Votul – un drept suveran obținut prin jertfă și sânge de martir

Timp de lectură 4 min.

Unul dintre cele mai importante câștiguri de după decembrie 1989 este votul liber. După libertatea obținută cu luptă, sacrificiu și sânge, de către cei care aproape o jumătate de secol nu și-au lăsat conștiințele să fie pervertite de morbul bolșevismului și al comunismului, votul liber reprezintă un câștig deosebit de important pentru români și pentru România. Timp de aproape 35 de ani acest vot a fost manipulat, furat, batjocorit, tratat cu indiferență, indolență, câteodată chiar dispreț, de o majoritate a populației formată din absolut…

citește în continuare

Seniorul Corneliu Coposu – model uman și model politic

Timp de lectură 15 min.

Motto:  „Alba Iulia este leagănul vrerilor noastre: este infernul celor mai cumplite suferințe îndurate de titanii acestui popor, este paradisul împlinirilor noastre sfinte. Alba Iulia nu este o cetate născută din legende. Este jumătate din istoria noastră.” Corneliu Coposu S-a scris și s-a vorbit mult despre președintele Corneliu Coposu, mai ales în anii ’90, când influența și personalitatea lui au marcat o epocă importantă din istoria României. În zilele fierbinți ale evenimentelor din decembrie 1989 și în decursul anului 1990 a fost politicianul cel…

citește în continuare

”Credința noastră este viața noastră” – Lupta și mărturia unui laic care nu s-a frânt – Lia Lazăr Gherasim (II)

Timp de lectură 13 min.

În prima săptămână de la arestare i s-a propus să colaboreze, să fie ”reeducată”. A cerut hârtie și creion și… a scris. Pot să fiu acuzat de subiectivism pentru că este vorba despre mama mea, dar vă rog să mă credeți, și am avut posibilitatea să citesc și să studiez multe documente din închisorile comuniste în ultimii 33 de ani, nici unul nu a avut profunzimea și claritatea celor scrise de către mama. Împărtășesc cu dumneavoastră acest document absolut excepțional, găsit anul trecut la…

citește în continuare

”Credința noastră este viața noastră” – Lupta și mărturia unui laic care nu s-a frânt – Lia Lazăr Gherasim (I)

Timp de lectură 16 min.

Motto: ” Credința e singura ancoră a mântuirii, de ea trebuie să ne strângem, altfel viața ar fi risipită degeaba, căci în lume nu-i decât durere și durerea fără credință e insuportabilă, în vreme ce durerea fecundată de ea, își schimbă fața și oțelește sufletul în lupte.” – Fericitul Pier Giorgio Frassati Dacă am avut preoți de catacombe, nu mai puțin am avut și familii, credincioși de catacombe, cu sutele, cu miile! Toți aceia „desființați” de regimul bolșevic-comunist, criminal al „clasei muncitoare”. Faptul este…

citește în continuare

Comunismul. Confesiuni inedite ale unui martor: Corneliu Coposu (II)

Timp de lectură 10 min.

Tratamentul aplicat deținuților politici a fost diferențiat de timp, închisoare și echipaj, un exemplu elocvent constituindu-l ceea ce s-a întâmplat la penitenciarul de la Râmnicu-Sărat, care prezenta o situație ieșită din comun, acolo fiind concentrate așa-zisele „vârfuri ale reacțiunii”: „Acolo gardienii erau asiatici, nu cunoșteau limba română. Ei știau doar că aveau un număr de deținuți, pe care-i identificau după cifră, nefiind capabili să comunice în nici un fel. Eu m-am aflat singur în celulă foarte mult timp. În acest interval, nu am schimbat…

citește în continuare

Comunismul. Confesiuni inedite ale unui martor: Corneliu Coposu (I)

Timp de lectură 9 min.

Pentru România, sfârșitul ultimului război mondial nu a însemnat nici un final de tragedie și nici un început de redresare. Pe lângă pierderile umane și teritoriale cauzate de situația geopolitică a țării și de antrenarea ei în conflagrația mondială, la sfârșitul războiului s-a adăugat ocupația sovietică și instaurarea comunismului. Românii nu au apucat nici măcar să evalueze dezastrul cauzat de război, când, asupra lor s-a abătut devastator, comunismul, metoda violentă prin care Kremlinul a reușit până aproape de sfârșitul secolului 20 să controleze aproape…

citește în continuare

Corneliu Coposu, o viață în imagini (fragment) (II)

Timp de lectură 4 min.

În 2018, pe lângă importanta sărbătoare a centenarului Marii Uniri, familiile Lazăr-Gherasim și Coposu au sărbătorit și ele 100 de ani de când se cunosc. În 1918, în drumul spre Alba Iulia, în gara din Jibou, bunicul meu matern, Ilie Lazăr, delegat cu credențional din partea plășii Ocna-Șugatag, l-a cunoscut pe părintele protopop Valentin Coposu, delegat din partea plășii Șimleu. Din acel moment, relațiile familiilor noastre au fost foarte strânse și au avut în prim-plan dragostea, sacrificiul și fidelitatea pentru credință, principii, valori, reprezentate…

citește în continuare

Închisoarea – o Cale a Crucii. Suferința din trecut care unește și înalță

Timp de lectură 3 min.

“Exemplul este o putere de convingere mai mare decât minunile.” (Sfântul Ioan Gură de Aur). Credința în Dumnezeu i-a ajutat pe cei trecuți prin închisorile comuniste de la Sighet, Aiud, Pitești, Gherla, Canal și atâtea alte pușcării, mine, lagăre de muncă și de exterminare de la noi, să iasă de pe răbojul timpului și să-i învețe pe urmași că istoria se scrie cu noi, prin noi, dar timpul și veșnicia, spre a nu pieri în negura uitării, unite sunt întru Adevăr. Noi vrem să…

citește în continuare

Lia Lazăr-Gherasim: ADEVĂRUL DESPRE TĂMĂDĂU

Timp de lectură 10 min.

Tămădău, Tămădău! Un nume care-mi răsună neîncetat în minte încă din fragedă copilărie. Un nume despre care ai mei vorbeau cu durere și tristețe, uneori în șoaptă, alteori tare, pentru ca să fie auzit. Un nume al cărui sens, puțini, foarte puțini, îl înțelegeau înainte de 1989. Un nume care a schimbat viața familiei mele. 14 iulie 1947 – teribila înscenare de la Tămădău.  Se împlinesc azi 75 de ani. Mama mea, Lia Lazăr-Gherasim, a scris un articol tulburător despre acel moment și este…

citește în continuare

Amintiri dintr-un iunie negru și trist

Timp de lectură 6 min.

Abia după 13-15 iunie 1990 Occidentul a realizat cu adevărat cine conducea România. Ceea ce s-a întâmplat în acele negre și triste zile a marcat mult timp viața politică și socială a României. Imaginea pozitivă pe care țara noastră a avut-o, imediat după decembrie 1989, în întreaga lume, s-a șters foarte rapid, iar lumea civilizată s-a îngrozit văzând barbariile comise. Acum, la 32 de ani de la acele sângeroasele evenimente, mai mult decât oricând, cei răspunzători de atrocitățile de atunci, trebuie să răspundă în…

citește în continuare