România anului 2025, după peste 10 ani de Iohannis, peste trei ani de duopol PSD-PNL și 21 de luni de guvern Marcel Ciolacu, e nu numai în plină criză de încredere în instituții, dar și în criză de soluții din partea elitei care conduce aceste instituții. Cum gândesc aceste elite? Cei răutăcioși ar spune că nu prea gândesc, însă adevărul e că se iau în aceste momente multe decizii ce se vor dovedi decisive pentru evoluția României. Ele presupun o gândire, iar aceste decizii luate împreună definesc o cultură instituțională a unui regim postdemocratic. Se invocă mari valori, pericole pe măsură, se desemnează inamici publici: procuratura are inițiativa strategică, speranța e dată de serviciile secrete, salvarea e gândită în termenii structurilor de forță. Iar acestea sunt prin definiție ermetice. Un ermetism care s-a transmis tuturor instituțiilor politice. Principalii lideri fug de conferințele de presă, fug de dezbateri, țin monologuri sau participă la false dialoguri în zona lor de confort. Și așa tot ajung să facă gafe aparente, de fapt declarații semnificative, ca aceea a ministrului de interne: « noi încă vă tratăm democratic » (1)
După anularea alegerilor prezidențiale din 2024, invocându-se manipularea alegătorilor prin Tik-Tok, utililizarea sa nu numai că nu a devenit un tabu al celor lăsați să concureze în noua cursă prezidențială, ci un instrument privilegiat. Curg filmulețele cu caracter implicit electoral de pe rețeaua socială trimisă de China ca nadă de sucit mințile. Notez aici că Sens Politic a preluat mult înainte de primul tur al prezidențialelor o anchetă Wall Street Journal despre « Fake-news politic pe TikTok » (2). « Organele » foarte vigilente azi, nu numai că acționează tardiv, dar o fac eronat, unidirecțional, lipsa de bună-credință fiind vădită, ceea ce sporește neîncrederea în instituții, declanșând un cerc vicios care nu știm unde riscă să ducă.
România este atacată informațional, dar instrumentele cu care ar trebui să luptăm împotriva unor forțe ostile sunt deturnate împotriva unor ținte dictate de interesul politic de moment al guvernului sau al partidelor aflate la putere.
Cenzurarea cu argumentul utilizării sintagmei « lovitură de stat » face cazul clipului interzis al lui Marius Tucă simptomatic pentru că, dincolo de înfășurarea pumnului de oțel în multiple straturi de catifea prin invocarea de valori, principii și legi, aceasta sintagmă era ridicolă dacă nu eram după o anulare de alegeri considerată abuzivă de o parte semnificativă, poate majoritară, din societate. Faptul că această sintagmă este luată în serios chiar de instituțiile statului, pentru a o combate, pentru a da semnalul să nu îndrăznească să o utilizeze cineva căci vor fi consecințe, nu e decât dovada unei nesiguranțe instituționale. Și a crizei pe care anularea alegerilor a deschis-o. O criză care se încearcă a fi combătută cu metode ce nici măcar nu erau gândite de cei care ocupau funcții de răspundere acum un deceniu sau două.
Azi, instituții importante ale statului, aliate cu majoritatea mass-media, contribuie, precum în anul 1990, la o adevărată criminalizare a ideii de opoziție. Demonii culturii instituționale comuniste se pare că nu au fost eliminați, acum ei revin în forță, nefăcând decât să multiplice răul pe care pretind că vor să-l combată.
În acest caz, să mulțumim domnului Vasile Bănescu că ne-a facilitat o excursie în mintea cenzorilor care pretind că nu cenzurează. Mulțumim instituției CNA care, spre deosebire de multe alte instituții, are ședințe publice, în care știm cine ce a votat și cu ce argumente.
Mai jos am preluat, în ordine cronologică, întâi argumentarea domnului Vasile Băsescu, membrul CNA, în favoarea deciziei scoaterii de pe rețelele sociale a unui clip al lui Marius Tucă, declarație pe care am pus-o în contextul intervențiilor din ședința CNA. Urmează textul, integral, al mesajului dat de domnul Bănescu tot pe o rețea socială, pentru a-și apăra punctul de vedere. Apoi mesajul prin care regretă fraza pentru care a fost cel mai criticat (« Personal, consider că a contrazice o instituţie în decizile ei nu face parte din fişa postului unui jurnalist obiectiv »). În fine, comunicatul CNA pe aceeași temă, în care instituția explică rolul său în actualul context și hotărârea de a menține decizia inițială în acest caz.
