Anul 2024 nu doar că nu a tranșat lupta pentru putere în România, ci a dramatizat-o până la un nivel pe care nu l-am mai cunoscut decât în 1990. Asta face ca 2025 să devină unul decisiv nu numai referitor la lupta pentru controlul guvernării, ci și pentru definirea regimului politic și a poziționării la nivelul UE și NATO. Dar propriu-zis decisiv nu este anul în sine, ci ce fac românii cu votul lor, cu țara lor, cu viața lor. Asta în ciuda insistenței…
citește în continuare«O instituție fundamentala a democrației post-comuniste a fost șubrezită »
Alexandru Gussi: Dragă doamnă profesoară Lavinia Stan, urmăriți cu atenție politica românească, ce v-a atras atenția în anul electoral 2024, în perioada de dinainte de alegerile parlamentare și prezidențiale? Lavinia Stan: Anul 2024 a fost un an electoral supra-încărcat, în care românii au fost chemați să-și aleagă reprezentanții la toate nivelele de guvernământ. Campania electorală a fost marcată accentuat și aproape continuu de confuzie, incompetență, violență verbală și numeroase platitudini. La 35 de ani de la căderea regimului comunist, este surprinzător cât de mulți…
citește în continuareCum s-a închis cercul democrației originale și ce soluții rămân
Democrația nu ar fi fost « salvată » așa cum a fost « salvată », dacă fructul nu era, instituțional vorbind, copt. Deciziile și toate bâlbele CCR din 2024 nu sunt cauza, ele sunt rezultatul unui lung proces de degradare instituțională. Acțiunea CCR de oprire a votului și anulare a alegerilor a fost ultimul glonț tras de elitele acestor instituții în chiar inima procesului de legitimare a regimului politic. Această inimă era bolnavă, dăduse semne mai mult decât îngrijorătoare, dar avea șansa să funcționeze. I s-a luat această…
citește în continuareHoții de iluzii democratice. Copilul aruncat cu apa din copaie.
Cine e de vină? Forțele străine, sau deciziile Iohannis-CCR-servicii-PSD-PNL? Întâi strania serie de premiere din istoria de după 1989, toate în anul super-electoral 2024: comasarea localelor cu europarlamentarele, lista comună PSD-PNL la europarlamentare, două schimbări ale datei alegerilor prezidențiale, PSD fără candidat în finala prezidențială și cu scor istoric prost la parlamentarele (22%), și ele intercalate între cele două tururi, între timp CCR decide renumărarea voturilor de la turul 1, dar și stoparea renumărării cu argumentul ca turul 2 să aibă loc la data…
citește în continuareJoia neagră. Strategia haosului și suspendarea democrației
Strategia haosului dorită de Putin e aplicată sinucigaș în România chiar de structurile sale politice, juridice și de securitate. Experimentul mimării democrației, specific regimului Iohannis, pare că a fost scăpat de sub control, ceea ce face ca acest regim, în loc să se încheie în liniștea care l-a caracterizat, se prăbușește violent, făcând victime colaterale. În România exista, până ieri 28 noiembrie 2024, o ordine constituțională. Una teoretic democratică, pentru că o așa-zisă ordine constituțională era și în totalitarismul comunist. Diferența fundamentală între cele…
citește în continuareUn pumn în față binemeritat. Trezirea posibilă și responsabilitatea Elenei Lasconi
Din încercarea de a evita o palmă de zile mari, partidele la putere, ce credeau că pot păcălească pe toată lumea tot timpul, au primit un pumn de knock-out (out deocamdată doar din cursa prezidențială). Capcana e să căutăm mari conspirații înainte de a vedea ce putem spune din ce se vede cu ochiul liber. E de altfel simptomatic faptul că cei care ne spun acuma să căutăm cauzele în afara responsabilității sistemice sunt cei care au ridicat obscuritatea instituțională la rang de virtute…
citește în continuareRaportăm mimarea cu succes a campaniei electorale!
« La politique est le moyen pour des hommes sans principes de diriger des hommes sans mémoire » (« Politica este mijlocul prin care oameni fără principii conduc oameni fără memorie »). Fraza, deși i-a fost atribuită în mod eronat lui Voltaire, nu înseamnă că nu e plină de un trist sens. La începutul anului electoral puteam observa cum partidelor le era frică de alegeri. A urmat rușinosul calendar electoral cu geometrie variabilă, veritabil derapaj (ne)democratic cu repetiție. La asta s-a adăugat blagoslovirea comasării alegerilor de către…
citește în continuareMarele teatru al rupturii PSD-PNL. Alegeri inutile?
Ultimele luni ale anului super-electoral puteau fi prilejul unui spectacol politico-mediatic demn de o competiție parlamentară și prezidențială rară, doar o dată la 20 de ani coincid cele două tipuri de alegeri naționale. Miza e și ea rară: patru ani fără alegeri. În condiții normale am fi vorbit de o perioadă în care se pot face reformele amânate mult timp. Ce reforme? Ar trebui să aflăm din dezbaterile politice din timpul campaniei electorale. Nu va fi cazul. Din păcate va fi prilejului mimării unei…
citește în continuarePrim-ministrul Barnier, o veste bună pentru Franța și nu numai
Macron, cel mai tânăr președinte al Franței, pentru a se salva dintr-o situație ce pare încă imposibilă, l-a numit prim-ministru pe Michel Barnier, cel mai în vârstă șef de guvern de după nașterea celei de a V-a Republici franceze. Ca simbol, e recunoașterea faptului că lipsa sa de experiență politică a avut un rol important în nu puținele decizii greșite luate de când este președinte, dintre care cea mai greu de înțeles a fost chiar declanșarea alegerilor anticipate imediat după europenele din iunie. Barnier…
citește în continuareInevitabila coabitare sau cum a căzut Macron în propria sa capcană
După rezultatul mai mult decât surprinzător al alegerilor de duminică, Macron nu asumă eroarea istorică a dizolvării parlamentului în plină ascensiune RN. E strategia pe care a ales-o pentru a încerca să preia inițiativa. Pe 10 iulie a trimis o « Scrisoare către francezi » pentru a le spune că alegerile nu au un câștigător, deci nici o zonă politică nu-i poate impune nominalizarea unui prim-ministru. În plus, consideră că extremele nu trebuie să guverneze. Deși nu le numește, vizează LFI-ul lui JL Mélenchon și RN-ul…
citește în continuare