Ion Traian Ștefănescu și memoria selectivă a nomenclaturii

Timp de lectură 7 min.

În 1980, spre finele anului, redactorii şi editorii ajung să se plângă de faptul că de la vârful autorităţilor cultural-ideologice li se cer alte comisii de avizare formate din activişti de la CC al PCR şi CC al UTC pentru a citi şi semna manuscrisele cărţilor înainte de tipărire. După desfiinţarea oficială în 1977 a cenzurii instituţionale (a Comitetului pentru Presă şi Tipărituri, mai precis), suprimare doar formală, s-a vorbit în istoriografie despre un substitut chiar mai cenzorial, dacă se poate numi aşa, despre…

citește în continuare

România de la comunism la postcomunism

Timp de lectură 7 min.

După toate aparenţele, pandemia a afectat profund inclusiv receptarea critică a unor volume academice, astfel încât anumite cărţi importante au trecut aproape neobservate. Anii 2019 şi 2020 au reprezentat din mai multe puncte de vedere momente aniversare/comemorative cu conotaţii speciale – s-au împlinit 30 de ani de la revoluţie, de la Proclamaţia timişorenilor, de la primele alegeri (mai mult sau mai puţin) libere etc. Mineriadele anului 1990, deşi într-o formă mai atenuată, au răscolit din nou o anumită zonă a memoriei publice autohtone. În…

citește în continuare

Politica de cadre a Securității

Timp de lectură 4 min.

Tematica lucrării lui Liviu Pleșa (politica de cadre a Securității, 1948-1989, ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2022, 479 pag.) se circumscrie unor preocupări mai vechi ale autorului, care au inclus studii și articole privitoare la politica de cadre și structura organelor de Securitate de la nivel județean și central. De data aceasta, analiza cuprinde mult mai consistent și ultimele două decenii de regim comunist, îndeobște neglijate de mulți cercetători, chiar consacrați, iar perspectiva este mult mai complexă. Lucrarea lui Liviu Pleșa își propune să…

citește în continuare

În căutarea inginerului Gheorghe Ursu

Timp de lectură 7 min.

S-au împlinit de curând 45 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977. Pe parcursul anului 1977, statisticile despre cutremur şi „lichidarea consecinţelor seismului“ – cu exprimarea din epocă – au fost puternic cosmetizate. Înalţi activişti de partid, membri ai nomenclaturii, precum şi ziarişti ai presei oficiale s-au simţit datori să pomenească faptul că, în toamna lui 1977, totul a revenit aproape la normal tocmai datorită indicaţiilor secretarului general al CC al PCR. Să mai amintim că, la finele lui martie, cu…

citește în continuare

Reședințele regale de la Marea Neagră

Timp de lectură 7 min.

Tot mai des anumite proiecte culturale se intersectează cu demer­suri istoriografice care ţintesc şi probleme extrem de actuale (cum ar fi starea deplorabilă a unor clădiri istorice reprezentative sau monumente de patrimoniu). Unul dintre aceste exemple este şi cartea-album realizată de Delia Roxana Cornea şi apărută la finele anului 2021 – Reşedinţele regale de la Marea Neagră. Casele de vis ale reginelor României, traduceri de Nicoleta Stanca şi Alina Cojocaru, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa – Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2021,…

citește în continuare

O nouă biografie a lui N. Ceaușescu

Timp de lectură 4 min.

Biografiile lui Nicolae Ceaușescu sau schițele de portret întocmite și publicate în anii 1990 au suferit, uneori inevitabil, de câteva neajunsuri, între care putem aminti abordarea emoțională și absența unei baze documentare consistente. Îndeosebi „revoluția arhivistică“ de după 2006 a permis accesul la numeroase surse istorice, iar acest context a înlesnit și apariția unei trilogii (Viața lui Ceaușescu) coordonată de Lavinia Betea (2012-2015). La aproape un deceniu de atunci, autoarea a reluat și a dat o nouă formă proiectului inițial. Dacă trilogia avea aproape…

citește în continuare

Istorie și rasism

Timp de lectură 3 min.

Foarte recent, Primăria municipiului Iaşi, vădind ignoranţă în privinţa istoriei politice interbelice, a dezvelit un bust al lui Octavian Goga, politician acuzat de antisemitism şi înmormântat cu svastica nazistă pe piept. Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel“ a reacţionat în mod critic precizând că, în calitate de om politic, Goga a promovat politicile profasciste şi rasiste, iar administraţia locală ar trebui să menţioneze aceste date din biografia sa, din respect faţă de victimele politicilor de persecutare a evreilor şi de discriminare…

citește în continuare

Ultimul 10 Mai

Timp de lectură 2 min.

Ultimul 10 Mai al României, ca monarhie constituţională. Azi putem reconstitui acel moment cu ajutorul documentelor de arhivă, al memorialisticii şi al altor lucrări (C.V.R. Schuyler, Arthur Gould Lee, Mircea Ionniţiu etc.). Sărbătoarea lui 10 mai în anul 1947 a fost mult mai sobră. Autorităţile guvernamentale, dominate de comunişti, au explicat acest fapt prin starea foarte grea în care se afla ţara. În prezenţa regelui Mihai I, a membrilor guvernului Petru Groza şi a corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, s-a oficiat un Te Deum…

citește în continuare

Paul Goma. Conştiinţă istorică şi conştiinţă literară

Timp de lectură 7 min.

Voi stărui aici asupra unui volum mai special, anume o creaţie istoriografică la care autorul a lucrat pe parcursul a aproape două decenii – Flori Bălănescu, Paul Goma. Conştiinţă istorică şi conştiinţă literară, prefaţă de dr. Mioara Anton, Editura Corint, Bucureşti, 2022, 638 pag. Lucrarea cercetătoarei Flori Bălănescu – la origine, o teză de doctorat susţinută la Institutul de Istorie „N. Iorga“ (Academia Română) – îşi propune să fie un studiu monografic şi o reconstituire amplă a modalităţilor prin care, pe fondul traumelor fizice,…

citește în continuare

Relațiile diplomatice dintre România și Vatican

Timp de lectură 3 min.

Volumul coordonat de Conferința Episcopilor din România, intitulat Un secol de relații diplomatice între România și Sfântul Scaun, 1920-2020 (Editura ARCB-Libreria Editrice Vatican, București, 2020) – împărțit în cinci capitole semnate de autori consacrați – tratează principalele momente care au caracterizat raporturile dintre România și Vatican de-a lungul celor 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice. Acest studiu cu valențe monografice a fost printre puținele producții editoriale științifice care au marcat împlinirea centenarului și poate din acest motiv este prefațat chiar de nunțiul…

citește în continuare