Patru texte, patru pași spre înțelegerea logicii care guvernează postdemocrația în care ne-am instalat:
1. Extras din ședința CNA din 26 martie:
« Georgică Severin, membru CNA din partea PSD: „Dacă legat de momentul 6 decembrie, putem să discutăm mult şi bine, a fost o decizie luată de o instituţie a statului – Curtea Constiuţională, care nu avea în atribuţii anularea alegerilor ci doar validarea lor, dar putem să discutăm. La ceea ce se referă domnia sa legat de Biroul Electoral Central, acolo chiar este foarte clar că nu există nici măcar un temei legal.Temeiul legal invocat de BEC fiind hotărârea curţii din 6 decembrie, ceea ce, iertaţi-mă, dar nu funcţionează. Biroul Electoral Central este o instituţie temporară în care nu este absolut nimeni ales ci numiți sau prin tragere la sorţi. Şi nicio lege din ţara asta nu dă dreptul altcuiva decât unei instanţe să restrângă drepturile de alege sau de a fi ales. Din această perepectivă, dincolo de ton şi de anumite afirmaţii nu am ce să contest din ce a spus domnul Tucă.”
Monica Gubernat, membru CNA, numită de PSD în CNA, a fost prima care i-a dat replica lui Georgică Severin: „În CNA, discutăm în conformitate cu legislaţia şi nu cu propriile convingeri. (…) Aş putea să vă răspund că acolo au fost nişte judecători care au decis acest lucru.Dacă vreţi să discutăm despre instanţă, mergem la Curtea Constituţională care a validat decizia BEC, dar nu discutăm acest lucru în şedinţă publică la microfon, ci eventual la masă. Ne referim strict la legislaţia audiovizualului şi aici sunt carenţe destul de clare în respectarea ei, din punctul meu de vedere.”
Vasile Bănescu, propunerea guvernului Ciolacu în CNA, a continuat: „Eu vroiam să observ că nu punem în discuţie la CNA un act împlinit de o altă instituţie, cum este BEC-ul, temporar, sigur, în perioada respectivă. Când te consideri ditamai jurnalistul şi ieşi public să faci muştruluială unei instituţii publice, putând sau neputând să ai dreptate, cred că nu este în ordine. În plus, cred că nu este în regulă situarea şi orientarea domnului respectiv.
A chestiona moralitatea BEC-ului, a le reproşa membrilor că nu sunt celebri, că sunt doar nişte anonimi, ca şi cum ar putea să fie şi celebri oameni care nu apar la televizor, e iarăşi o vulnerabilitate a acestui tip de mesaj.
Personal, consider că a contrazice o instituţie în decizile ei nu face parte din fişa postului unui jurnalist obiectiv.
Obiectivitatea, însă, de departe nu este atuul multora dintre jurnaliştii pe care i-am cunoscut în timp. Înregimentarea aş spune că dezonorează nu onorează.” (3)
2. Postarea pe Facebook lui Vasile Bănescu din 27 martie:
« „Lovitură de stat” pe care statul și-o aplică lui însuși?
Libertatea de expresie este sacrosanctă în democrație, dar, ca orice este omenesc, nu dumnezeiesc, are și frontiere. Acestea sunt fixate de rațiune, bun-simț și realitatea însăși.
Abia libertatea de a te certa personal cu ele este nelimitată.
În acest context realist, un jurnalist onest și obiectiv NU este un propagandist.
Un jurnalist onest și obiectiv NU se transformă în susținătorul orb și pătimaș al niciunui personaj „bizar”, asociat public cu tot ce ar putea fi mai rău pentru țară.
Un jurnalist onest și obiectiv NU se înregimentează și nu susține public că statul își aplică sieși succesive „lovituri de stat”.
Jurnalismul onest și obiectiv este în altă parte decât în țarcul strâmt al propagandei, nu doar electorale, ci și antieuropene, antioccidentale, în contextul în care prezența firească a României pe calea europeană e susținută larg majoritar de cetățenii ei pro-europeni, pro-occidentali cu fobie internalizată memorial la pacostea istorică a totalitarismului de la Răsărit.
Exact în acest spirit și în litera legii se iau deciziile în cadrul actual al CNA – Consiliul Național al Audiovizualului.
Pentru orice om liber în gândire, nu înregimentat în propagandă ca opus al acesteia, a formula, oricât de imperfect, adevărul că un jurnalist onest nu acuză entități instituționale că ar da „lovituri de stat” chiar împotriva statului pe care îl reprezintă, ci că are misiunea onorantă de a aduce probe factuale împotriva unui potențial rău comis de persoane reale, nu echivalează, desigur, cu cenzura.
