare ”Aș sfătui și-mi sfătuiesc și pacienții când trăiesc perioade extrem de complicate să simplifice. Să nu înceapă să analizeze excesiv că atunci complică realitatea și managementul complexității se poate face mai eficient simplificând complexitățile,…

citește în continuare

80 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz: ce n-am învățat din Shoa?

Timp de lectură 10 min.

Era o sâmbătă, la 9 dimineața, când Anatoli Șapiro, un militar evreu, s-a apropiat de porțile de fier ale lagărului, la intrarea căruia scria minciuna: ”Arbeit macht frei”. Când acest comandant al unei unități sovietice speciale, de 900 de oameni, a ajuns în fabrica morții, cu o jumătate de oră înaintea grosului diviziei, cuptoarele care transformaseră o parte din copiii poporului ales în cenușă mai erau calde. Nu fuseseră exterminați toți și nu fuseseră șterse toate urmele. Șapiro a mai văzut, după trei ore…

citește în continuare

Criza de încredere se agravează. 2025, an decisiv?

Timp de lectură 14 min.

Anul 2024 nu doar că nu a tranșat lupta pentru putere în România, ci a dramatizat-o până la un nivel pe care nu l-am mai cunoscut decât în 1990. Asta face ca 2025 să devină unul decisiv nu numai referitor la lupta pentru controlul guvernării, ci și pentru definirea regimului politic și a poziționării la nivelul UE și NATO. Dar propriu-zis decisiv nu este anul în sine, ci ce fac românii cu votul lor, cu țara lor, cu viața lor.  Asta în ciuda insistenței…

citește în continuare

Nicolae M. Constantinescu (1936-2025): Decembrie ’89 și iunie ’90 – pe masa de operație

Timp de lectură 10 min.

Regretăm stingerea din viață a domnului doctor Nicolae M. Constantinescu (1936-2025) al cărui ultim text publicat în Revista Memoria îl reproducem mai jos. Dumnezeu să-l odihnească! Nicolae M. Constantinescu a fost medic primar chirurg, medic primar ortopedie-traumatologie. Membru fondator și din 2019 președinte al Fundației Culturale Memoria și director al Memoria – revista gândirii arestate. Consilier de Stat la Președinția României (1997). Consul General al României la Los Angeles, SUA (1998-2000), unde a avut ca principal obiectiv promova rea intrării României în NATO. A…

citește în continuare

Teodor Baconschi: „Guru de la Ciolpani și structurile de forță ale statului român”

Timp de lectură 5 min.

Pe de o parte, Călin Georgescu susține că vrea să dărâme actualul sistem politic din România, care e total putred. Pe de altă parte, candidatul extremist le cere public “structurilor” de forță să treacă de partea “poporului” și a singurului său reprezentant legitim. Dacă Armata și serviciile secrete trec de partea lui Georgescu, atunci ce mai urmează să dărâme acest Petrache Lupu postmodern, înțolit în elegante costume de patron austriac?  Și unde ar avea loc întâlnirea istorică dintre “sistem” și demolatorul Georgescu, de vreme ce…

citește în continuare

1990, ianuarie – FSN, prima cărămidă a noii Românii

Timp de lectură 2 min.

Sunt luni şi ani în viaţa unor naţiuni care le decid destinul, sunt luni şi ani din care se desprinde viitorul însuşi, cu întreg repertoriul său de alegeri şi fobii. Şi poate că ianuarie 1990 este intervalul ce ilustrează în cel mai înalt grad această capacitate de accelerare demonică a istoriei, acest potenţial de cristalizare al unui regim politic ce avea să însemne, pentru cei mai mulţi dintre noi, singura Românie pe care am cunoscut-o. În secvenţele de imagini ale lui ianuarie 1990, prima…

citește în continuare

« Trăim vremuri revoluționare »

Timp de lectură 11 min.

Reproducem aici o parte a interviului acordat dat recent de reputatul politolog bulgar Ivan Krastev ziarului Le Figaro:  « LE FIGARO – Europa este prinsă între războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care face ravagii la porțile sale, și o criză democratică profundă. Cum descrieți acest moment geopolitic?IVAN KRASTEV – Este un moment de ruptură politică majoră. Și, din acest punct de vedere, singura experiență comparabilă de ruptură pe care am trăit-o personal este 1989, datorită profunzimii schimbării care este în desfășurare. Bineînțeles, există o diferență majoră,…

citește în continuare

Donald Trump analizat prin prisma lui Vladimir Putin

Timp de lectură 6 min.

Fascinația lui Donald Trump pentru regimurile autoritare este bine cunoscută. De la tentativa de insurecție împotriva Congresului, din 6 ianuarie 2020, știm și despre atașamentul său fragil față de procesul democratic. Totodată, este evident că interesele americane au prioritate absolută în modul în care el concepe relațiile Washingtonului cu restul lumii. Din aceste motive, printre altele, Putin nu este, în ochii săi, teribilul „băiatul rău” despre care vorbește Europa. Dictatorul rus nu amenință direct hegemonia americană asupra lumii, lăsând acest rol aliatului său, Xi…

citește în continuare

Până unde va merge politica democratică a Curții Constituționale?

Timp de lectură 6 min.

« Încep cu o mărturisire. Nu mi-a plăcut deloc hotărârea CCR din 6 decembrie. Am resimțit-o ca pe o suspendare a dreptului meu la vot. Sunt milioane de alți cetățeni care au avut aceeași reacție. În plus, eram convins că Lasconi va învinge. Porneam de la constatarea că partidele izolaționiștilor – AUR, SOS, POT – luaseră la legislative mai puține voturi decât Georgescu, Simion și Terheș la prezidențiale și, deci, că bulgărele de zăpadă anti-UE se oprise din rostogolire. Sondajele făcute după anulare nu mă…

citește în continuare

Marius Oprea: « Armata Georgeștilor a cucerit România »

Timp de lectură 8 min.

« Am mai spus, nu cred că mai contează cum și de unde a apărut Călin Georgescu. Acum el e o realitate atît de amenințătoare pentru clasa politică (unii o percep chiar pentru societatea românească), încît lamentațiile nu-și au rostul. Totuși, cîteva precizări sînt necesare. Le fac aici, pe pagina de facebook, pentru că articolele mele nu mai sînt publicate de presa ”mainstream”, iar celelalte sînt pro-Georgescu. Poate să le ia cine vrea, poate să mă înjure fiecare după poftă – sau nu.  Am mai…

citește în continuare

« România, laboratorul post-democrației »

Timp de lectură 5 min.

Reproducem aici un text apărut la sfârșitul anului trecut în cotidianul francez Le Figaro, la pagina opinii, text semnificativ pentru semnele de întrebare din ce în ce mai apăsate pe care presa europeană le exprimă referitor la credibilitatea discursului de justificare al autorităților de la București după anularea alegerilor prezidențiale. Nu în ultimul rând, discursul anti-UE sau eurosceptic vede în cazul românesc un argument care poate fi utilizat împotriva instituțiilor europene: « Pe 24 noiembrie, românii, spre surprinderea generală, îl conduceau în turul doi al…

citește în continuare

Educația publică între libertate individuală și conștiință națională

Timp de lectură 10 min.

