Memorie & Istorie - Page 18

Iuliu Maniu a răspuns întrebărilor presei străine și române pe 21 septembrie 1945, presa era cenzurată de comuniști, totuși un rezumat al conferinței de presă a fost publicat de agenția Reuters, publicăm aici prima parte a textului din 1945, text cu certă valoare istorică și documentară. – Desigur că ați luat la cunoștință de interviul acordat presei de către Dl. V. Molotov, Comisar al U.R.S.S. pentru Afacerile Externe, care se referă și la situația din România? Dl. Iuliu Maniu: Firește, cunosc textul transmis prin…

Ultimul 10 Mai al României, ca monarhie constituţională. Azi putem reconstitui acel moment cu ajutorul documentelor de arhivă, al memorialisticii şi al altor lucrări (C.V.R. Schuyler, Arthur Gould Lee, Mircea Ionniţiu etc.). Sărbătoarea lui 10 mai în anul 1947 a fost mult mai sobră. Autorităţile guvernamentale, dominate de comunişti, au explicat acest fapt prin starea foarte grea în care se afla ţara. În prezenţa regelui Mihai I, a membrilor guvernului Petru Groza şi a corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, s-a oficiat un Te Deum…

Înainte de a fi fost ziua naţională a României precomuniste, 10 mai este ocazia întâlnirii, excepţionale, dintre o naţiune şi un suveran: Carol I a întruchipat, robust şi inflexibil, un tipar european de guvernare şi un spirit al ordinii, legalităţii şi demnităţii. Niciodată popular, niciodată înconjurat de efuziunea publică ce înconjoară de alţi conducători , mai vechi sau mai noi, niciodată tentat de vanitatea ce se naşte din adularea mulţimilor, Carol I a domnit, până la capăt, marcat de proiectul edificării patriei pe temeliile…

Voi stărui aici asupra unui volum mai special, anume o creaţie istoriografică la care autorul a lucrat pe parcursul a aproape două decenii – Flori Bălănescu, Paul Goma. Conştiinţă istorică şi conştiinţă literară, prefaţă de dr. Mioara Anton, Editura Corint, Bucureşti, 2022, 638 pag. Lucrarea cercetătoarei Flori Bălănescu – la origine, o teză de doctorat susţinută la Institutul de Istorie „N. Iorga“ (Academia Română) – îşi propune să fie un studiu monografic şi o reconstituire amplă a modalităţilor prin care, pe fondul traumelor fizice,…

« …au existat multe încercări din partea mea de a realiza ceva în viață (încercări mai mult sau mai puțin izbutite, dacă nu chiar neizbutite) și, în aceeași măsură, de a mă realiza ca ființă umană. Astfel au fost muzica, pictura, scrisul, profesia, iubirea (cu chipul ei luminos și cel al trădării), viața de familie (așa cum a fost), chiar și politica. Din acest lung șir de încercări, cred că niciuna nu s-a adeverit a fi fost performantă, deși toate au contribuit la modelarea simțământului…

Prin amabilitatea Editurii Vremea, vă prezentăm un fragment din volumul « Gheorghe Tașcă, Un economist în misiune diplomatică la Berlin (1930-1932). Memorii și însemnări (1924-1949). Vol. I » , Ediție îngrijită de Ioan Opriș şi Alexandra Filotti Studiu introductiv de Ioan Opriș; Note de Ioan Opriș și Alexandra Filotti; Index de Alexandra Filotti; Traduceri de Andrei Filotti (din franceză) şi Alexandra Filotti (din germană), Editura Vremea, București, 2021. Nota editorilor Memoriile lui Gheorghe Tașcă au fost scrise pe 3 caiete, manuscrisul fiind păstrat de familia diplomatului,…

Pentru a susține randamentul (și disciplina) cenzorilor, un aspect important din viața cenzurii îl constituiau premierile sau pedepsele. Sistemul românesc a avut drept model instituția similară în Uniunea Sovietică. Ce trebuia să facă un cenzor ca să fie premiat? În arhivele românești, exemple de premiere se găsesc din abundență, semn că se practica din plin și că această formă de încurajare era considerată una din cele mai eficiente măsuri educative. De pildă, „În Carnetul Agitatorului nr. 1/ianuarie 1961 al Comitetului Regional P.M.R.-Suceava, în pagina…

Reproducem aici textul, tradus din originalul în franceză al unei telegrame din 5 aprilie 1947, care a fost oprită de cenzură, neajungând la destinatar, Uniunea interparlamentară de la Geneva.  « În numele poporului român, oprimat de un regim dictatorial, protestăm cu cea mai mare vigoare împotriva acceptării unei așa-numite delegații parlamentare române la Congresul și la Biroul Uniunii interparlamentare. Așa-numita delegație nu reprezintă decât un guvern care a fost impus poporului român și care își menține autoritatea exclusiv prin teroare. Condițiile bine-cunoscute care au dus…

Volumul coordonat de Conferința Episcopilor din România, intitulat Un secol de relații diplomatice între România și Sfântul Scaun, 1920-2020 (Editura ARCB-Libreria Editrice Vatican, București, 2020) – împărțit în cinci capitole semnate de autori consacrați – tratează principalele momente care au caracterizat raporturile dintre România și Vatican de-a lungul celor 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice. Acest studiu cu valențe monografice a fost printre puținele producții editoriale științifice care au marcat împlinirea centenarului și poate din acest motiv este prefațat chiar de nunțiul…

Iuliu Maniu! Apologeți și detractori au rezervat, deopotrivă, spațiul preocupărilor lor lui Iuliu Maniu; cei din urmă îl numesc habotnic semănător de ură, ambițios însetat de primatul vieții publice, de puterea absolută; apropiații, vorbesc de sufletul sau de mare român în care a vibrat, din fragedă tinerețe, porunca cumințeniei strămoșești: „Salus populi suprema lex esto [1], porunca de la care nu s-a abătut niciodată. Cine este, în definitiv, Iuliu Maniu? Un fruntaș de duzină, ori cel mai mare și mai nobil om al vremii…