A acuza de cenzură pe oricine discerne între fake-news și adevărul atent evitat nu e chiar o probă de onestitate și obiectivitate. » (4)
3. Postarea pe Facebook a lui Vasile Bănescu din 28 martie:
« Personal, consider că a contrazice o instituţie în deciziile ei nu face parte din fişa postului unui jurnalist obiectiv. Această profund nefericită frază, pe care am formulat-o exclusiv în contextul în care un jurnalist susţinea că decizia argumentată legal de instituţia Biroului Electoral Central în legătură cu respingerea candidaturii unei persoane dovedit incompatibile cu statutul de candidat la preşedinţie, este o „lovitură de stat”, a fost pe bună dreptate criticată.
Primul ei critic am fost eu însumi după ce am rostit-o, întrucât, privită sumar sau prin lentila subiectivismului, ea nu poate conţine un adevăr, cu atât mai puţin unul în care cred. Contextul nefericitei formulări era unul în care membrii CNA îşi împlineau datoria de a analiza materiale din spaţiul on-line semnalate prin petiţii din partea publicului, materiale ce cuprind dezinformări, instigări la violenţă şi ură, sau, pur şi simplu, ştiri false.
Aceste materiale ce sunt analizate cu maximă rigoare pot primi, atunci când se constată în conţinutul lor o încălcare a Legii sau Codului audiovizualului un aşa-numit „ordin de eliminare” de pe platformele on-line unde sunt plasate.
A afirma că o instituţie a statului român, în speţă BEC, a dat o „lovitură de stat” împotriva statului pe care îl reprezintă, a putut fi percepută şi recunoscută, conform realităţii care o contrazice, ca o evidentă dezinformare, deci ca o ştire falsă, emisă de cineva cu mare audienţă publică şi care nu a prezentat-o nicio clipă ca pe o „opinie” personală.
Istoricul recent şi bogat al folosirii abuzive a acestei sintagme (lovitură de stat) în contextul în care cea mai mare parte a presei din România a adus în faţa publicului elemente solide care leagă această sintagmă chiar de persoanele care acuză că „lovitura de stat” e dată succesiv de stat împotriva lui însuşi, constituie un cadru menit să nu lase loc la prea multe şi ultrarafinate interpretări.
Acesta este motivul real şi exclusiv, motiv valabil şi pentru multe alte dezinformări semnalate de cetăţeni care se adresează CNA, care a stat şi stă la baza deciziei discutate inevitabil părtinitor în aceste zile.
Personal regret profund formularea atât de deficitară, deci grav interpretabilă, a unei fraze care se referea strict contextual (!) exclusiv la BEC (NU generic la instituţii în care lucrează oameni failibili şi frecvent criticabili), formularea ei la singular nefiind întâmplătoare şi, în singurul registru din care poate fi retractată, cel simbolic, dar acoperit de o realitate publică, o retractez şi îmi cer scuze oricui a fost contrariat de ea şi i-a provocat inevitabil o reacţie justificată.
Mulţumesc tuturor celor care, cunoscându-mă personal sau nu, nu s-au grăbit să ridice piatra şi să mă asocieze cu cenzura, „tortura” inchizitorială sau cu vreo afiliere politică partizană care m-ar anima în exercitarea statutului onorant de membru CNA. Din fericire, în primul rând pentru mine, acestea nu mă pot reprezenta niciodată. » (5)
4. « Informare de presă referitoare la decizia CNA de eliminare a materialului „Democrația a fost călcată în picioare” » (31 martie):
« În legătură cu decizia Consiliului Național al Audiovizualului – CNA nr. 187 din data de 26.03.2025, referitoare la eliminarea materialului audiovizual cu titlul „Democrația a fost călcată în picioare” de pe platforma de partajare a materialelor video YouTube, canal Mariustucashow @mariustucashow, Consiliul face următoarele precizări :
1. CNA nu „a dat jos o emisiune” a jurnalistului Marius Tucă, ci a decis să solicite platformei YouTube să acționeze împotriva unui conținut ilegal – prin eliminare, respectiv un clip video de scurtă durată (3 minute și 26 secunde).
