Schimbare și adaptare în comunism şi postcomunism

Timp de lectură 4 min.

În pofida transformărilor radicale prin care a trecut România în ultimii 70 de ani, din ce în ce mai mult – mai ales în ultimul deceniu – sociologi și istorici s-au concentrat în studiile lor asupra problemei continuităților ce au traversat diverse regimuri politice (de la perioada „burgheză“ la comunism și postcomunism). În această tendință se înscrie și cartea lui Cătălin Augustin Stoica, sociolog și profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, un reputat cercetător în științe sociale format la Central European…

citește în continuare

Mai reprezintă un pericol ideea comunistă?

Timp de lectură 4 min.

Prima ediție a volumului pe care îl discutăm aici (Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, O idee care ne sucește mințile, Editura Humanitas, 2022) a apărut în toamna anului 2014 și pleca de la premisa că pe continentul european s-a lăsat „o noua cortină de fier a memoriei“. Pe scurt, după 1989 reunificarea Europei s-ar fi realizat în principal prin occidentalizare, cu neglijarea sensibilităților est-europene (p. 8), cu ignorarea regimului sufletesc diferit existent în Europa Centrală și de Est, o regiune răvășită de experiența…

citește în continuare

O creație a ceaușismului: Academia de Știinte Sociale și Politice

Timp de lectură 6 min.

În ultimul deceniu şi jumătate, în principal datorită revoluţiei arhivistice, cultura autohtonă s-a îmbogăţit cu multe lucrări de istorie instituţională care au putut beneficia de declasificarea a numeroase surse istorice altă dată ţinute sub obroc. Ultima carte a lui Cosmin Popa – Intelectualii lui Ceauşescu şi Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, 1970-1989, prefaţă de Florin Anghel, Editura Litera, Bucureşti, 2018, 352 p. – se integrează şi ea acestui fenomen editorial. Dar aici am putea adăuga un bemol: fondul arhivistic numit Academia de Ştiinţe…

citește în continuare

Cum au perceput istoricii de după 1989 regimul care abia se încheiase?

Timp de lectură 8 min.

Voi încerca să vorbesc în cele ce urmează despre câteva „școli istorice“ care s-au raportat într-o manieră proprie la problematica definirii regimului politic de după 1945/1948. Mai întâi trebuie spus că istoria contemporană a fost în suferință sub regimul comunist, ea fiind de multe ori identificabilă cu propaganda istoriografică oficială. În general, profesioniștii din domeniu s-au refugiat în studiul istoriei vechi și medievale, specializări mai puțin supuse amestecului politico-ideologic. Evident, au existat și excepții. Atunci când am intrat la Facultatea de Istorie a Universității…

citește în continuare

Vocabularul politic comunist: o reevaluare

Timp de lectură 3 min.

După decembrie 1937 aproape fiecare regim politic autoritar, cu ambiții dictatoriale sau totalitare (guvernarea antisemită Goga-Cuza, dictaturile regală, legionară, antonesciană și sistemul comunist) au avut propriul vocabular politic violent oscilând de la ura de rasă la ura de clasă. Acest lexic agresiv a fost mai mult sau mai puțin codificat fie prin lucrări propagandistice cu gir oficial, fie în plan mediatic sub diverse formule, inclusiv editoriale. Inamicii acestor regimuri au fost de multe ori comuni: libertatea, spiritul liberal și democratic, gândirea rațională, pluralismul cultural-ideologic…

citește în continuare

Din nou despre „excepţionalismul“ românesc

Timp de lectură 4 min.

Pretextul cărții datorate lui Lucian Boia (Românii și Europa. O istorie surprinzătoare, Humanitas, 2020) se aseamănă cumva cu acela de la care a pornit scrierea unui alt volum al său – De ce este România altfel? (Edit. Humanitas, 2012), însă de data aceasta autorul de bestseller-uri istorice urmărește parcursul european al societății românești, „plin de evoluții spectaculoase și întorsături de tot felul“ (p. 5) și care deformează sau compromit instituții, legi și reguli. Intrigat de faptul că formele occidentale și elementele de civilizație sunt…

citește în continuare

Antisemitismul Securității: exemplul Z.Ornea

Timp de lectură 18 min.

Articolul se întemeiază în mare parte pe documentele dosarului de urmărire informativă aflat la CNSAS, deschis împotriva lui Z. Ornea ca urmare a manifestărilor sale contra politicii culturale comuniste, considerată discrimi­na­to­rie faţă de scriitorii şi intelectualii de origine evreiască. Materialele sunt în mare parte inedite şi reflectă inclusiv orientarea antisemită a Securităţii, vădită mai ales de la finele anilor 1970 şi în anii 1980. Există dese referiri insidioase la numele Orenstein purtat anterior de Z. Ornea, precum şi o naraţiune conspiraţionistă creată de Securitate…

citește în continuare

Despre Putin şi putinism

Timp de lectură 8 min.

Françoise Thom – profesoară de istorie contemporană şi studii ruse la Universitatea Paris Sorbona – este cunoscută publicului românesc mai ales datorită cărţilor sale despre limba de lemn sovietică (Limba de lemn, traducere de Mona Antohi, studiu introductiv de Sorin Antohi, Humanitas, 1993; ed. a II-a, 2005) şi despre Sfârşiturile comunismului (trad. Gabriela Gavril, prefaţă de Liviu Antonesei, Polirom, 1996), volume traduse şi la noi. De ecouri importante în spaţiul românesc s-au bucurat şi alte lucrări ale sale (îndeosebi Momentul Gorbaciov, publicată chiar în…

citește în continuare

Fostele deținute politic. Martore fără voie

Timp de lectură 3 min.

Claudia-Florentina Dobre este deja un nume consacrat în domeniul istoriografiei și, în particular, al studiilor memoriale. În anul 2007 și-a susținut la Universitatea Laval din Québec teza doctorală în istorie cu o cercetare minuțioasă și erudită concentrată asupra mărturiilor provenind de la mai multe femei persecutate din motive politice în România comunistă. Lucrarea a fost deja tipărită în două ediții în limba franceză (2010; 2019). Volumul apărut în 2019 – Ni victimes, ni héroïne. Les anciennes détenues politiques et les mémoires du communisme en…

citește în continuare