Literatura și artele în România comunistă 1948-1953 (Extras)

Timp de lectură 8 min.

« După 1989, personalităţi ştiinţifice, literare, diverse centre, institute, grupări intelectuale, comisii concurente au trecut la elaborarea de lucrări în care au fost reflectate evoluţiile din cultura română după 1945, dezvoltând opinii în contradictoriu. De cele mai multe ori – dacă ne referim la literatură – disputele îşi au originea în tensiunile de dinainte de 1989, multe dintre ele putând fi puse pe seama rivalităţii dintre diferite grupuri care au gravitat în jurul unor personalităţi culturale (Marin Preda, Nicolae Manolescu, Eugen Barbu ş.a.), dar…

citește în continuare

Relaţia Stat-Biserică în comunism

Timp de lectură 7 min.

Am comentat aici cu ceva timp în urmă volumul coordonat de Anca Şincan şi James Kapaló, intitulat Religia clandestină în documentele poliţiei secrete. O istorie în imagini (Bucureşti, Humanitas, 2024, 255 pag.). La mai puţin de un an de zile distanţă, Anca Şincan revine în plan editorial cu publicarea tezei sale doctorale, susţinută în 2011 la Universitatea Central Europeană de la Budapesta – Anca Şincan, Of Middlemen and Intermediaries. State and Church in Communist Romania, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2025, 274 pag. În fapt,…

citește în continuare

Iuliu Hossu – sfântul cel nenumit

Timp de lectură 4 min.

Cartea Tatianei Niculescu (Sfântul nr. 6, Editura Humanitas, 2025) îi va pune poate într-o anumită dificultate îndeosebi pe istoricii specializați în studierea trecutului recent al Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolice). Mulți dintre ei probabil vor admite valoarea literară cu totul specială a povestirii, dar vor simți nevoia să corecteze erori, anacronisme, inadvertențe de ordin istoric etc. Autoarea insistă că este vorba despre o lucrare de ficțiune în care nici măcar numele personajului principal nu este rostit, însă precizarea de pe ultima pagină a…

citește în continuare

De la specific național la rasism și biopolitică

Timp de lectură 8 min.

Marius Turda, profesor de istoria biomedicinii la Universitatea Oxford Brookes și membru al Societății Regale Britanice a Istoricilor, este cunoscut publicului românesc în special datorită cărților despre eugenism, rasă, ideologii naționaliste și biopolitică. S-a mai făcut remarcat atât prin conferințele pe care le-a susținut în mai multe centre universitare, cât și – mai recent – prin prezentarea Expoziției „Știință și etnicitate. Biopolitica și eugenismul în România, 1920-1944“. Volumul În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă, apărut la…

citește în continuare

Un manual de istoria comunismului

Timp de lectură 7 min.

Prima ediție a Cărții negre a comunismului a fost lansată la Târgul Internațional de Carte București, la 4 iunie 1998, cu participarea Anei Blandiana, a lui Romulus Rusan și a lui Gabriel Liiceanu. A fost un moment important pentru sistemul editorial de la noi, deoarece traducerea apărea imediat după ediția franceză, chiar și înaintea versiunii în limba engleză – The Black Book of Communism: Crimes, Terror, Repression – tălmăcită în 1999 de Jonathan Murphy și Mark Kramer pentru Harvard University Press (cu prefața reputatului…

citește în continuare

Clericii greco-catolici și represiunea comunistă

Timp de lectură 3 min.

În anii 1990, regretata ziaristă Aurora Sasu (1932-1997) – reporter și redactor la Radiodifuziunea Română – a realizat zeci de interviuri cu clerici greco-catolici și romano-catolici. Aceste dialoguri care evocau perioada represiunii din timpul regimului comunist s-au păstrat în Fondul care îi poartă numele din cadrul Arhivei de Istorie Orală a Memorialului Sighet (Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului). Transcrierea lor s-a dovedit a fi o muncă anevoioasă care a antrenat un colectiv relativ numeros. Recent, acest semnificativ corpus testimonial a văzut lumina tiparului,…

citește în continuare

Primul partid unic din istoria României

Timp de lectură 3 min.

Într-o societate ca a noastră, debusolată din punct de vedere politic, social, dar mai ales cultural (și istoriografic), merită să repetăm faptul că primul partid unic din istoria noastră nu a fost Partidul Comunist Român (Partidul Muncitoresc Român), ci Frontul Renașterii Naționale (apărut prin decretul regelui autoritar Carol al II-lea la 16 decembrie 1938). Cartea lui Florin Grecu (Arhitectura politică a primului partid unic din istoria României: Frontul Renașterii Naționale, Editura Eikon, 2023), care ne ajută cu prisosință în acest demers, este o lucrare…

citește în continuare

Virgil Solomon și memorialistica național-țărănistă

Timp de lectură 4 min.

Avem înfățișată în această carte (Virgil Solomon, Trecutul ne-ajunge din urmă. Memoriile unui martor privilegiat al istoriei, 1921-1947,  Editura Humanitas, 2024) povestea zbuciumată, aven ­turoasă, a unui manuscris, apoi a unei dactilograme în ­fățișând amintirile unui om politic și patriot ardelean. În linii mari, rememorările lui Virgil Solomon se întind de-a lungul perioadei delimitate de anii 1921 și 1947, dar – datorită nepotului său (Michael Virgil Solomon) și a îngrijitorului de ediție (Claudiu Secașiu) – povestea depășește aceste limite temporale. Virgil Solomon a fost…

citește în continuare

Educația adulților în perioada regimului comunist

Timp de lectură 7 min.

În perioada postcomunistă s-a scris destul de mult despre soarta învăţământului postbelic, mai ales a celui superior, despre universităţile româneşti cu precădere la începuturile regimului comunist, dar educaţia adulţilor a rămas mai mereu, după 1990, într-un plan secund la nivelul preocupărilor academice de la noi. Acesta este contextul istoriografic în care, la finele anului trecut, a apărut volumul datorat lui Alin Goron, intitulat Metamorfoze sociale în umbra marxism-leninismului. Educaţia adulţilor în România comunistă (1948-1958), cu o prefaţă de Valer Moga, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2023,…

citește în continuare

Panait Istrati – biografia politică și imaginarul „omului revoltat“

Timp de lectură 6 min.

Probabil mulți cititori îl cunosc pe Andrei Crăciun mai degrabă din ipostazele lui de gazetar de mare impact (multipremiat), poet, prozator, eseist, dramaturg și mai puțin ca cercetător al istoriei politice axat pe reconstituirea unor biografii. Într-un fel, biografia romanțată a lui Emil Cioran (Cioran. Ultimul om liber, Editura Polirom, 2020) asigură tranziția spre autorul de scrieri academice de astăzi. Recenta lucrare a lui Andrei Crăciun (Panait Istrati. O biografie politică, Editura Zugzwang, 2024) își propune să reconstituie biografia politică a lui Panait Istrati,…

citește în continuare