“Amenințat cu moartea după ce a relatat din Israel despre masacrele din 7 octombrie 2023, jurnalistul berlinez, Nicholas Potter, analizează într-o carte „deriva autoritară” a stângii germane.
Când descoperă într-o seară o mașină de poliție staționată în fața ușii locuinței sale din Berlin, Nicholas Potter înțelege că viața lui este în pericol. Jurnalistului de la Tageszeitung, marele cotidian al stângii alternative germane, un fel de echivalent local al ziarului francez Libération, i-a fost acordată protecție polițienească.
Uluit, Nicholas Potter conștientizează atunci gravitatea campaniei violente care se desfășoară împotriva lui de luni de zile pe rețelele sociale.
Totul începe într-un autobuz care îl aduce din kibbutzul Be’eri spre Ierusalim, în Israel. Reporterul germano-britanic fusese acolo pentru a realiza un reportaj despre acest kibbutz situat în apropierea Fâșiei Gaza, devastat de atacul din 7 octombrie 2023. O zecime dintre cei 1.200 de locuitori ai săi au fost uciși. Aproximativ treizeci de persoane au fost răpite și duse în Gaza.
Primele mesaje ostile încep să apară pe telefonul său mobil. În curând, pe parcursul zilelor, săptămânilor și lunilor care urmează, o adevărată tornadă de mesaje pline de ură și defăimătoare se abate asupra lui.
Jurnalistul este numit „nazist în slujba sionismului”, „fascist” sau chiar „agent finanțat de lobby-ul evreiesc pro-apartheid și genocidar”. „Va trebui să dai socoteală!”, promite unul dintre cei care îl amenință. Un altul spune chiar că speră ca următoarea rachetă lansată de Iran asupra Tel Avivului să fie pentru el. La baza mesajului său se poate vedea un triunghi roșu, identic cu cele apărute în videoclipurile de propagandă ale Hamas.
Campania de defăimare se răspândește ca un foc de paie. Afișe care arată chipul jurnalistului apar brusc pe coloanele Morris, pe bancomate, pe coșurile de gunoi și pe stâlpii de iluminat din Berlin, amintind de filmul “M – Un oraș își caută criminalul”, de Fritz Lang. Să fi devenit Nicholas Potter un inamic care trebuie eliminat?
La originea acestei campanii de ură se află „Red Media”. Un site de internet popular în rândul stângii radicale germane, oficial cu sediul la Berlin. „Red”, cum îl numesc membrii săi, se prezintă ca un media „revoluționar” și „antiimperialist”. Însă, în iulie 2025, o anchetă realizată de serviciile de informații germane și făcută publică de guvern a confirmat că, în realitate, Rusia se află în spatele acestui site.
„Reporterii” săi au filmat intervențiile poliției germane în timpul manifestațiilor anti-israeliene sau ocuparea unei universități din Berlin. Clipurile lor video au fost difuzate pe scară largă pe rețelele sociale. Imaginea pe care încearcă să o transmită: Germania ar fi un stat polițienesc care reprimă cu bastoane orice manifestație împotriva Israelului.
În Germania, țară tradițional foarte apropiată de statul israelian încă de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, solidaritatea cu palestinienii este aproape inexistentă. În repetate rânduri, guvernul german a reamintit că, în cadrul manifestațiilor de susținere pentru Gaza, niciun slogan anti-israelian nu va fi tolerat.
Cartea lui Nicholas Potter zguduie Germania
Nicholas Potter nu este la prima furtună mediatică. El a mai fost atacat în timpul crizei Covid pentru articolele sale care criticau „Querdenker”, acești militanți antivaccin, aparținând adesea unei mișcări autoritare și de extremă dreapta. Numai că, de această dată, nu neonaziștii sunt cei care îl atacă, ci aceia care, credea jurnalistul de stânga, aparțin aceleiași familii ideologice ca și el.
Astăzi, el spune că nu mai recunoaște o parte a acestei stângi, alături de care a ieșit atât de des în stradă. Nicholas Potter se simte trădat și se întreabă: ce s-a întâmplat? Cum au putut „prietenii” săi politici să se schimbe în asemenea măsură? Ce ideologie le animă ura? Și ce semnificație are deriva autoritară a stângii de după 7 octombrie pentru democrație?
Atâtea întrebări pe care le abordează în ultima sa carte, “Noua stângă autoritară – o adevărată amenințare pentru societatea democratică”. Cartea tocmai a apărut în Germania, unde provoacă un puternic ecou.
Cine este această „nouă stângă autoritară” în Germania
„Noua stângă autoritară” despre care vorbește autorul îi desemnează pe acești activiști care organizează agresiuni publice, lipesc „afișe de urmărire” pe ziduri și lansează… apeluri la omor. Ideologia lor, care domină tot mai mult dezbaterea din stânga, este, potrivit lui Potter, dogmatică și maniheistă. Ea nu lasă loc nuanțelor. Există prieteni și dușmani. Binele și răul. Asupritorii împotriva asupriților. Colonizatorii împotriva colonizaților. Occidentul împotriva Orientului. Sau „Nordul global” împotriva „Sudului global”.
Cei care, asemenea lui Nicholas Potter, nu împărtășesc această viziune sunt desemnați drept ținte care trebuie eliminate. Mijloacele utilizate în acest scop sunt ostracizarea, boicotul și, din ce în ce mai des, campaniile de defăimare urmate de amenințări cu moartea.
În eseul său, Nicholas Potter enumeră caracteristicile acestei stângi autoritare. Mai întâi, o pretenție la adevăr absolut, în detrimentul complexității. Pentru a combate „Răul”, toate mijloacele sunt considerate legitime. Apoi, o admirație pentru regimurile autocratice și pentru organizațiile teroriste care au declarat război democrațiilor.
Această banalizare — ba chiar glorificare — a violenței armate este folosită împotriva civililor ca o formă de pseudo-rezistență „anticolonială”, cu sprijinul, după cum s-a văzut, al „inginerilor haosului” de la Kremlin. În discursul lor, adepții acestui curent consideră democrația liberală drept un „sistem de represiune rasist și capitalist”. Ei se consideră îndreptățiți să agreseze jurnaliști, recurgând în același timp la dezinformare și propagandă. Metode care, așa cum subliniază pe bună dreptate Nicholas Potter, amintesc în mod tulburător de cele ale extremei drepte germane.”
Sursa: LePoint.fr