2. Considerentele care au stat la baza deciziei majoritare a Consiliului potrivit căreia materialul video analizat reprezintă conținut ilegal, în sensul că este un conținut cu caracter de dezinformare gravă, au la bază prevederile Directivei privind Serviciile Audiovizuale, jurisprudența CEDO, Constituția României, Legea Audiovizualului nr. 504, precum și normele deontologice ale profesiei*. Astfel :
A. Utilizarea improprie a expresiei „lovitură de stat” și implicațiile acesteia : Jurnalistul utilizează expresia „lovitură de stat” în mod repetat în raport cu deciziile Biroului Electoral Central – BEC și Curții Constituționale a României – CCR. Definiția consacrată a acestui termen se referă la un act rapid, neconstituțional și violent prin care se răstoarnă un regim legitim și se preia puterea politică. BEC este o autoritate administrativă care nu are competențe decizionale politice, iar CCR are rolul de garant al Constituției. Ambele și-au exercitat atribuțiile conform legii. Mai mult, toate deciziile BEC sunt validate de CCR, ceea ce exclude posibilitatea unei acțiuni ilegale izolate. Afirmațiile că „membrii BEC au fost puși să redacteze înainte de a hotărî”, „niște anonimi de la BEC” ar fi „tăiat democrația” reprezintă o formă gravă de denaturare a realității. O instituție care funcționează în limitele legii, sub controlul constituțional, nu poate comite o lovitură de stat.
B. Caracterul intenționat, repetitiv și programatic al comunicării :Transcriptul materialului arată o intenție clară de inducere a unei percepții ostile, folosind expresii precum „lovitură de stat”, „ca hoții”, „au tăiat democrația”, „au tăiat ce mai rămăsese din statul ăsta și așa mafiot”. Acestea nu sunt simple opinii emise în spațiul public, ci afirmații sistematice, repetate, într-o intervenție video planificată, cu scopul evident de a dezinforma publicul și de a crea imaginea unei alte realități.
C. Deplasarea opiniei spre revendicarea unei cunoașteri false : Afirmațiile jurnalistului nu sunt prezentate ca opinii personale, ci ca fapte incontestabile. În contextul materialului analizat, expresii precum „nu putem să trecem peste asta” sau „nu are voie să candideze din nu știu ce cauze” denotă un refuz al oricărui dubiu. Jurnalistul pretinde, implicit, că deține adevărul absolut și că instituțiile statului acționează abuziv și ilegal în mod deliberat. În epistemologie, o astfel de afirmație se apropie de o revendicare de cunoaștere. Dar dacă este falsă sau nefondată, aceasta devine manipulatoare. Jurnalistul nu își exprimă doar o nemulțumire, ci construiește o versiune alternativă a realității, fără probe.
D. Încălcarea gravă a regulilor jurnalistice consacrate : Afirmațiile jurnalistului încalcă cel puțin patru dintre principiile de bază ale jurnalismului :
• Adevărul – afirmațiile nu sunt susținute de probe sau documente ;
• Verificarea – nu sunt menționate surse independente sau justificări legale ;
• Separarea faptelor de opinii – afirmațiile sunt prezentate ca fapte certe ;
• Responsabilitatea socială – limbajul folosit poate inflama publicul și submina încrederea în stat. Afirmațiile jurnalistului („au tăiat democrația”, „lucrează împotriva cetățeanului”) sunt formulate ca judecăți de valoare absolute, fără delimitare între emoție și informație. Astfel, publicul nu mai poate distinge între ceea ce este opinie și ceea ce este fapt.
E. Subminarea autorităților constituționale : Jurnalistul atacă BEC – instituție reglementată prin Legea nr. 370/2004 – și CCR – garantul Constituției conform Art. 142 din Constituția României. Acuzația de „lovitură de stat” la adresa acestor instituții, fără dovezi, constituie un atac simbolic asupra arhitecturii constituționale a României. Este un derapaj grav, care poate genera neîncredere publică în funcționarea democratică a alegerilor.
F. Depășirea limitelor libertății de exprimare : CEDO protejează opiniile politice, dar nu protejează calomnia, dezinformarea sau afirmațiile factuale false. În cauza Lingens vs. Austria, Curtea a decis că exprimarea unei opinii trebuie să aibă o bază factuală. În acest caz, jurnalistul face o acuzație extrem de gravă (lovitură de stat), fără nicio bază legală sau probatorie. Mesajul jurnalistului Marius Tucă a fost reclamat pe considerentul că legea ar fi fost încălcată. Consiliul a analizat conținutul mesajului, plasat în ansamblul mesajelor cu conținut de informații false și de instigare la manifestări de furie populară de amploare. Manifestările de această natură care au avut loc în ultimele săptămâni au demonstrat că există o cotă de violență manifestă – au fost atacați jandarmii, au fost agresați ziariști, au avut loc incendieri și au fost vandalizate mașinile unor televiziuni. Judecarea mesajului nu trebuie să fie înțeleasă ca fiind adresată autorului, ci mesajului în sine, care a făcut parte dintr-o serie de mesaje care, în ansamblul lor, contribuie la instigarea la ură și la violență prin valorificarea unor informații false.