În Viața românească din august 1988 Edgar Papu răspundea la întrebările unei anchete despre „lumea de mâine”, în care o întrebare privea raportul în viitor dintre „omul simplu” și „omul de cultură”. Răspunsul suna astfel: „Idealul ar fi ca mâine să nu mai existe „oameni simpli”, oricare le-ar fi îndeletnicirea. Pe de altă parte, desființare diplomelor sau certificatelor ar aduce după sine și desființarea titlurilor. Năruindu-se aceste ziduri și toată lumea având carte, nu va mai exista nicio distincție fiindcă, mai mult sau mai…

citește în continuare

Sistemul, anti-Sistemul, ideologizarea tradiției și alegerile din România

Timp de lectură 27 min.

Cum ar fi fost ca în decembrie 1989 să iasă Emil Bobu, membru al CC al PCR, acolit al lui Ceaușescu, și/sau prieteni de-ai lor, să spună: „am înțeles mesajul trimis de oameni către noi” și să-i asigure că se vor aduna la CC al PCR să vadă cum trebuie procedat pe mai departe? Ar fi fost imposibil și oricum, de râs, pentru că era clar că întreaga lor cultură socialistă îi împiedica să înțeleagă ceva esențial: și anume, că sistemul nu putea să…

citește în continuare

Coroana României și sceptrul (prezidențial). Sau despre ideea autohtonă de președinție

Timp de lectură 10 min.

În durata lungă a istoriei românești și universale – profund simbolice în străfundurile lor cele mai înalte –, ideea românească de republică și cea de președinție au o respirație scurtă. Gâfâită. Nici cât o viață de om. E bine să ne amintim că în 2024, anul pe care tocmai îl încheiem – un an turnesol al alegerilor globale și naționale, cu crizele lor adânci de leadership și de reprezentare – republica noastră împlinește 77 de ani, iar instituția prezidențială românească, nici mai mult nici…

citește în continuare

Declinul revoluției Woke în SUA

Timp de lectură 10 min.

« Revoluția culturală, care încercase să transforme societatea americană printr-o viziune radicală asupra justiției rasiale și a identității sexuale, și-a pierdut din vigoare, revenirea lui Donald Trump marcând un punct de cotitură în dominația sa. Semnele reculului mișcării woke au început să apară odată cu declinul vocabularului său. Această revoluție socială și culturală fusese puternic susținută de limbajul său, care, în ultimii ani, s-a răspândit din facultățile de sociologie și prin intermediul rețelelor sociale până în discursul public. Rasismul sistemic, teoria critică a rasei, drepturile…

citește în continuare

«O instituție fundamentala a democrației post-comuniste a fost șubrezită »

Timp de lectură 18 min.

Alexandru Gussi: Dragă doamnă profesoară Lavinia Stan, urmăriți cu atenție politica românească, ce v-a atras atenția în anul electoral 2024, în perioada de dinainte de alegerile parlamentare și prezidențiale? Lavinia Stan: Anul 2024 a fost un an electoral supra-încărcat, în care românii au fost chemați să-și aleagă reprezentanții la toate nivelele de guvernământ. Campania electorală a fost marcată accentuat și aproape continuu de confuzie, incompetență, violență verbală și numeroase platitudini. La 35 de ani de la căderea regimului comunist, este surprinzător cât de mulți…

citește în continuare

« E clar că direcția e regimul autoritar. România e mai opacă decât Rusia » (Video)

Timp de lectură 1 min.

Prof. Armand Goșu,  în acest interviu acordat Adrianei Nedelea în cadrul podcastului video« A doua opinie », vorbește despre situația politică din România de după anularea alegerilor prezidențiale și legitimarea anulării prin invocarea unei intervenții din partea Rusiei, precum și despre rolul serviciilor de informații și riscurile ca România să urmeze o cale nedemocratică.…

citește în continuare

Marea impostură a Rusiei lui Putin (2). Antiumanismul

Timp de lectură 17 min.

Istoricii și diplomații au evocat adesea „neînțelegeri” în analiza relațiilor dintre Europa și Rusia. Ar fi însă mai corect să vorbim despre o incompatibilitate a universurilor mentale, determinată tocmai de faptul că europenii sunt încă influențați de lumina vechii lor civilizații, în timp ce, pentru ruși, așa cum scria Piotr Ceaadaev, prietenul lui Pușkin, în celebra sa Scrisoare filosofică I (1830): „În altă parte, sunt cele mai triviale adevăruri, ba chiar și la popoarele mult mai puțin avansate decât noi din anumite puncte de…

citește în continuare

Cum s-a închis cercul democrației originale și ce soluții rămân

Timp de lectură 11 min.

Democrația nu ar fi fost « salvată » așa cum a fost « salvată », dacă fructul nu era, instituțional vorbind, copt. Deciziile și toate bâlbele CCR din 2024 nu sunt cauza, ele sunt rezultatul unui lung proces de degradare instituțională. Acțiunea CCR de oprire a votului și anulare a alegerilor a fost ultimul glonț tras de elitele acestor instituții în chiar inima procesului de legitimare a regimului politic.  Această inimă era bolnavă, dăduse semne mai mult decât îngrijorătoare, dar avea șansa să funcționeze. I s-a luat această…

citește în continuare

Tom Gallagher despre criza politică din România

Timp de lectură 10 min.

Tom Gallagher este un istoric și analist politic britanic, recunoscut pentru expertiza sa în Europa de Est, în special România. A scris despre evoluția politică a regiunii, naționalism și transformările post-comuniste. Gallagher este profesor emerit de științe politice la Universitatea din Bradford. Printre cărțile sale importante despre transformările politice, sociale și istorice din România se numără: Romania After Ceausescu: The Politics of Intolerance (1996), Theft of a Nation: Romania Since Communism (2005), Romania and the European Union: How the Weak Vanquished the Strong(2013). Alexandru…

citește în continuare

O putere nucleară este invincibilă?

Timp de lectură 8 min.

O putere nucleară, așa cum este numit un stat care deține arma atomică, este invincibilă? Vladimir Putin este convins de acest lucru, ceea ce explică amenințările sale frecvente privind utilizarea acestei arme de distrugere în masă, dacă Rusia s-ar simți vreodată amenințată în integritatea sa. Este acesta un bluff sau o realitate? Deși nimeni, cu atât mai puțin europenii, aflați în prima linie, nu dorește să testeze hotărârea sa în această privință, este imperativ să încercăm să înțelegem ce dezvăluie acest șantaj despre realitatea…

citește în continuare

Hoții de iluzii democratice. Copilul aruncat cu apa din copaie. 

Timp de lectură 13 min.

