“Europa se află într-o situație critică, lovită în plin de șocurile unei istorii despre care a vrut să creadă că s-a încheiat: pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina, transformarea Americii într-o democrație iliberală și într-un prădător, prăbușirea industrială sub presiunea exporturilor Chinei. Războiul cu Iranul și noul șoc petrolier par să-i dea lovitura de grație.
Deși se menține în afara operațiunilor militare, ea este foarte expusă atât stagflației, cât și blocării marilor rute maritime vitale pentru aprovizionarea sa, precum și amenințării lui Donald Trump de a părăsi NATO, lăsând-o singură în fața amenințării existențiale reprezentate de Rusia.
Însă această din urmă opțiune implică refondarea unui model învechit, bazat pe reglementarea marii piețe prin concurență și liber schimb, delegarea securității către Statele Unite, instituții greoaie și lente, un stat de drept întemeiat pe generalizarea principiului precauției și pervertit într-o reglementare tentaculară, credința în drept și comerț ca temelie a păcii, negarea „hard power”.
Un electroșoc salutar
Uniunea Europeană trebuie, așadar, să realizeze un dificil aggiornamento pentru a se reinventa în jurul competitivității și inovării, suveranității și securității. Pentru aceasta, trebuie să-și depășească îndoielile și diviziunile. Dacă noua eră a imperiilor, revenirea războiului, fragmentarea globalizării și șocul petrolier o fragilizează, ele creează totodată un electroșoc salutar care o constrânge să se pună sub semnul întrebării și să se reformeze. Există deja prime semne tangibile de reînnoire.
Uniunea Europeană devine mai întâi conștientă de atuurile sale și începe să le valorifice, în loc să le anihileze. În fața imperiilor autoritare și a Americii iliberale, ea dispune de atuuri majore: talente și creiere, universități de prestigiu, economii de 35.000 de miliarde de euro, o piață mare reglementată de statul de drept, un euro gestionat de o bancă centrală independentă, instituții stabile.
Antreprenorii, investitorii și cercetătorii își reorientează astfel interesul către continentul nostru, în timp ce Statele Unite își văd populația scăzând cu 3 milioane de persoane, capitalurile fugind și dedolarizarea accelerându-se.
Marea revanșă a PIGS
În același timp, numeroase regiuni și state europene înregistrează performanțe solide. Europa de Nord reușește să concilieze competitivitatea, solidaritatea, inovația, tranziția climatică și reînarmarea.
Europa de Sud asistă la marea revanșă a PIGS: Portugalia acumulează excedente, Spania menține o creștere susținută, Italia generează un excedent primar care asigură sustenabilitatea datoriei publice și se afirmă ca al patrulea exportator mondial, Grecia renaște și își reduce datoria (149% din PIB în 2025 față de 209% în 2020).
Polonia crește cu 5% pe an, în timp ce se reînarmează în ritm accelerat (efort de apărare de 4,3% din PIB). Germania a lansat, prin planul său de relansare de peste 5% din PIB, salvarea industriei sale și reconstrucția apărării (2,34% din PIB față de 1,36% după 2000).
Destabilizarea NATO de către Donald Trump, amenințarea sa de a recurge la forță armată pentru a anexa Groenlanda, erorile și rătăcirile sale strategice în timpul războiului cu Iranul, agravate de disprețul său total față de aliații din NATO, din Golf sau din Asia, au deschis fără îndoială ochii europenilor.
Cu excepția Franței, al cărei buget stagnează la 2,05% din PIB, cheltuielile de înarmare s-au dublat din 2022. În același timp, europenii au înlocuit Statele Unite în sprijinul financiar și militar acordat Ucrainei.
Simplifică, să simplificăm, simplificați
Nici Uniunea nu rămâne inertă, mobilizându-se pentru a evita lenta agonie care îi era promisă, trecând în sfârșit de la vorbe la fapte și de la diagnostic la acțiune. Astfel, efortul de simplificare inițiat prin legile omnibus a cunoscut o accelerare spectaculoasă, prin limitarea drastică a domeniului de aplicare al directivelor CSRD și CS3D.
Cel de-al 28-lea regim pentru întreprinderile inovatoare, denumit „EU Inc.”, a ieșit din impas, permițând astfel la 300.000 de IMM-uri și start-up-uri să acceseze piața unică în următorul deceniu. Uniunea pentru economii și investiții prinde contur prin relansarea titrizării, care va elibera zeci de miliarde pentru investiții și inovare datorită relaxării normelor prudențiale ale băncilor și asigurărilor.
Rupând cu o concepție dogmatică a liberului schimb, deconectată de o lume protecționistă, a fost instituit un principiu al preferinței europene pentru salvarea industriei, prin introducerea unor cote de producție și de locuri de muncă locale.
Conștientizarea tardivă a caracterului strategic al energiei conduce la reabilitarea energiei nucleare și la relansarea proiectelor petroliere și gaziere în Mediterana și în Marea Nordului.
În fine, sunt puse bazele unui nou sistem multilateral în afara Statelor Unite, prin acorduri cu Mercosur, India, Australia și Indonezia.
UE trebuie de acum înainte să-și continue propria agendă pentru a-și apăra valorile.
Revenirea este, așadar, incontestabilă, chiar dacă rămâne de confirmat și este încă prea lentă, în special în restabilirea competitivității, reducerea dependențelor critice și reînarmare. Ea demonstrează că Europa duce mai puțin lipsă de mijloace decât de voință, unitate și strategie.
Uniunea trebuie acum să urmeze o agendă proprie pentru a-și apăra valorile – o concepție moderată a libertății, un capitalism reglementat, respectul pentru statul de drept, solidaritatea, cooperarea pentru gestionarea riscurilor planetare ale secolului XXI – precum și interesele sale, asumând decuplarea de Statele Unite.
Cât de trist și îngrijorător este faptul că această cotitură către o Europă politică și suverană are loc fără Franța, cea care a promovat acest proiect încă din anii 1960, din cauza paraliziei instituțiilor sale, a falimentului statului și a discreditării liderilor săi.”
Sursa: Le Point
(Nicolas Baverez, “L’Union européenne à nouveau face au principe de réalité”)
