Alexandru GUSSI

Cine e de vină?  Forțele străine, sau deciziile Iohannis-CCR-servicii-PSD-PNL?  Întâi strania serie de premiere din istoria de după 1989, toate în anul super-electoral 2024: comasarea localelor cu europarlamentarele, lista comună PSD-PNL la europarlamentare, două schimbări ale datei alegerilor prezidențiale, PSD fără candidat în finala prezidențială și cu scor istoric prost la parlamentarele (22%), și ele intercalate între cele două tururi, între timp CCR decide renumărarea voturilor de la turul 1, dar și stoparea renumărării cu argumentul ca turul 2 să aibă loc la data…

Strategia haosului dorită de Putin e aplicată sinucigaș în România chiar de  structurile sale politice, juridice și de securitate. Experimentul mimării democrației, specific regimului Iohannis, pare că a fost scăpat de sub control, ceea ce face ca acest regim, în loc să se încheie în liniștea care l-a caracterizat, se prăbușește violent, făcând victime colaterale. În România exista, până ieri 28 noiembrie 2024, o ordine constituțională. Una teoretic democratică, pentru că o așa-zisă ordine constituțională era și în totalitarismul comunist. Diferența fundamentală între cele…

Din încercarea de a evita o palmă de zile mari, partidele la putere, ce credeau că pot păcălească pe toată lumea tot timpul, au primit un pumn de knock-out (out deocamdată doar din cursa prezidențială).  Capcana e să căutăm mari conspirații înainte de a vedea ce putem spune din ce se vede cu ochiul liber. E de altfel simptomatic faptul că cei care ne spun acuma să căutăm cauzele în afara responsabilității sistemice sunt cei care au ridicat obscuritatea instituțională la rang de virtute…

« La politique est le moyen pour des hommes sans principes de diriger des hommes sans mémoire » (« Politica este mijlocul prin care oameni fără principii conduc oameni fără memorie »). Fraza, deși i-a fost atribuită în mod eronat lui Voltaire, nu înseamnă că nu e plină de un trist sens. La începutul anului electoral puteam observa cum partidelor le era frică de alegeri. A urmat rușinosul calendar electoral cu geometrie variabilă, veritabil derapaj (ne)democratic cu repetiție. La asta s-a adăugat blagoslovirea comasării alegerilor de către…

Ultimele luni ale anului super-electoral puteau fi prilejul unui spectacol politico-mediatic demn de o competiție parlamentară și prezidențială rară, doar o dată la 20 de ani coincid cele două tipuri de alegeri naționale. Miza e și ea rară: patru ani fără alegeri. În condiții normale am fi vorbit de o perioadă în care se pot face reformele amânate mult timp. Ce reforme? Ar trebui să aflăm din dezbaterile politice din timpul campaniei electorale. Nu va fi cazul. Din păcate va fi prilejului mimării unei…

Macron, cel mai tânăr președinte al Franței, pentru a se salva dintr-o situație ce pare încă imposibilă, l-a numit prim-ministru pe Michel Barnier, cel mai în vârstă șef de guvern de după nașterea celei de a V-a Republici franceze. Ca simbol, e recunoașterea faptului că lipsa sa de experiență politică a avut un rol important în nu puținele decizii greșite luate de când este președinte, dintre care cea mai greu de înțeles a fost chiar declanșarea alegerilor anticipate imediat după europenele din iunie.  Barnier…

După rezultatul mai mult decât surprinzător al alegerilor de duminică, Macron nu asumă eroarea istorică a dizolvării parlamentului în plină ascensiune RN. E strategia pe care a ales-o pentru a încerca să preia inițiativa. Pe 10 iulie a trimis o « Scrisoare către francezi » pentru a le spune că alegerile nu au un câștigător, deci nici o zonă politică nu-i poate impune nominalizarea unui prim-ministru. În plus, consideră că extremele nu trebuie să guverneze. Deși nu le numește, vizează LFI-ul lui JL Mélenchon și RN-ul…

Rezultatele primului tur ne arată că Rassemblement Național (RN) a progresat din 2022 de la 18% la 33%, câștigând astfel primul tur împotriva Nouveau Front Populaire (28% față de 25% la ultimele alegeri) și a majorității prezidențiale macroniste Ensemble (20% față de 26% în 2022). Sistemul majoritar în două tururi și harta electorală actuală anunță o amplificare a victoriei RN, proiecțiile mergând de la 230 la 300 de deputați, deci ipoteza unei majorități absolute nu este exclusă.  Dacă vrem să înțelegem semnificația primului tur…

După alegerile locale și europene e greu să spunem că au fost surprize, pentru că nu fuseseră create așteptări. Comasarea alegerilor și-a atins scopul: a produs confuzie și opacitate în raport cu posibile semnale pe care electoratul putea să le dea la nivel național. Iar de discuția legată de Europa nici nu a fost vorba, asta în afara unor discursuri stereotipe, pro sau contra UE. Paradoxul e că acest spectacol ieftin a costat scump. Dar milioanele nu au fost trecute dintr-un portofel în altul, ci…