Cine e de vină?  Forțele străine, sau deciziile Iohannis-CCR-servicii-PSD-PNL?  Întâi strania serie de premiere din istoria de după 1989, toate în anul super-electoral 2024: comasarea localelor cu europarlamentarele, lista comună PSD-PNL la europarlamentare, două schimbări ale datei alegerilor prezidențiale, PSD fără candidat în finala prezidențială și cu scor istoric prost la parlamentarele (22%), și ele intercalate între cele două tururi, între timp CCR decide renumărarea voturilor de la turul 1, dar și stoparea renumărării cu argumentul ca turul 2 să aibă loc la data…

citește în continuare

Marea impostură a Rusiei lui Putin (Prima parte)

Timp de lectură 11 min.

Vă prezentăm un fragment din articolul semnat de Francoise Thom, Desk-Russie.eu: « „Să li se dea 48 de ore să părăsească Harkovul și să distrugem totul, cartier cu cartier… Fără mai multe vorbe frumoase despre „frații și surorile noastre”, pe care ucrainenii le interpretează ca un semn de slăbiciune. Toți cei care sunt de partea noastră sunt deja în Rusia… Explicați-mi de ce Kievul este încă în picioare. De ce acest oraș nazist nu a fost încă ras de pe fața pământului? » Astfel,…

citește în continuare

Cazul Călin Georgescu / spaţiul transatlantic şi România europeană

Timp de lectură 25 min.

Vă puteţi imagina inimaginabilul, în care într-un viitor ipotetic nu prea îndepărtat, România cu Georgescu preşedinte să treacă printr-o revoltă populară cauzată de îndepărtarea de NATO şi UE, iar Viktor Orban să denunţe o «lovitură de stat antirusească» la Bucureşti, la doar câteva sute de kilometri de Crimeea ? Orchestrată, desigur, de «mafia financiară globală». Iar numitul Georgescu să ceară ajutorul militar al Moscovei ? Ni se spune, la Realitatea TV (26 noiembrie, ora 10:31pm) că o să avem revelaţia că Georgescu nu e cu ruşii,…

citește în continuare

Joia neagră. Strategia haosului și suspendarea democrației

Timp de lectură 8 min.

Strategia haosului dorită de Putin e aplicată sinucigaș în România chiar de  structurile sale politice, juridice și de securitate. Experimentul mimării democrației, specific regimului Iohannis, pare că a fost scăpat de sub control, ceea ce face ca acest regim, în loc să se încheie în liniștea care l-a caracterizat, se prăbușește violent, făcând victime colaterale. În România exista, până ieri 28 noiembrie 2024, o ordine constituțională. Una teoretic democratică, pentru că o așa-zisă ordine constituțională era și în totalitarismul comunist. Diferența fundamentală între cele…

citește în continuare

Sânge și lacrimi în Ucraina. 1.000 de zile de război

Timp de lectură 8 min.

Săptămâna trecută s-au comemorat 1.000 de zile de la începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Invazia Ucrainei în dimineața de 24 februarie 2022, conform Statului Major rus, trebuia să fie începutul unei operațiuni rapide și victorioase. Cu toate acestea, 1.000 de zile mai târziu, un război de uzură lent și devastator este în desfășurare în Ucraina.Cauzele pentru care s-a ajuns aici nu țin doar de greșelile comise de Statul Major rus, care a supraestimat capacitățile armatei sale și a subestimat-o pe a inamicului. Pariind pe slăbiciunile…

citește în continuare

Un pumn în față binemeritat. Trezirea posibilă și responsabilitatea Elenei Lasconi

Timp de lectură 8 min.

Din încercarea de a evita o palmă de zile mari, partidele la putere, ce credeau că pot păcălească pe toată lumea tot timpul, au primit un pumn de knock-out (out deocamdată doar din cursa prezidențială).  Capcana e să căutăm mari conspirații înainte de a vedea ce putem spune din ce se vede cu ochiul liber. E de altfel simptomatic faptul că cei care ne spun acuma să căutăm cauzele în afara responsabilității sistemice sunt cei care au ridicat obscuritatea instituțională la rang de virtute…

citește în continuare

Raportăm mimarea cu succes a campaniei electorale!

Timp de lectură 6 min.

« La politique est le moyen pour des hommes sans principes de diriger des hommes sans mémoire » (« Politica este mijlocul prin care oameni fără principii conduc oameni fără memorie »). Fraza, deși i-a fost atribuită în mod eronat lui Voltaire, nu înseamnă că nu e plină de un trist sens. La începutul anului electoral puteam observa cum partidelor le era frică de alegeri. A urmat rușinosul calendar electoral cu geometrie variabilă, veritabil derapaj (ne)democratic cu repetiție. La asta s-a adăugat blagoslovirea comasării alegerilor de către…

citește în continuare

David Brooks: Modele mentale și înțelegerea realității după victoria lui Trump

Timp de lectură 11 min.

« Permite-mi să vă pun câteva întrebări:Dacă democrații ar nominaliza o femeie pentru a candida la președinție, te-ai aștepta ca ea să se descurce mai bine în rândul alegătoarelor decât bărbatul care a candidat în locul ei acum patru ani?Dacă democrații ar nominaliza o femeie de culoare pentru a candida la președinție, te-ai aștepta ca ea să se descurce mai bine în rândul alegătorilor de culoare decât candidatul alb care a candidat în locul ei acum patru ani?Dacă republicanii ar nominaliza un candidat care susține…

citește în continuare

Actualitatea pactului Molotov-Ribbentrop

Timp de lectură 13 min.

Atitudinea regimului lui Vladimir Putin față de Pactul germano-sovietic, semnat la Moscova pe 23 august 1939, acum 85 de ani, a avut o evoluție emblematică pentru radicalizarea sa, revizionismul său și ambițiile sale imperiale. Pactul și protocolul secret al acestuia sunt folosite astăzi de Kremlin pentru a justifica războiul purtat împotriva Ucrainei. Existența unui protocol secret, care a dus la anexarea de către URSS a unei părți din teritoriul polonez, a statelor baltice și a Basarabiei (Moldova), a fost dezvăluită la procesul de la…

citește în continuare

Nu despre Șoșoacă e. Sau CCR. Ci despre elite și România încălecată de oligarhie

Timp de lectură 7 min.

Să apăr eu o femeie din pădure, cu manierele de mahala care nu i se pot atribui unei maimuțe nedresate, fără s-o jignești pe cea din urmă? O putinistă legionară iudeofobă, care, după excluderea ei din competiția prezidențială, dacă nu și înainte, îi laudă pe bestialii aliați antisemiți și criminali în masă ai lui Hitler? Am căzut în cap? Defel. Mi-e silă că, în interesul democrației, statului de drept și al românilor trebuie să par că sar în apărarea unei ființe profund detestabile, ale…

citește în continuare

Europa Liberă: Holocaustul românesc

Timp de lectură 10 min.

« În primăvara lui 1944, 131.639 de evrei din nordul Transilvaniei, controlat la acel moment de Ungaria, erau deportați în lagărele de exterminare naziste din Polonia. Doar câteva mii au supraviețuit. Începând din 1941, și regimul pro-german de la București al Mareșalului Ion Antonescu a dus o politică de Holocaust, adică de exterminare a evreilor. Un număr de aproape 300.000 de evrei români, mai ales din nordul Moldovei și Bucovina, au fost deportați în lagăre din Transnistria, unde majoritatea au murit de foame, de frig,…

citește în continuare

Un an după masacrul Hamas

Timp de lectură 11 min.

