Putin, ultimul bal. Epuizarea sursei de legitimitate

Timp de lectură 6 min.

O sinteză a analizelor la zi referitoare la războiul din Ucraina ne arată că am intrat într-o nouă fază, una ale cărei caracteristici sunt în așa măsură diferite de cele de la începutul conflictului, chiar și față de începutul verii, încât poate exista tentația de a confunda discursul analitic cu cel emoțional-idealist.  Schimbarea a venit brusc, a venit și ca o surpriză, deși putea fi anticipată, chiar a fost anticipată. Încă din 12 august, într-o intervenție pentru Sens Politic, profesorul Armand Gosu ne anunțase…

citește în continuare

Stânga, dreapta și iluzia politică (I)

Timp de lectură 5 min.

Provenită dintr-un moment precis al Revoluției franceze, distincția stânga-dreapta a devenit una universală. Totuși încercarea de a defini acești termeni e imposibilă fără a face apel la circumstanțe istorice, la o anumită cultură politică. Există unele constante, spre exemplu atașamentul stângii pentru idealul egalității, însă nu putem avea o definiție universal valabilă a stângii și a dreptei.  Sursa universalizării nu este deci existența unei esențe absolute a fiecăruia dintre acești termeni. Ei sunt produsul tipului de raport între cei care guvernează și cei guvernați…

citește în continuare

Regimul Năstase (2). Contextul Revoluției portocalii din 2004

Timp de lectură 12 min.

Puterea reprezentată atunci de un aparent mai puțin politic președinte Ion Iliescu și un foarte activ premier și șef de partid Adrian Năstase domina în așa măsură sfera politică și mediatică încât a resuscitat amintirea partidului-stat centralizat. În realitate, PSD-Năstase era deja în mare măsură un fel de federație de baroni regionali. Asta se avea să se vadă în mod spectaculos în 2005, atunci când atotputernicul cuplu Iliescu-Năstase va fi înlăturat de la șefia partidului pe care îl creaseră. Odată cu ei vor dispărea…

citește în continuare

Regimul Năstase și începutul de-democratizării (1)

Timp de lectură 8 min.

Revenirea la putere, în decembrie 2000, a PDSR, partid care îl avea în frunte pe Ion Iliescu și  a cărui cultură politică se asocia inevitabil cu moștenirea fostului partid unic, nu ar fi fost un pericol pentru un regim democratic consolidat, cum era teoretic cel românesc, care părea că trecuse testul dublei alternanțe. PDSR era un partid conservator din punct de vedere postcomunist, legat de fosta tehnocrație a PCR care dorea să se adapteze tranziției, ceea ce a și făcut prin construirea instituțiilor postcomuniste,…

citește în continuare

Securismul nu (ne) va trece! (3) USR&AUR vs. Servicii

Timp de lectură 23 min.

În primele două părți am plecat de la definiția “securismului” dată chiar de directorul SRI și am încercat să arăt gravitatea crizei de încredere care s-a instalat între președintele Iohannis și cei care l-au votat. Momentul publicării proiectelor de legi ale securității a fost unul semnificativ, a dat credibilitate acuzației la adresa unei forme de militarizare a regimului său, a arătat ezitările unei părți importante din mass-media de a aborda subiectul, nu în ultimul rând a dat ocazia unei instrumentalizări politice. E normal ca…

citește în continuare

“Securismul” nu (ne) va trece! (2). Cazul regimului Iohannis

Timp de lectură 13 min.

În prima parte am încercat să argumentez că publicarea unor pre-proiecte de legi referitoare la siguranța națională a demonstrat existența unei falii intra-sistem și a agravat probabil iremediabil criza de încredere între societate și ceea ce pentru facilitate vom numi regimul Iohannis. Am plecat de la reacția autorităților, discursurile șefului Statului și ale directorului SRI, pentru a sublinia faptul că, dincolo de instrumentalizarea politică a dezvăluirilor de presă, e suficient “materialul clientului” pentru a vedea gravitatea crizei. Care e una în desfășurare pentru că…

citește în continuare

“Securismul” nu (ne) va trece! (1)

Timp de lectură 9 min.

Acum aproape aproape o lună, G4Media publica nu mai puțin de zece “proiecte de lege” ale securității naționale. Simpla listă a acestor pre-proiecte de lege, sau de modificări de legi, e semnificativă în sine: Proiect de lege privind activitatea de informații și contrainformații, CSAȚ, Organizarea MAI, SIE, SRI, SPP, STS, Apărare națională, Sistemul integral al situațiilor de criză, Securitate și Apărare Cibernetetică.  O ploaie de stele pe un cer deloc senin. Autoritățile au reacționat neconvingător, reacția opoziției și a societății civile s-a remarcat printr-o…

citește în continuare

Franța după alegerile parlamentare. Falimentul macronismului sau criză de regim?

Timp de lectură 11 min.

Al doilea tur al alegerilor pentru principala cameră decizională a parlamentului francez, Adunarea Națională, a reprezentat un eșec pentru majoritatea prezidențială. Deși partidele pro-Emmanuel Macron, reunite în coaliția Ensemble! (Împreună!), rămân principala forță parlamentară, cu 246 de aleși din 577, pierd majoritatea absolută, lipsindu-le 43 de voturi pentru a controla Adunarea Națională. În plus, nici-una din forțele politice parlamentare, toate definite printr-un anti-macronism confirmat în repetate rânduri în ultimii cinci ani, nu vrea sau nu-și permite în fața alegătorilor să accepte o formă de…

citește în continuare

Comunizarea durabilă a stângii franceze

Timp de lectură 12 min.

Primul tur al alegerilor legislative a confirmat hegemonia mișcării lui Jean-Luc Mélenchon, La France Insoumise, asupra stângii franceze, ceea ce poate avea consecințe importante pe termen mediu și lung: scade probabilitatea unei alternanțe politice în Franța, la nivel european scade greutatea socialiștilor și întărește curentul stângii radicale anti-europene care, precum partidul lui Mélenchon, merge până la a cere ieșirea Franței din dimensiunea militară a NATO. Alegerile din 12 iunie pentru Adunarea Națională, camera decizională a parlamentului francez, au adus un nou record negativ al…

citește în continuare

Mai este posibilă o nouă Convenție Democrată? O reacție la ideea avansată de fostul vicepremier Costin Borc

Timp de lectură 8 min.

Ca să vorbești despre experiența CDR ca una din care ne putem azi inspira trebuie să ai un anumit simț al provocării. Sau trebuie să ai o privire asupra situației politico-economice care să te facă să cauți soluții care nu se impun de la sine.  Ca fost vicepremier al lui Dacian Cioloș, Costin Borc cunoaște principalii actori politici, inclusiv și poate în primul rând pe cei care au trecut de curând de la fuziune (USR-PLUS) la divorț (USR vs. REPER). Ca economist și fost…

citește în continuare