Jordan Bardella, președintele partidului Rassemblement national (RN), multiplică inițiativele menite să favorizeze o apropiere de vecinul de peste Rin, în special de dreapta germană. Un semn că tânărul politician își consolidează profilul internațional într-un moment în care se apropie verdictul Curții de Apel din Paris, care va confirma sau infirma ineligibilitatea lui Marine Le Pen și va decide, implicit, numele candidatului care va reprezenta Rassemblement national la alegerile prezidențiale din 202
În februarie, Jordan Bardella s-a întâlnit discret cu ambasadorul Germaniei în Franța, Stephan Steinlein, după ce între cele două părți fuseseră deja stabilite contacte la un nivel inferior. Existența întâlnirii a fost dezvăluită la începutul lunii mai de AFP și ulterior confirmată de politician și de partidul său. La rândul său, ambasada Germaniei, fără a confirma explicit întâlnirea, a declarat pentru Le Figaro că „face parte din atribuțiile unei ambasade să mențină contacte cu toate forțele politice ale țării gazdă”. Din surse diplomatice, nu se vede „nimic șocant” în această întâlnire.
„Este rolul unei ambasade să colecteze cât mai multe informații despre politica internă a țării în care se află și să fie capabilă să anticipeze evoluțiile. Alegerile prezidențiale sunt peste doar un an!”, subliniază aceeași sursă, care nuanțează însă: „Dar era necesar să se facă la acest nivel? Și era nevoie ca întâlnirea să fie făcută publică?”
La jumătatea lunii mai, amplul interviu acordat de Jordan Bardella ziarului FAZ a alimentat și mai mult această dinamică. În cadrul unei discuții considerate „foarte remarcată” în mediile politice și diplomatice, liderul RN a afirmat că împărtășește „puncte comune” cu cancelarul german Friedrich Merz (CDU) în mai multe domenii: „reducerea birocrației”, „necesitatea construirii unei Europe competitive” și „politica migrației”. O săptămână mai târziu, el și-a reafirmat poziția în cadrul unei conferințe de presă la Parlamentul European, evocând „convergențele ideologice” pe care le are cu liderul conservator german.
„Germania lui Merz nu mai este Germania lui Merkel”, afirmă apropiații lui Jordan Bardella. „Avem tot interesul să menținem un dialog deschis cu Germania. Este, de asemenea, o modalitate de a demonstra că suntem un partid pregătit să guverneze.”
„Divergențe politice”
Aceste semnale de apropiere nu au fost, deloc surprinzător, apreciate de partidul german de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD). Copreședintele formațiunii, Tino Chrupalla, a considerat că Jordan Bardella ar trebui să se „concentreze” asupra obiectivului de a „deveni președinte” în loc să „se arunce în brațele lui Friedrich Merz”. „În mod evident, domnul Bardella speră să obțină un avantaj politic în Franța prin distanțarea sa de AfD, însă nu văd foarte clar unde s-ar afla acest avantaj”, a adăugat cealaltă copreședintă a partidului, Alice Weidel.
De la înființarea sa în 2013, AfD a cunoscut o ascensiune spectaculoasă atât în alegeri, cât și în sondajele de opinie. Clasată pe locul al doilea la alegerile legislative din februarie 2025, cu 20,8% din voturi, formațiunea continuă să obțină rezultate solide la alegerile regionale și ocupă în prezent primul loc în sondaje, înaintea CDU-ului lui Friedrich Merz.
AfD și RN întrețin de mult timp relații complexe. Deși au făcut parte împreună din grupul Identitate și Democrație (ID) din Parlamentul European, cele două partide nu mai activează în același grup după declarațiile controversate făcute în presă de capul de listă al AfD la alegerile europene din 2024. Maximilian Krah declarase, în special într-un interviu acordat cotidianului italian La Repubblica, că nu toți membrii Schutzstaffel (SS) erau „în mod automat criminali”.
„Numeroase poziții ale AfD sunt incompatibile cu principiile noastre. Am avut divergențe politice pe care le-am exprimat clar”, a declarat Jordan Bardella pentru FAZ, menționând în special „retorica extremă a AfD în chestiunile istorice”. Această luare de distanță nu îl surprinde pe Paul Maurice, secretar general al Comitetului pentru Studiul Relațiilor Franco-Germane (Cerfa) din cadrul Institutului Francez pentru Relații Internaționale (Ifri). „Programul RN este radical, dar nu la fel de radical ca cel al AfD. Este suficient să aruncăm o privire asupra programului AfD din Saxonia-Anhalt”, afirmă el, referindu-se la landul din fosta Germanie de Est care ar putea ajunge sub controlul partidului condus de Tino Chrupalla și Alice Weidel la alegerile din septembrie.
Un observator atent al vieții politice franceze adaugă: „Pentru Jordan Bardella, îndepărtarea de extrema dreaptă germană și apropierea de conservatorii aflați în prezent la putere în Germania se înscriu într-o strategie triplă: prezidențializare, normalizare și unificare a dreptei.”
Sursa: Le Figaro (lefigaro.fr)