Profesorul Gilles Kepel este unul dintre cei mai cunoscuți specialiști francezi în problematica Orientului Mijlociu și a islamismului, vă prezentăm aici interviul luat de Le Figaro la aproape un an de la masacrul mișcării teroriste Hamas în sudul Israelului, care a făcut peste o mie de morți, majoritatea civili, aproape 3500 de răniți, tot atunci 154 de israelieni au fost răpiți. « LE FIGARO: Armata israeliană a anunțat moartea lui Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah. Această operațiune are loc la un an, aproape exact, după 7…

citește în continuare

Marele teatru al rupturii PSD-PNL. Alegeri inutile?

Timp de lectură 6 min.

Ultimele luni ale anului super-electoral puteau fi prilejul unui spectacol politico-mediatic demn de o competiție parlamentară și prezidențială rară, doar o dată la 20 de ani coincid cele două tipuri de alegeri naționale. Miza e și ea rară: patru ani fără alegeri. În condiții normale am fi vorbit de o perioadă în care se pot face reformele amânate mult timp. Ce reforme? Ar trebui să aflăm din dezbaterile politice din timpul campaniei electorale. Nu va fi cazul. Din păcate va fi prilejului mimării unei…

citește în continuare

Interviu exclusiv cu Thierry Wolton 

Timp de lectură 12 min.

Sens Politic: Domnule Thierry Wolton, permiteți-mi să încep cu o întrebare foarte generală: vi s-a părut vreodată lumea la fel de periculoasă și complicată ca acum?  Thierry Wolton: Nu, nu în timpul vieții mele. Fiind născut după cel de-al Doilea Război Mondial, nu am trăit anii 1930, dar mi se pare că ne apropiem de un scenariu care, chiar dacă nu e similar cu cel de atunci, e în orice caz unul catastrofal. Într-un interviu dat acum câteva luni, am spus că Putin este…

citește în continuare

Un dialog cu Armand Goșu (Video)

Timp de lectură 1 min.

Dialogul a avut loc plecând de la cartea Legătura de chei (apărută la Editura Spandugino), care este la rândul ei un dialog al domnului Armand Goșu cu Teodor Baconschi referitor la perioada când acesta ocupa postul de ministru de Externe, despre factorii decisivi care contribuiau la formularea politicii externe în anii 2009-2012, dar și despre subiecte actualitate. Sursa: EdituraSpandugino.ro…

citește în continuare

Cum a sfidat Ucraina liniile roșii fixate de SUA

Timp de lectură 12 min.

« Pe 6 august, forțele mecanizate ucrainene, probabil o întreagă divizie, au invadat oblastul Kursk din Rusia. Prin această operațiune, Ucraina a recâștigat inițiativa pe câmpul de luptă, a subminat narațiunea conform căreia era condamnată să se predea și a provocat un evident disconfort politic pentru Kremlin. Comandamentul militar ucrainean afirmă că incursiunea a permis capturarea a aproape o sută de localități și ocuparea a peste 1.000 km² de teritoriu rus, adică mai mult decât dublul decât ceea ce recunosc rușii. Kremlinul a fost nevoit…

citește în continuare

Expansionismul rus: permanența obiectivelor și recurența metodelor (II)

Timp de lectură 8 min.

În fața ochilor noștri, vedem cum se cristalizează ambiția Kremlinului: un imperiu supus unui regim autoritar sprijinit de casta militară și serviciile secrete: Uniunea Euroasiatică de la Brest la Vladivostok, cimentată de conductele de gaze care leagă Rusia de Europa, în care statele europene, prea mici pentru a fi „suverane”, ar accepta ordinea politică impusă de Kremlin și ar asigura supravegherea. Anexarea Crimeei a fost primul pas spre crearea acestui imperiu continental visat acum de președintele rus. Slăbiciunea reacțiilor occidentale după acel act de…

citește în continuare

David Colon. Războiul informațional  (I)

Timp de lectură 12 min.

Specialist în propagandă și război informațional, David Colon explică modul în care funcționează dezinformarea rusească, ale cărei efecte sunt amplificate de utilizarea inteligenței artificiale generative. Pentru a combate acest flagel, afirmă expertul, societatea civilă din Franța și din întreaga lume occidentală trebuie să reflecteze asupra unor noi instrumente de comunicare, în vederea creării unui spațiu informațional în conexiune cu realitatea factuală. Interviu realizat de Galia Ackerman (Desk Russie) Desk Russie: Cum este organizat sistemul de dezinformare rusesc? Există un centru unic de comandă al…

citește în continuare

F. Thom: « Să nu renunțăm în ultimul moment! » (II)

Timp de lectură 10 min.

« Un alt fenomen potențial revoluționar are loc de la mobilizarea ezitantă din toamna lui 2022. Rusia, care în întreaga sa istorie și-a tratat soldații ca pe carne de tun, atât inepuizabilă, cât și aproape gratuită, este acum obligată să își plătească soldații, și chiar să îi plătească bine. Cu toate acestea, acești bărbați, teoretic adunați sub drapel pe bani grei, continuă să fie tratați de majoritatea ofițerilor lor în maniera sovietică, ca pe niște vite ușor de înlocuit. Aceasta generează tensiuni puternice, care explodează…

citește în continuare

The Telegraph: E trumpismul viitorul dreptei?

Timp de lectură 6 min.

« Când a apărut știrea că Donald Trump a fost împușcat, mă uitam întâmplător la „Heaven’s Gate” – monumentalul eșec al Hollywood-ului din anii 80, care a marcat sfârșitul westernului american. (…) Se spune că viața imită arta. Este ciudat cum în politică – la fel ca la Hollywood – „gangsterul” l-a înlocuit pe „cowboy” ca erou al epopeei americane. Fraza pe care oamenii și-o amintesc din tentativa de asasinat asupra lui Ronald Reagan a fost mesajul radio transmis de agentul serviciului secret care constata…

citește în continuare

Eliberare fără libertate! Șase decenii de la grațierea deținuților politici (1964)

Timp de lectură 5 min.

Comunismul, ca regim politic, nu poate exista în lipsa fricii, instaurate în societate prin represiune brutală și supraveghere informativă omniprezentă. Comuniștii de la București, inspirați de practica tutorilor lor sovietici, au înțeles foarte bine această axiomă politică, fără de care nu ar fi supraviețuit la putere pentru mai bine de patru decenii. Reacția violentă, ce a urmat revoluției din Ungaria, prin care regimul a curmat orice posibilă opoziție, stă mărturie în acest sens. Valul represiv din 1958/59, căruia i-au căzut victimă deopotrivă „dușmani” reali…

citește în continuare

Cioloș despre rolul politic al serviciilor și democrația viciată

Timp de lectură 7 min.