G. Concluzie
Declarația jurnalistului este una dintre cele mai grave forme de manipulare a discursului public. Se face confuzie între opinie și fapt, se aduc acuzații nefondate unor instituții fundamentale ale statului și se transmite publicului o realitate alternativă construită doar pe percepții personale radicalizate. Este un caz flagrant de încălcare a deontologiei jurnalistice, în care se impune sancționare proporțională, nu pentru a limita exprimarea, ci pentru a proteja spațiul democratic și încrederea în instituțiile statului. Conform tuturor standardelor – profesionale, legale, democratice – această comunicare este o dezinformare clară și trebuie tratată ca atare.
3. Referitor la afirmațiile că CNA nu are atribuții în online sau în ceea ce privește eliminarea unui conținut ilegal, inclusiv a unui conținut cu caracter de dezinformare, aducem următoarele clarificări :
A. Consiliul Național al Audiovizualului își desfășoară activitatea cu deplin respect față de libertatea de exprimare și pluralismul mass-media, principii fundamentale în orice societate democratică. Totodată, CNA are obligația legală de a acționa, în limitele competențelor conferite de legislația națională și europeană, pentru a proteja publicul împotriva conținutului ilegal.
B. Începând cu anul 2024, România a transpus în legislația națională Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (DSA) prin Legea nr. 50/2024. Conform acestei legi :
• Art. 11 alin. (1) din Legea 50/2024 prevede expres că autoritățile competente pot emite ordine de eliminare a conținutului ilegal, în temeiul articolului 9 din DSA.
• Potrivit Anexei nr. 1 a Legii 50/2024, CNA este desemnată ca autoritate competentă pentru conținuturile care intră sub incidența Legii audiovizualului nr. 504/2002, deci inclusiv pentru conținuturile media audiovizuale distribuite prin intermediul platformelor de partajare a materialelor video sau a altor servicii relevante acoperite de DSA.
C. Anul trecut, România a fost ținta unei agresiuni informatice majore, cu scopul de a deturna procesele electorale. Atacul a fost obiectivat de ascensiunea artificială, ilicită a unor actori politici pentru a se facilita accesul acestora la poziții de influență politică de la nivelul Parlamentului sau al Președinției. Mecanismele folosite în cadrul acestui proces au fost expuse public post factum și au constat în promovarea unui volum uriaș de mesaje inautentice pe unele platforme digitale. CNA a fost prima instituție care a reacționat oficial față de atacul care a pus România într-un pericol major. A doua zi după publicarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, CNA a identificat în platforma TikTok comportamente neautentice, destinate să compromită procesul electoral. Autoritatea a transmis o alertă către Comisia Europeană care a declanșat o anchetă la adresa platformei.
D. CNA reiterează faptul că nu emite ordine de eliminare pentru opinii, satire sau dezbateri, ci doar în cazurile în care conținutul este ilegal potrivit legislației în vigoare, cum ar fi :
• instigarea la ură ;
• incitarea la violență ;
• dezinformarea cu caracter periculos care afectează sănătatea publică, securitatea națională sau integritatea proceselor democratice – atunci când acestea sunt reglementate în mod explicit de legislație (de exemplu, în perioada alegerilor sau în situații de urgență declarată).
• Art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului garantează libertatea de exprimare, dar nu exclude răspunderea legală pentru difuzarea de conținut ilegal. Libertatea de exprimare nu protejează comunicarea de informații false, atunci când acestea produc prejudicii concrete și sunt încadrate legal ca atare.
Având în vedere cele expuse, Consiliul Național al Audiovizualului își menține decizia de a solicita platformei YouTube să acționeze împotriva conținutului ilegal analizat, prin eliminarea acestuia. » (6)
NOTE
2. https://senspolitic.ro/fake-news-politic-pe-tiktok-ancheta-wsj/
3. https://www.paginademedia.ro/cna/cna-ordin-de-eliminare-material-video-marius-tuca-21979872
4. https://www.facebook.com/profile.php?id=100084764161859, 27 martie 2025.
5. https://www.facebook.com/profile.php?id=100084764161859, 28 martie 2025.
