“Imaginați-vă pe cineva care a adormit acum un secol și se trezește în prezent. Desigur, lucrurile ar arăta diferit; zgârie-norii noștri sunt mai înalți, mașinile și avioanele mai mari și mai rapide. Dar călătorul nostru în timp ar găsi lumea de astăzi, în linii mari, recognoscibilă. Oamenii arată și se comportă cam la fel ca dintotdeauna (în afară de faptul că sunt vizibil mai corpolenți și adesea privesc hipnotizați ecrane minuscule). Un vizitator din Epoca Jazzului s-ar putea adapta destul de ușor acestei lumi noi.
Astăzi ne aflăm însă în pragul unor schimbări mult mai profunde. După cum sugerează Amir Husain în „The Cybernetic Society: How Humans and Machines Will Shape the Future Together”, dacă previziunile privind impactul inteligenței artificiale se adeveresc, lumea de peste 100 sau chiar 50 de ani ar putea depăși capacitatea noastră de înțelegere. Sistemele AI vor fi preluat multe sau majoritatea funcțiilor îndeplinite în prezent de oameni. Companiile vor fi conduse de directori executivi AI. Orașe noi vor fuziona „cogniția și ingeniozitatea umană cu puterea inteligenței artificiale”. Conectați printr-o „dantelă neurală” internă, creierele noastre ne vor lega telepatic de supersisteme AI, creând o sinteză în care linia dintre om și mașină va fi „estompată dincolo de recunoaștere”.
Această revoluție AI ne-ar putea permite să ne realizăm pe deplin umanitatea. Sau ne-ar putea conduce pe numeroase căi distopice: consolidând puterea unei elite restrânse, în timp ce masele ar fi condamnate la vieți lipsite de scop, ori inaugurând o eră a puterii și conflictului. Mai grav, viitoare „hiperrăzboaie” ar putea izbucni fără avertisment, pe măsură ce rețele AI rivale s-ar confrunta pentru supremație în fracțiuni de secundă.
Acestea sunt câteva dintre scenariile schițate de Amir Husain. Societatea umană și tehnologia nu există izolat, observă autorul, ci coevoluează într-o buclă constantă de feedback. Cibernetica — studiul comunicării și controlului în sisteme complexe — oferă astfel cel mai bun model pentru a înțelege cum AI va intensifica această conexiune dintre oameni și mașinile lor. Viitoarea sinteză dintre umanitate și tehnologie, ne spune autorul, conține atât „promisiunea următoarei etape a evoluției noastre, cât și pericolul dispariției noastre”. Antreprenor tehnologic în serie și autor al volumului „The Sentient Machine” (2017), Husain se situează ferm de partea optimismului.
Studiul său de caz pentru un viitor cibernetic pozitiv se regăsește, potrivit, într-o comunitate care încă nu există: orașul saudit extrem de ambițios Neom, pe care dl Husain îl numește „un plan-director pentru viitorul civilizației umane”. El descrie metropola planificată drept un fel de Xanadu high-tech, în care agenți AI urmăresc gusturile și obiceiurile locuitorilor și le satisfac fiecare dorință. Transportul și alte infrastructuri vor fi flexibile și autonome; nicio mână umană nu va trebui să atingă un volan sau un buton de lift. Oferta de stil de viață a orașului va evolua constant în funcție de schimbările cererii consumatorilor. Afacerile și birocrațiile vor lăsa nenumărate decizii în seama AI, permițând oamenilor să „rămână în afara buclei în cea mai mare măsură posibilă”.
Dacă un astfel de mod de viață este atrăgător poate depinde de cât de puternic se simte cineva ancorat în lumea fizică a experiențelor tangibile și a relațiilor față în față. Dl Husain pare confortabil cu o existență oarecum decorporalizată. El își imaginează cupluri bucurându-se de „întâlniri virtuale” și studenți călătorind prin lume prin interfețe creier-computer, toate acestea stând nemișcați și singuri.
„The Cybernetic Society” este mai puțin deranjantă — și mai utilă — atunci când descrie numeroasele moduri în care AI devine un multiplicator de forță pentru mediul de afaceri. Aici, experiența autorului cu startup-uri AI de succes oferă un ancoraj în realitate. El prezice că viitoarele afaceri vor fi construite în jurul unui nucleu central de inteligență, permițând o structură organizațională mai plată prin oferirea fiecărui angajat acces direct la cunoașterea acumulată și la expertiza decizională. „Contractele inteligente” activate prin blockchain vor monitoriza automat modul în care ambele părți respectă termenii unui acord. Chiar și astăzi, AI poate economisi antreprenorilor luni de muncă rutinieră. La lansarea unuia dintre startup-urile sale recente, scrie dl Husain, „sistemul nostru AI a produs o întreagă foaie de parcurs a produsului”.
Autorul recunoaște că AI are potențialul de a consolida și mai mult dominația de piață a firmelor pe care le numește Olimpienii digitali, inclusiv Amazon, Google și Microsoft. Autorul avertizează asupra „capitalismului de supraveghere” — în care „datele noastre personale nu sunt doar colectate și analizate, ci și utilizate pentru a ne modela comportamentul și deciziile” — și observă cum cea mai mică modificare a unui algoritm poate face sau desface companii mai mici ori poate influența alegeri. Totuși, când vine vorba de abordarea impactului social al Big Tech, discursul său devine generic. Ar trebui să predăm „alfabetizare digitală”, scrie el, și să încurajăm „conversații continue” între tehnologi, factori de decizie politică și lideri comunitari.
Soluțiile la provocările AI vor consta, sugerează în cele din urmă Amir Husain, nu în restricționarea tehnologiei, ci în dezvoltarea unor tehnologii mai bune. Ca alternativă la AI-ul Big Tech, autorul dorește să vadă un AI miniaturizat, integrat, „care trăiește și funcționează local pe dispozitivele pe care le dețineți în mod direct”. El descrie acest tip de AI personal drept una dintre mai multe „tehnologii ale libertății”. Acestea includ rețele locale mai mici, care oferă consumatorilor o alternativă la furnizorii tradiționali de servicii internet; platforme de suveranitate a datelor, care permit utilizatorilor să-și controleze și monetizeze datele; și noi aplicații blockchain care pot garanta tranzacții atât private, cât și sigure.
Unele dintre soluțiile îmbrățișate de Amir Husain, precum microrețelele comunitare pentru energie electrică, frizează utopismul. În ansamblu însă, accentul pus de autor pe alternative la puterea centralizată a Olimpienilor digitali este revigorant. Pe măsură ce AI amplifică capacitățile tehnologiei digitale, devine tot mai important să păstrăm un anumit control în mâinile utilizatorilor individuali. Cum vor concura micile sisteme de AI imaginate de dl Husain cu centrele de date care costă miliarde de dolari și consumă sute de megawați de energie? Pot piețele să ofere alternative viabile la giganții datelor, seducător de convenabili?
Mulți cititori ar fi dorit ca volumul să includă o foaie de parcurs mai detaliată către acest viitor tehnologic optimist. Poate că aceasta va trebui să aștepte următoarea carte a dlui Husain. Deocamdată, „The Cybernetic Society” oferă o imagine utilă și provocatoare a revoluției AI, din perspectiva cuiva implicat încă de la început.”
Sursa: The Wall Street Journal