Într-un foarte interesant interviu publicat de aktual24.ro și realizat de Matei Udrea, interviu care dacă era în direct la TV putea fi pus sub zodia senzaționalului, Dacian Cioloș ne anunță că se retrage din politica, prilej cu care face publicului confesiuni din păcate tardive. Ne spune că regretă faptul că nu a candidat la alegerile prezidențiale din 2019. Nu e clar care au fost motivele, va rămâne probabil un mister postdecembrist de tipul necandidaturii lui Petre Roman în 1992 sau retragerii din politică a…

citește în continuare

Agresiunea Rusiei și relațiile dintre România și Ucraina (I)

Timp de lectură 12 min.

Încă de la începutul războiului, Statele Unite au așezat România în coaliția care trebuia să susțină activ Ucraina. Lucru confirmat de invitarea lui Klaus Iohannis la teleconferința ținută de Joe Biden la 19 aprilie 2022[1]. Din Europa de Est participau doar Polonia și România. Restul invitaților erau liderii Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, secretarul general NATO, președinta Comisiei Europene și președintele Consiliului European.  Paradigma naționalistă  de politică externă și parteneriatul strategic cu SUA România a optat în 2005 pentru o alianță strategică cu SUA. Evoluțiile…

citește în continuare

Dreapta, faliment cu repetiție. Riscul trumpizării

Timp de lectură 6 min.

După alegerile locale și europene e greu să spunem că au fost surprize, pentru că nu fuseseră create așteptări. Comasarea alegerilor și-a atins scopul: a produs confuzie și opacitate în raport cu posibile semnale pe care electoratul putea să le dea la nivel național. Iar de discuția legată de Europa nici nu a fost vorba, asta în afara unor discursuri stereotipe, pro sau contra UE. Paradoxul e că acest spectacol ieftin a costat scump. Dar milioanele nu au fost trecute dintr-un portofel în altul, ci…

citește în continuare

13-15 iunie 1990. Cui i-a folosit?Consolidarea sistemului de putere Iliescu

Timp de lectură 9 min.

Lungile zile de 13, 14 şi 15 iunie 1990 au fost decisive pentru traiectoria României post-comuniste şi ocupă un loc privilegiat în memoria noastră colectivă. Totuşi, filtrul utilizărilor politice, al propagandelor, al deformărilor de tot felul îngreunează aproape pînă la imposibilitate accesul la autenticitatea acelor momente. Aceasta este soarta evenimentelor care sînt copleşite de importanţa consecinţelor pe care le produc, copleşite fiind şi de „ceea ce reprezintă“ în detrimentul înţelegerii diverşilor actori, în detrimentul realităţii istorice primare. Există însă şi riscul ca aceasta din…

citește în continuare

Votul – un drept suveran obținut prin jertfă și sânge de martir

Timp de lectură 4 min.

Unul dintre cele mai importante câștiguri de după decembrie 1989 este votul liber. După libertatea obținută cu luptă, sacrificiu și sânge, de către cei care aproape o jumătate de secol nu și-au lăsat conștiințele să fie pervertite de morbul bolșevismului și al comunismului, votul liber reprezintă un câștig deosebit de important pentru români și pentru România. Timp de aproape 35 de ani acest vot a fost manipulat, furat, batjocorit, tratat cu indiferență, indolență, câteodată chiar dispreț, de o majoritate a populației formată din absolut…

citește în continuare

Regalitatea în viziunea lui Corneliu Coposu (partea I)

Timp de lectură 17 min.

„Profund îndurerat de trecerea în veșnicie a lui Corneliu Coposu, mă alătur în doliu familiei sale […]. Dimensiunea sa etică l-a impus ca un necontestat reper și simbol al valorilor esențiale ale neamului nostru. Autoritatea sa morală a constituit coloana vertebrală a structurilor care, din decembrie 1989, au reunit toți românii dornici să scoată țară din impas.” Acesta este mesajul M.S. Regele Mihai I trimis din Elveția cu ocazia funeraliilor urmașului lui Iuliu Maniu, președintele Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, Corneliu Coposu.[1] Relațiile dintre…

citește în continuare

Nu există alegeri democratice fără instituții democratice

Timp de lectură 8 min.

Departe de a fi o sărbătoare a democrației, anul super-electoral 2024 a început prost și continuă și mai prost.  Organizatorii abuzează de puterea lor, încalcă legi și principii constituționale, degradând astfel capacitatea alegerilor de a-i încărca pe cei aleși cu o autentică legitimitate democratică.  Câinele de pază al democrației, care avea oportunitatea de a câștiga în audiență și în credibilitate denunțând această situație, a fost eutanasiat și tranșat între partide. Pe mulți bani. Bani netransparenți, de care vom afla peste zece ani din anchetele…

citește în continuare

Seniorul Corneliu Coposu – model uman și model politic

Timp de lectură 15 min.

Motto:  „Alba Iulia este leagănul vrerilor noastre: este infernul celor mai cumplite suferințe îndurate de titanii acestui popor, este paradisul împlinirilor noastre sfinte. Alba Iulia nu este o cetate născută din legende. Este jumătate din istoria noastră.” Corneliu Coposu S-a scris și s-a vorbit mult despre președintele Corneliu Coposu, mai ales în anii ’90, când influența și personalitatea lui au marcat o epocă importantă din istoria României. În zilele fierbinți ale evenimentelor din decembrie 1989 și în decursul anului 1990 a fost politicianul cel…

citește în continuare

Corneliu Coposu, aşa cum l-am cunoscut eu

Timp de lectură 4 min.

Pe Cornel l-am întâlnit la începutul anului 1945, într-o perioadă de mari frământări pentru ţară. Eu eram la începuturile studenţiei, la Litere. Eram implicat în mişcările de tineret care au precedat 8 noiembrie 1945 şi eram pasionat de gazetărie. Mergeam tot timpul la „Club”, in strada Clemenceau 9, unde se afla vechiul sediu al PNŢ. Era acolo o mişcare permanentă de oameni, acolo era şi redacţia ziarului „Dreptatea”, acolo l-am cunoscut pe Cornel. El era secretarul lui Iuliu Maniu, participa la toate întâlnirile importante,…

citește în continuare

Din Biserica Domnească – de Corneliu COPOSU

Timp de lectură 3 min.

Textul de mai jos a fost scris de Corneliu Coposu și publicat în „Ardealul” la 25 iulie 1942. Seniorul a avut o relație specială cu Regele, iar Regele îl aprecia în mod deosebit. Într-una dintre ultimele conversații avute cu sora sa, Flavia, Seniorul își exprima regretul că România nu a înțeles ce ar fi însemnat reinstaurarea Monarhiei: „Ce păcat că România nu și-a înțeles niciodată rostul și nu și-a dat seama ce ar fi însemnat reinstaurarea monarhiei. Nu regele Mihai, pe care-l iubesc personal, monarhia în…

citește în continuare

Baladă pentru Domnișor

Timp de lectură 1 min.

Ce s-ales oare  de ultimul miel al acestui pământ, Corneliu din Bobota, cel ursit din robie să scoată  un popor de mioare Irozii locali îl pândiră o viață să ni-l omoare În  floarea juneții l-au prins cu arcanul, l-au aruncat în temnițe grele E-ntuneric in Zarca veșnica noapte Gardianul împarte felia de moarte Podeaua de gheață te ține treaz e greu de ucis un munte viteaz E greu de- njungheat  ultimul miel al pământului dac Cel ce visează cu fruntea la cer  e greu…

citește în continuare

Gh. Boldur-Lățescu: Manifestul anticommunist

Timp de lectură 22 min.

