Secolul sovietic, cel care debutează la 1917, nu este doar un secol al terorii, ci şi unul al alegerilor etice. Totalitarismul confruntă pe creatori cu provocarea supremă: între adeziune, retragere şi rezistenţă vieţile acestora se scurg sub semnul presiunii ideologiei şi al cenzurii. Rusia veacului XX oferă imaginile abjecţiei, dar şi lecţia eroismului intelectual. Persecutată şi tăgăduită , memoria devine întruchiparea demnităţii umane înseşi. Cuvântul în libertate devine o crimă împotriva statului, iar poetul poate fi executat de câtre tiran, pentru îndrăzneala de a…
citește în continuare„Axa răului“ şi noua dezordine internaţională: o invitaţie la fermitate
La un an de la pogromul genocidar din 7 octombrie 2023, Iranul a traversat un alt Rubicon, atacând Israelul cu rachete balistice. Pe frontul din Ucraina, în pofida rezistenţei eroice a soldaţilor de la Kiev, un alt oraş strategic este în mâinile agresorilor ruşi. Iată semnele care ilustrează, dramatic, capacitatea alianţei ce regrupează China comunistă, Rusia, Iranul şi Coreea de Nord de a ameninţa ordinea internaţională : revizionismul este ideologia ce uneşte această “axă a răului”. În cele din urmă, dacă abandonăm iluziile şi naivitatea,…
citește în continuareCondiţia romantică
Suntem, cu toţii, parte din lumea pe care o naşte romantismul: prin ambiţii, pasiuni, nelinişte şi nos talgie, prin elanuri şi sensibilitate, identitatea noastră este modelată de forţele care se pun în mişcare, în anii de după 1760. Nimic nu mai poate fi la fel după acest moment de răscruce, căci mişcarea romantică se întinde asemeni unui val seismic, atingând oameni şi naţiuni, în egală măsură. Mai mult poate decât oricare alt fenomen intelectual, romantismul este un început de drum. Tot ceea ce îi…
citește în continuareTăcerea şi moartea
În canonul literaturii dedicate timpului comunist şi suferinţei, cărţile Lenei Constante stau pe acelaşi raft cu “ Jurnalul Fericirii “ a lui Nicolae Steinhardt. Şi aceasta nu doar din raţiuni ce ţin de regimul literar al capodoperei, ci şi din motive care trimit la dimensiunea etică şi formativă a textelor însele. Lena Constante nu este un simplu martor al suferinţei. Ea îşi asumă condiţia de cronicar al umanităţii, atunci când umanitatea este redusă la postura de obiect chinuit, torturat şi încarcerat. Întreaga experienţă pe…
citește în continuareSir Isaiah Berlin şi condiţia rusă
Condiţia rusă este inseparabilă de obsesia ideilor. Poate mai mult decât în oricare alt spaţiu cultural, Rusia este marcată de această amprentă a interogării de sine. Cine suntem şi care este drumul pe care ne este menit să îl urmăm, iată întrebările fără de care nu poate fi înţeleasă tragedia rusă. Căci tragedia rusă este un roman al ideilor. Acţiunile sunt, întotdeauna, înscrise în solul intelectual, iar Rusia este reperul în funcţie de care se constituie, la stânga ca şi la dreapta, o mitologie…
citește în continuare1990. Corneliu Coposu – Ion Iliescu, vieţi paralele
1990 este anul în care apele se despart. An de tranziţie, an sângeros, an turbulent, an al visării şi an al fanatismului, 1990 propune românilor alegerile care nu mai lasă loc de ambiguitate. Mai mult ca oricând în istoria noastră recentă, identităţile se modelează în funcţie de răspunsurile pe care fiecare le dă provocării libertăţii. Seducţia populismului tiranic, cu cortegiul său de fantasme, este alternativa la proiectul modernizării sub semnul democraţiei constituţionale. Zilele de 28 / 29 ianuarie proiectează, pe acest fundal de negură…
citește în continuareScriitorul, complice al tiraniei sau despre educaţia comunistă
Comunismul este un regim care ia în serios literatura. Indiferenţa faţă de cuvântul scris ar fi o probă de iresponsabilitate ideologică. Totalitarismul, ca edificiu destinat să încadreze întreaga societate, nu îl poate ignora pe scriitor. Iar complicitatea cu tirania este unul dintre rolurile în care acesta poate fi distribuit. Primul stat al muncitorilor şi ţăranilor, îndrumat înţelept de către Stalin, este cel în care relaţia de complicitate cu dictatura este reglementată dialectic, în termenii unui contract cu clauze precise. Rezervaţia pe care Stalin o…
citește în continuareAlice Voinescu – un elogiu al demnităţii
Prea adesea suntem tentaţi să credem că destinul intelectualului autohton stă, inevitabil, sub semnul teribil al compromisului, turpitudinii şi indecenţei. Prea adesea ni se spune că Opera, invariabil ortografiată cu majusculă, este alibiul ce scuză cedările morale şi alianţa cu demonii istoriei. Prea adesea ni se explică, pe un ton superior, că în faţa tentaţiilor veacului trecut, cei mai mulţi nu au avut altă cale de a se ralia dreptei sau stângii radicale, motivaţi fiind de impulsuri generoase sau de calcule de supravieţuire meschine.…
citește în continuare1989, 22 decembrie
22 Decembrie 1989 este întruchiparea promisiunilor neîmplinite ale unui timp al schimbării. Sacrificiul teribil şi emoţia zilelor de atunci au fost soclul pe care s-a ridicat impostura triumfală a Frontului Salvării Naţionale. Ceea ce urmează, până în acest decembrie 2013, este consolidarea unui stat cleptocrat, arogant şi bovaric. Continuitatea elitelor comuniste, iar cariera prodigioasă a lui Ion Iliescu este semnul acestei vitalităţi maculante a nomenclaturii, a făcut ca momentul de ruptură şi de graţie să fie ratat, cu complicitatea unui electorat anesteziat de populismul…
citește în continuareNelson Mandela, 10 ani de la moarte
În ceea ce a avut mai împortant şi durabil, Nelson Mandela rămâne parte din veacul XX, al cărui actor şi martor privilegiat a fost. Opţiunile sale, de la radicalismul revoluţionar al începuturilor până la maturitatea pragmatică a anilor de guvernare, sunt modelate de amprenta conflictelor şi a utopiilor.În locul mitizării sau demonizării, perspectiva moderaţiei va prefera, invariabil, această politică intelectuală a nuanţelor şi încadrării contextuale. Africa de Sud- o identitate scindată. Africa de Sud, în care Mandela se naşte în 1918, este o naţiune…
citește în continuare