“Una dintre cele mai tipice reacții ale clasei politice britanice la atacul islamist asupra evenimentului Berlin Pride din 25 iulie a fost refuzul de a-l numi astfel. Sir Chris Bryant, secretarul de stat pentru Irlanda de Nord, s-a remarcat, de pildă, pe rețelele sociale, refuzând să-l caracterizeze drept islamist pe principalul suspect, Abdul Ballout. Întrebat: „Ce ideologie a stat la baza acestei crime? Fiți sincer.”, Bryant a răspuns: „Ura.”
Un ziar a relatat că „o mașină a intrat în plin într-un parc în timpul celui mai mare eveniment LGBT Pride din Berlin, ucigând cel puțin o persoană și rănind peste o duzină de altele”. Cine ar fi crezut că mașinile au voință proprie?
Nu și germanii recurg la asemenea ocolișuri. Alexander Dobrindt, ministrul de Interne, a declarat aproape imediat după identificarea suspectului că acesta „atrăsese anterior atenția printr-un număr mare de infracțiuni, prin radicalizare și prin legăturile sale cu mediul islamist”.
Această diferență fundamentală de abordare este importantă nu doar pentru că singura modalitate de a combate amenințarea islamistă este recunoașterea ei ca atare, ci și pentru că ea dezvăluie două moduri de gândire profund diferite. Verzii germani, de exemplu, sunt un partid respectabil din curentul politic principal, care a participat la guvernare și care acționează în limitele bunului-simț.
În schimb, Verzii britanici au o lungă tradiție de promovare a unor idei marginale, iar de la venirea lui Zack Polanski la conducerea partidului au dus această tendință la extrem, transformând-o într-o strategie pe care autorul o consideră toxică: unirea politicii progresiste de extremă stânga cu o apropiere de islamism – ceea ce este cunoscut sub numele de alianța roșu-verde.
Știm că serviciile de securitate au reușit să împiedice mai multe atentate similare în Marea Britanie. Dar, după cum spune vechea zicală, noi trebuie să avem noroc de fiecare dată, în timp ce teroriștii trebuie să aibă noroc o singură dată. Există toate șansele ca un atac islamist să aibă loc și aici, la un eveniment Pride sau la o altă manifestare dedicată comunității LGBT. Pentru islamiști, uciderea unor astfel de minorități este aproape inevitabilă.
Atacul de la Berlin ar trebui să reprezinte un avertisment cumplit pentru persoane precum Polanski, demonstrând incompatibilitatea fundamentală dintre progresiștii care susțin drepturile LGBT și islamiștii cu care aceștia aleg să colaboreze. Autorul consideră însă că acest lucru nu se va întâmpla, deoarece aceștia sunt prea adânc implicați în ceea ce el numește „vizuina iepurelui roșu-verde”.
În interiorul Partidului Verzilor, facțiunea Global Majority Greens – al cărei trezorier, Mothin Ali, este și unul dintre vicepreședinții partidului – l-a acuzat pe Polanski că aplică o „ierarhie a rasismului”, pentru faptul că tratează cu seriozitate plângerile privind antisemitismul. Autorul observă ironia acestei acuzații, având în vedere că însuși Polanski ar fi minimalizat gravitatea amenințărilor la adresa evreilor britanici, descriindu-le doar ca o „percepție”.
De asemenea, presa a relatat că The Muslim Vote*– organizația care coordonează candidații musulmani independenți și care reprezintă o amenințare electorală reală pentru Partidul Laburist – analizează posibilitatea unui „mare acord” cu Verzii pentru a-și împărți influența electorală în întreaga țară. Polanski a participat deja la cel puțin un eveniment organizat împreună cu The Muslim Vote.
La un moment dat, alianța dintre islamiștii din cadrul Partidului Verzilor și progresiști se va destrăma. Ea nu poate rezista, deoarece cele două componente urmăresc obiective fundamental incompatibile: pe de o parte, instaurarea unui califat guvernat de legea șaria, iar pe de altă parte, promovarea unei politici progresiste care susține drepturile comunității LGBT. Singura necunoscută este momentul în care această ruptură se va produce.
Însă, în loc să tragă învățăminte din ceea ce s-a întâmplat la Berlin, până și un atac similar produs în Marea Britanie ar genera probabil aceleași negări pe care le-am văzut în privința motivației suspectului din atacul de la Berlin. Aceasta este realitatea, și acesta este motivul pentru care ne aflăm într-o situație atât de gravă.”
Sursa: The Telegraph
