“Vladimir Putin a semnat recent decretul prezidențial nr. 271 care redenumește Academia FSB, serviciile de securitate ruse, după numele lui Felix Dzerjinski (1877–1926), fondatorul poliției politice sovietice, CEKA. Prin diversele sale denumiri succesive (NKVD, GPU, KGB), acest „organ” constituie până astăzi brațul înarmat tentacular al supravegherii și al „securității interne” în Rusia. FSB-ul modern se consideră moștenitorul CEKA.
În scurtul text al decretului care îi motivează decizia, șeful Kremlinului subliniază că a luat în considerare „contribuția excepțională a lui Felix Dzerjinski la securitatea statului”. Este pentru prima dată când Vladimir Putin îi aduce un omagiu public celui care era numit „Felix de fier”, organizatorul Terorii Roșii din anii 1917–1922 și simbol al represiunii sovietice. De altfel, din prăbușirea URSS, istoria a reținut această imagine: dărâmarea, la 22 august 1991, a statuii lui Dzerjinski, care trona din 1958 în piața ce-i purta numele (apoi piața Lubianka), în fața sediului KGB.
Decizia luată de Putin constituie o revenire spre trecut. Strămoșul Academiei FSB, unde sunt formați viitorii cadre ale „serviciilor”, Școala Superioară a KGB-ului URSS, a purtat deja numele lui Dzerjinski până în 1992. Însuși Putin a urmat acolo un stagiu de perfecționare în 1979, la începutul unei cariere de ofițer KGB care îl va duce până în fruntea acestei instituții (în 1998–1999). Academia este instalată în prezent într-o clădire impresionantă, ultra-securizată, pe bulevardul Micurinski, în sudul Moscovei.
Membru al cercului conducătorilor Revoluției din Octombrie, Dzerjinski a fost un susținător fidel al lui Lenin, care i-a încredințat lupta împotriva „dușmanilor din interior”. Astfel ia naștere „Comisia extraordinară panrusă pentru combaterea contrarevoluției și sabotajului”, CEKA, al cărei chip necruțător a fost Dzerjinski, cu „profilul său emaciat de inchizitor” (cum avea să scrie revoluționarul Victor Serge). Sub conducerea sa, CEKA a practicat pe scară largă tortura, execuțiile și arestările arbitrare. După el, „Roata roșie” nu avea să se mai oprească.
Un prim pas spre reabilitare a avut loc în septembrie 2023, la un an și jumătate după începutul războiului din Ucraina. O copie a statuii lui Dzerjinski, dărâmată de mulțime în 1991, a fost instalată cu mare fast în fața sediului SVR, serviciile de informații externe, în cartierul Iasenevo, în sud-vestul Moscovei. Cu ocazia inaugurării, Serghei Narîșkin, șeful SVR, l-a celebrat pe fondatorul CEKA ca pe un om „rămas până la capăt fidel idealurilor sale de bunătate și dreptate”…
Decretul lui Vladimir Putin privind Dzerjinski capătă o rezonanță cu atât mai puternică cu cât survine într-un context de revizionism memorial. Asociația Memorial, care încă din anii 1990 lucrează la documentarea represiunii politice sovietice și la apărarea drepturilor omului — laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2022 — a fost declarată „organizație extremistă”.
Muzeul Gulagului din Moscova a fost închis în noiembrie 2024. Urmează să fie redeschis în curând. Nu va mai fi însă consacrat represiunii din lagăre, ci „genocidului poporului sovietic în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei” și, prin extensie, până în perioada actuală, în perspectiva istorică promovată de autorități.”
Sursa: Le Figaro