Prof. Dr. Gheorghe Boldur Lățescu (1929-2024), fost deținut politic, om de știință și scriitor, ne-a părăsit în luna februarie. Autorul lucrării în patru volume Genocidul Comunist în România a publicat textul pe care îl reproducem aici în 2021, dar el rămâne actual și este plin de interes pentru oricine vrea să înțeleagă ce și-a propus comunismul și ce înseamnă anticomunismul, așa cum este el definit în această parte a Europei: « S-au scurs mai mult de 150 de ani de la apariția, la Londra, a…

citește în continuare

Piața Universității (22 aprilie-13 iunie 1990)

Timp de lectură 10 min.

Atunci, la începutul postcomunismului, to­tul părea posibil. Numai așa a fost po­sibilă și manifestația maraton din aprilie-iunie 1990. De fapt, a devenit mai mult de­cât o manifestație, fie ea și foarte lungă. Formula „fe­nomenul Piața Uni­ver­si­tății“, care s-a impus din 1990, surprinde mult mai bi­ne natura unei realități istorice al cărui epicentru a fost Piața, dar care cu­prin­dea atât o dimensiune so­cială națională, prin ma­ni­festații similare în multe al­te orașe, cât și ecoul na­țio­nal și chiar internațional. Iar mediatizarea Pieței nu a fost o…

citește în continuare

Memoria va conta în 2024. Și o «analiză» pro-Geoană

Timp de lectură 14 min.

Recent au fost publicate la câteva ore distanță pe Hotnews și pe Spot Media doua articole care ating un punct esențial nu numai al confruntărilor politice din acest an electoral, dar și al luptei pentru (re)modelarea spiritul public: acela al memoriei colective.  Hotnews preia un text publicat sub egida Fundației Adenauer, semnat de un cunoscut sociolog din Cluj, din care aflăm că Mircea Geoană are « cea mai bună imagine dintre toți posibilii candidați anunțați până acum », și iată unul din motivele invocate: « Chiar dacă…

citește în continuare

În 1989 Libertatea nu a fost dată prin decret. Originile regimului nostru politic

Timp de lectură 10 min.

Hannah Arendt observa că orice revoluție are două etape distincte: prima a eliberării de opresiune, a doua a constituirii unui nou corp politic care poate garanta acea libertate.  Nimeni nu poate nega momentul eliberator din decembrie 1989. Totuși realitatea politică cristalizată prin Constituția din 1991 e în mică măsură rezultatul suflului eliberator și într-o mult mai mare măsură rezultatul unui efort al elitei statale de a limita expresia energiei sociale atâta timp închisă în cadrul totalitar. O limitare pe care o plătim până azi…

citește în continuare

Dan Pavel:  Iuliu Maniu în jurnalul lui Corneliu Coposu (Fragment)

Timp de lectură 11 min.

Vă prezentăm un fragment din cartea prof. univ. Dan Pavel, Iuliu Maniu în jurnalul lui Corneliu Coposu: o reinterpretare a istoriei, Editura Fundației Academia Civică, București, 2023. Lansarea cărții va avea loc marți, 19 decembrie, ora 17.00 la Reprezentanța de la București a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, vor lua cuvântul Ana Blandiana, președinta Academiei Civice, Ion-Andrei Gherasim, președinte executiv al Fundației Corneliu Coposu, și autorul cărții. « Pe 30 decembrie 2014, am primit un dar din partea doamnelor Flavia Bălescu și Rodica Coposu:…

citește în continuare

Iuliu Maniu vândut pe 30 de arginți?

Timp de lectură 18 min.

„…în cariera lui istorică a fost firesc să întâmpine rezistențe și să provoace dușmănii. Numărul dușmanilor lui e mare. A împărțit țara în două categorii: cei care îl urăsc de groaza lui, îl vrăjmășesc, ca pe nicăieri altul – și cei cari îl adoră, îl idolatrizează. Față de Iuliu Maniu nu există oameni indiferenți. Dragostea și dușmănia, raportate la persoana lui, nu cunosc gradații: ating extremul de limită al pasiunilor omenești”, remarca Seniorul Corneliu Coposu în articolul Adversarii lui Maniu, publicat în anul 1947. În contextul…

citește în continuare
1 2 3 194

Pontificatul Papei Francisc, reforme importante cu rezultate incerte

Timp de lectură 8 min.

« Un pontificat plin de evenimente s-a încheiat brusc. Papa Francisc a fost lăudat și glorificat, dar și combătut și detestat. Acest iezuit argentinian, redutabil și călduros, nu a lăsat pe nimeni indiferent. S-a dorit profund reformator. Doar timpul va arăta însă dacă reformele sale cele mai îndrăznețe vor dăinui. Succesorul său nu le va continua neapărat — nici în același mod, nici în același ritm. Cu atât mai mult cu cât, înainte de plecarea lui Francisc, exasperarea era deja vizibilă la Vatican, unde voința sa, autoritarismul și contradicțiile sale i-au obosit până și pe cei mai loiali susținători. Se simțea…

citește în continuare

Interviu Elena Lasconi

Timp de lectură 36 min.

« AGERPRES: Ce vă determină, ce vă motivează să candidați în continuare, după decizia din USR de a vă retrage sprijinul și de a vă tăia fondurile pentru campanie?Elena Lasconi: Nedreptatea. De fapt, asta îi deranjează pe toți românii și probabil că de asta au reacționat în felul acesta și o grămadă de colegi din țară și foarte mulți români. Pentru că, din nou, mi-au făcut o mare nedreptate și nedreptatea o trăiesc românii în fiecare zi, în instituțiile statului, în spitale, în școli, peste tot, la tribunal. Și cred că USR – aș vrea să fiu foarte clară – nu…

citește în continuare

Războiul va continua atât timp cât Putin este la Kremlin

Timp de lectură 10 min.

Cum vii dinspre Chișinău, spre hotarul cu Ucraina, lași Floreștiul în stânga, lăbărțat pe dealuri, apoi treci pe lângă Soroca, care rămâne în dreapta. Din șoseaua înaltă, fără să cobori Dealul Țiganilor, spre orașul vechi, se vede cetatea Sorocăi și, pentru prima dată, Nistrul, în toată splendoarea lui. Nistrul a fost granița dintre România și Uniunea Sovietică în perioada interbelică. Și, în ciuda numărului mare de militari români de pe malul drept, frontiera a fost destul de permeabilă. Pe acolo s-au scurs nu doar spioni sovietici, trimiși în misiune în România sau care doar o traversau, ci și zeci de…

citește în continuare

Radu Crăciun: ”Jurnalul unei crize economice”

Timp de lectură 6 min.

Lumea sta astazi pe un butoi cu pulbere. Iar aceasta sintagma o puteti interpreta atat la propriu cat si la figurat: la propriu, din perspectiva tensiunilor geopolitice care sunt in crestere si care alimenteaza declaratii razboinice, la figurat, din perspectiva gradului de indatorare fara precedent cu care se confrunta marile economii ale lumii. Iar problemele aduse de gradul ridicat de indatorare nu par sa aiba o rezolvare pe termen scurt si mediu. Deficitele bugetare raman mai degraba ridicate, bugetele de aparare sunt in crestere, cheltuielile guvernelor cu dobanzile mananca o felie din ce in ce mai importanta din venituri, datoria…

citește în continuare

Ce urmărește Trump cu tarifele?

Timp de lectură 5 min.

« Odată cu trecerea timpului, excepționalismul american nu a făcut decât să se consolideze. El s-a extins și în sfera financiară, sub toate formele sale: lichiditatea piețelor financiare americane, dimensiunea companiilor – în special capitalizarea lor bursieră –, volumul emisiunilor de obligațiuni ale Trezoreriei americane, forța dolarului, dinamismul sectorului de private equity și rolul acestuia în finanțarea startup-urilor inovatoare, bogăția cercetării universitare în economie financiară, puterea sectorului bancar și a instituțiilor financiare americane etc. Dominație. Finanțele au devenit atât simbolul, cât și unul dintre principalele motoare ale excepționalismului american. Cel mai emblematic aspect al acestui excepționalism financiar este, fără îndoială, cel…

citește în continuare

Victor Ponta, proiect de inginerie socială?

Timp de lectură 3 min.

„Personajul nu se dezminte. Nu scăpăm de el nici cu procurori, nici cu voturi, nici cu fluierături, nici cu o biografie detaliată. Aflat în paginile unui „proiect de inginerie socială”, se relansează. Omul are un tupeu aproape sălbatic. E un fel de țipar politic care lunecă prin toate mediile. Trece și prin oțel, și prin beton, și prin mandate, prin dispreț și trădări, prin partide, prin servicii, prin cancelarii, prin televiziuni și site-uri, sare din podcast în podcast și din proiect în proiect, totul ca să revină în vîrful piramidei ca o cioară care a trecut în zbor pe lîngă…

citește în continuare

Ce ar fi putut învăța Trump din istorie și adversarii populiștilor de la Trump?

Timp de lectură 5 min.

Pare că din istorie nu învățăm decât un lucru. Cum spunea filosoful german Hegel, marele fenomenolog al istoriei, ”nu învățăm din ea decât că nu-nvățăm nimic”. Bun. Dar ce-am fi putut învăța, dacă am fi fost mai studioși și mai capabili să ne fructificăm memoria? Cum s-ar putea rezolva conflictul din Ucraina, de pildă. Și cum pot evita democrațiile occidentale să amplifice popularitatea unor politicieni ca Marine Le Pen. Rusia, războiul din Ucraina și Donald Trump În replică la recenta afirmație a președintelui SUA, care s-a declarat ”supărat foc” pe Putin, pentru că tergiversează încheierea războiului cu Ucraina, Rusia a…

citește în continuare
1 2 3 57

Mario Vargas Llosa, gloria romancierului

Timp de lectură 11 min.

« La 89 de ani, Mario Vargas Llosa era una dintre ultimele întruchipări ale marelui scriitor internațional. Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2010, al treilea autor latino-american, după Borges și Octavio Paz, care a fost inclus în prestigioasa colecție „Pléiade” (Gallimard) – dar numai el în timpul vieții –, legendă a mai multor continente, scriitor prolific, dar și figură politică, cosmopolit prin vocație și francofil prin inimă, ales membru al Academiei Franceze în 2021, fostul castrist al anilor 1960 revenise recent la soția sa dintotdeauna, Patricia, după ce ocupase timp de ani buni primele pagini ale presei mondene spaniole…

citește în continuare

50 de ani de la începutul dictaturii Khmerilor roșii în Cambodgia

Timp de lectură 7 min.

Acum cincizeci de ani, la 17 aprilie 1975, cucerirea Phnom Penh-ului, capitala Cambodgiei, de către khmerii roșii, marca apogeul comunismului așa cum a fost el aplicat în secolul XX. Această țară din sud-estul Asiei nu a fost ultima care a trecut în așa-numita „tabără progresistă” – Mozambic, Angola, Afganistan aveau să urmeze, printre altele –, dar odată intrată sub jugul acestor „eliberatori” în acea primăvară, Cambodgia avea să cunoască un destin deosebit de tragic, o sinteză a dezastrului provocat de regimurile marxist-leniniste în secolul trecut. Un bilanț care, de altfel, nici până astăzi nu a fost realizat la scară globală.…

citește în continuare

Armand Goșu în Ucraina după 3 ani de război (Video)

Timp de lectură 1 min.

De câte ori a călătorit istoricul Armand Goșu în Ucraina, din momentul începerii războiului declanșat de agresiunea Rusiei împotriva acestei țări? A simțit vreodată că este periculos să meargă cu mașina? Ce l-a șocat cel mai puternic în timpul recentei sale vizite în capitala ucraineană? Cum se srăzboiul la Kiev și ce fel de urme ale sale se pot vedea la tot pasul? Ce miros specific persistă în Ucraina, mai ales în apropiere de linia frontului? S-ar putea spune că, în ultimii doi-trei ani, dronele au schimbat în mod semnificativ natura războiului? În ce fel au reușit ucrainenii să combată…

citește în continuare

Comemorarea Unirii Basarabiei cu România din 1918 în presa exilului românesc

Timp de lectură 7 min.

Publicarea unei cărți în exil era o aventură rară și costisitoare, tirajele erau mici și ajungeau cu greu la destinatari. De aceea, publicațiile periodice rămân principalul mijloc de informare din exil, iar BIRE are un loc aparte printre acestea, fiind, așa cum am mai spus, cea mai longevivă revistă din exil (1948-1990). Din primele cercetări, pe baza fondului arhivistic al IICCMER, am putut urmări două direcții tematice: 1) Basarabia, pământ românesc, cu momente istorice importante legate de Marea Unire, de  liderii politici care au luptat pentru unitate națională, cu descrierea comemorărilor dedicate unirii sau expunerea unor argumente legate de dreptul…

citește în continuare

Educația adulților în perioada regimului comunist

Timp de lectură 7 min.

În perioada postcomunistă s-a scris destul de mult despre soarta învăţământului postbelic, mai ales a celui superior, despre universităţile româneşti cu precădere la începuturile regimului comunist, dar educaţia adulţilor a rămas mai mereu, după 1990, într-un plan secund la nivelul preocupărilor academice de la noi. Acesta este contextul istoriografic în care, la finele anului trecut, a apărut volumul datorat lui Alin Goron, intitulat Metamorfoze sociale în umbra marxism-leninismului. Educaţia adulţilor în România comunistă (1948-1958), cu o prefaţă de Valer Moga, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2023, 295 pag. La origine, această carte a fost o teză de doctorat susţinută la Universitatea „1…

citește în continuare

T. Mărieș: 35 de ani de luptă. Apel la aniversarea Asociației 21 decembrie 89

Timp de lectură 11 min.

« În Decembrie 1989, a fost datoria generației noastre să plătim prețul sacrificiului pentru Libertate. În noaptea sângeroasă de 21 Decembrie 1989, în Piața Universității, cei care sunt astăzi membri ai Asociației, au luptat în prima linie cu forțele de represiune ale regimului comunist – alarmate și înarmate pentru război, cu tancuri și cu foc la gura țevii; capabili de orice sacrificiu, au contribuit fundamental la alungarea dictatorului și la cucerirea Libertății din 22 Decembrie 1989. În perioada infracțională Decembrie 1989 – Iunie 1990, Asociația ’21 Decembrie 1989′ a fost într-o luptă continuă pentru păstrarea libertății cucerite și pentru democratizarea României.…

citește în continuare

80 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz: ce n-am învățat din Shoa?

Timp de lectură 10 min.

Era o sâmbătă, la 9 dimineața, când Anatoli Șapiro, un militar evreu, s-a apropiat de porțile de fier ale lagărului, la intrarea căruia scria minciuna: ”Arbeit macht frei”. Când acest comandant al unei unități sovietice speciale, de 900 de oameni, a ajuns în fabrica morții, cu o jumătate de oră înaintea grosului diviziei, cuptoarele care transformaseră o parte din copiii poporului ales în cenușă mai erau calde. Nu fuseseră exterminați toți și nu fuseseră șterse toate urmele. Șapiro a mai văzut, după trei ore petrecute ca să demineze porțile, saci de păr, munți de cadavre, grămezi de schelete încă ambulante,…

citește în continuare

Francisc a păstrat sfințenia bisericii într-o lume complicată

Timp de lectură 5 min.

Se repetă adesea că papa Francisc a stârnit respingeri și neînțelegeri chiar în interiorul Bisericii. Și lumea se miră de asta. Dar un papă bun, un papă mare se recunoaște tocmai prin faptul că surprinde, pentru că ne ia prin surprindere în așteptările noastre: nici Pius al XII-lea, nici Ioan al XXIII-lea, nici Paul al VI-lea, nici măcar Ioan Paul al II-lea sau Benedict al XVI-lea nu au fost scutiți de așa ceva – să ne amintim. Papa nu face altceva decât să-și îndeplinească misiunea, care nu este aceea de a guverna Biserica precum se conduce o instituție politică, întărindu-i…

citește în continuare

De ce dezbinarea creștinilor e un eșec spiritual opus Evangheliei

Timp de lectură 5 min.

« În anul de grație 2025 iată că sărbătorim evenimentul fondator al religiei noastre alături de creștinii catolici și protestanți. O asemenea coincidență se produce sporadic, atunci când luna plină pascală (prima după echinocțiul de primăvară) are loc la aceeași dată în ambele calendare, adică în cel iulian și cel gregorian.  Ne-am mai bucurat de o comuniune sincronizată în 2010 și 2017. Vor mai fi asemenea ani în 2028 și 2031. Nu despre chestiunea pascaliei mi-am propus să scriu astăzi, deși merită să mai amintesc o dată că BOR sărbătorește Nașterea Domnului după calendarul îndreptat și Sfintele Paști după cel vechi.…

citește în continuare

Ieșurum în Europa

Timp de lectură 5 min.

Avem a introduce serviciul militar obligatoriu? E cazul să ne sperie schimbarea de macaz de la Washington și, mai ales, agresivitatea Rusiei, care vrea să ne cotropească, distrugându-ne democrațiile? Sau ar fi o tâmpenie, cum susțin mulți și în România, și în Germania, pentru că ar încălca drepturi individuale? De pildă ale ”obiectorilor de conștiință”? Problema democrației? Individualismul. Când oamenilor le merge bine (cum e cazul în Europa și Statele Unite) iar drepturile lor individuale nu sunt doar asigurate și garantate, ci în permanentă extindere, cum sunt pretutindeni, în Occident, de multe decenii, ei și societățile lor se îngrașă, devin…

citește în continuare

Meditație

Timp de lectură 3 min.

Creștinul trebuie să se definească prin stăpânire de sine și generozitate, căci numai astfel stăpânești și vindeci o lume care este împânzită de minciună. Pericolul, ispita, mai ales în aceste vremuri tulburi, este ca viața sufletească, viața de har, să fie ucisă prin păcat, iar cea publică prin fariseism, bârfeală sau intrigă. Realismul creștin presupune cunoaștere, prin informare și aprofundare, o asumare a valorilor. Un creștin adevărat, pentru care creștinismul nu este o trambulină, impostură sau mijloc, trebuie să-i alăture dragostea, dorința, speranța și credința. Închisoarea a fost o Cale a Crucii pentru foarte mulți dintre înaintașii noștri cu toate…

citește în continuare

„Despre scindarea primei generații politice postcomuniste”

Timp de lectură 5 min.

« Istoria politică a Europei Centrale și de Est a cunoscut după comunism un zigzag paradoxal. Pe 29 februarie 1992, Franța – țară a drepturilor omului și a cetățeniei care „bate” etnia – a organizat la Paris un colocviu intitulat provocator „Europa și triburile”. Francois Mitterrand (cel care, ca lider socialist, n-a ezitat să viziteze oficial Bucureștiul, pentru a-l sprijini pe Ion Iliescu, socotit un Gorbaciov român) a ținut în cadrul acelui eveniment un discurs în care amintea că democrația implică respectul față de minorități, recunoașterea frontierelor sub arbitraj internațional, și înțelegeri regionale menite să depășească adversitățile istorice, sub semnul generoasei…

citește în continuare

„Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI”

Timp de lectură 31 min.

Ordinea economică mondială suferă unele modificări vizibile și, în același timp, neașteptate. În primul rând, este vorba despre intensificarea naționalismului economic, operaționalizat, printre altele, prin războiul tarifelor. În general, dată fiind mentalitatea predominantă din societate, majoritatea oamenilor obișnuiți, indiferent de educația lor, tind să asocieze aceast război cu decizii mai mult sau mai puțin arbitrare, ale unor lideri politici puternici la nivel global. În prezent, președintele Donald Trump este văzut ca un lider puternic ce dorește, din varii motive, pe care cei mai mulți le atribuie personalității sale, să pornească un război comercial sub deviza Make America Great Again.  Dar…

citește în continuare

Chantal Delsol: „Politica înseamnă în primul rând forță”

Timp de lectură 3 min.

« Bătrâna Europă, în plină suferință, se întreabă ce i se întâmplă. Iată că, pe neașteptate, fără avertisment și fără pregătire, ar trebui să ne reducem brusc multiplele cheltuieli pentru bunăstare ca să producem armament. Panică la constatarea că nu mai suntem guvernați de dreptul internațional, ci de forță. Cât de mândri eram să ne numim țări „kantiene”, în timp ce Statele Unite erau un stat „hobbesian”! Cu alte cuvinte, țări atașate doar de drept și morală, care respingeau forța din principiu și așteptau pacea eternă, în timp ce americanii trăiau încă sub domnia forței și ne protejau de pericole care,…

citește în continuare
1 2 3 26