Iuliu Maniu a răspuns întrebărilor presei străine și române pe 21 septembrie 1945, presa era cenzurată de comuniști, totuși un rezumat al conferinței de presă a fost publicat de agenția Reuters, publicăm aici prima parte a textului din 1945, text cu certă valoare istorică și documentară.
– Desigur că ați luat la cunoștință de interviul acordat presei de către Dl. V. Molotov, Comisar al U.R.S.S. pentru Afacerile Externe, care se referă și la situația din România?
Dl. Iuliu Maniu: Firește, cunosc textul transmis prin BBC și textul apărut în ziarele Guvernului din București, transmis de către agenția TASS. Aceste texte nu sunt în totul identice. Sunt nevoit să consider de autentic textul transmis prin TASS.
– Ce obiecțiuni aveți de făcut față de aceste declarații?
Dl. Iuliu Maniu: Îmi pare bine că Dl. Molotov mi-a dat prilejul să prezint opiniei publice, istoricul adevărat al absenței noastre din actualul guvern și să arăt în parte realitatea asupra situațiunei din țara noastră. După cum și D-voastre ați putut prea bine constata, Dl. Molotov face aprecieri destul de severe și după părerea mea injuste, asupra unor chestiuni interne ale noastre. Domnia sa, ca și oricare dintre Domnii Miniștri de Externe ai Marilor Puteri, avea tot dreptul să aprobe sau să critice politica externă a României și în deosebi felul în care România înțelege să satisfacă obligațiunile sale, care rezultă din Tratatul de armistițiu. În această privință însă, Dl. Molotov se declară perfect satisfăcut. Domnia sa nu s-a mulțumit cu atât, ci a făcut aprecieri asupra situației noastre interne, asupra raporturilor de forță dintre partide, asupra măsurilor cu caracter strict intern, luate de guvernele românești, dând și unele sugestii în ceea ce privește alcătuirea viitoarei legi electorale de la noi. Mă întreb dacă acest fel de aprecieri, dată fiind calitatea oficială a interlocutorului, precum și raporturile amicale dintre URSS și România, nu însemnează un oarecare amestec în treburile interne ale României. Dl. Molotov, în luna martie 1944, a declarat solemn că, în cazul când România va părăsi Axa și se va alătura Aliaților, Rusia Sovietică și celelalte Mari Puteri vor respecta independența Țării și nu se vor amesteca în treburile ei interne. Această declarație a D-lui Molotov, însușită în mod public și de D-nii Churchill, Eden și Cordell Hull, a contribuit, la timpul său, în mare măsură, la decizia noastră cunoscută, care a fost luată încă în luna Aprilie a aceluiași an și dusă la bun sfârșit la 23 August. La 27 August 1944 Dl. Molotov a repetat dealtfel declarația D-Sale din luna Aprilie.
Dl. Molotov este prea vechi și prea iscusit diplomat, pentru ca să presupunem că Domnia Sa n-ar constata diferența dintre declarațiunile D-sale din Aprilie și August 1944 și caracterul intervenției D-sale din prezent. Cred că Domnia Sa dă o interpretare, după părerea mea, greșită, condițiunilor din Tratatul de armistițiu.
Trebuie să mărturisesc că declarațiunile D-lui Molotov m-au surprins. Surprinderea mea și a întregei opinii publice românești este cauzată de modul cum Dl. Molotov s-a lăsat indus în eroare de către informatorii D-sale, reproducând informații ce nu sunt reale, privitoare la situația politică din România.
Domnia Sa însă nu a fost în România și în urmare, informațiuni directe nu a putut să-și ia. Astfel, s-a văzut nevoit să facă apel la informatori cari au abuzat de buna sa credință. Opinia publică românească, care cunoaște perfect realitățile, va condamna, în unanimitatea ei, pe acei informatori, în fruntea cărora stă actualul Guvern nerecunoscut și intrat în ilegalitate, prezidat de D-l Petru Groza, un guvern odios cum nu a mai fost altul în România.
– Ce aveți de spus asupra părerii D-lui Molotov despre caracterul democratic al Guvernului Groza și despre popularitatea acestui Guvern?
Dl. Iuliu Maniu: Afirmațiunea D-lui Molotov că în România ar exista un guvern democratic și că acest Guvern s-ar bucura de încrederea majorității covârșitoare a poporului, este cu totul lipsită de temei.
Guvernul D-lui Petru Groza nu este un Guvern democratic. Maniera cu care acest Guvern a fost impus la conducerea Țării, este foarte departe de principiile și uzanțele democratice. Pe un sâmbure comunist, pe care Țara nu-l voește, s-au grefat ambuscații și ratații vieței publice românești, de sub cele trei dictaturi precedente, cari, compromiși și odioși opiniei publice, s-au oferit să camufleze pe comuniști, pentru ca, scăpând de acuzația de criminali de război, să poată exercita o nouă dictatură, de pe banca ministerială așa-zisului „Guvern democratic”. La aceștia se mai adaugă pe lângă socialiști, câteva derivații de sindicaliști și formațiuni, create în mod artificial prin sciziparitatea comuniștilor, pentru a produce impresia unei concentrări de forțe.
Deci, cu regret, trebuie să contrazic pe Dl. Molotov. Căci un Guvern care a suprimat întreaga presă opoziționistă, îndeosebi a partidelor care și-au luat răspunderea pregătirei și au desăvârșit actul de la 23 August, un Guvern care a desființat așa dar libertatea scrisului, care a sugrumat, pur și simplu, libertățile publice, care instituie împotriva legii lagăre de concentrare și arestează fruntașii opoziției și tineretul, nu poate fi numit democratic. Democrația poate fi interpretată în multe feluri, dar nimeni în lume nu va putea spune că democrație însemnează dictatură, lagăre și teroare.
În ce privește popularitatea Guvernului Groza, firește că nu avem la îndemână probe concludente și nu putem avea înainte de a se înfăptui alegeri libere. Eu știu ceea ce știe și mărturisește până la ultimul om din România, că acest guvern nu este susținut decât de către fasciștii unguri rămași aici de pe timpul regimului horthyst, de câțiva agenți și oportuniști, care se găsesc în toate țările și în toate timpurile și de o mică minoritate de muncitori, care tiranizează pe cei din majoritate, prin comitetele sindicale și comitetele de fabrică, impuse cu forța polițienească. Din împrejurarea că, din când în când, Guvernul ordonă, prin echipele sale înarmate, ca vre-o câteva sute de partisani să manifesteze în favorul lui, sau să spargă capetele celor care manifestează dragostea lor pentru Regele Țării, nu se poate deduce că acest Guvern ar fi popular. Mai cu seamă ținând seama și de faptul că se iau măsuri împotriva muncitorilor și funcționarilor care refuză să manifesteze, la ordin. De altfel, actualul Guvern este alcătuit din partide și fracțiuni, – cari, toate împreună, la ultimile alegeri abia au întrunit 2% a sufragiilor. Metodele pe care le-a adoptat în guvernare Guvernul Groza sunt metode dictatoriale. El se menține prin gărzi înarmate, prin cenzură și printr-o teroare încă necunoscută în istoria politică a Țării.
A afirma că acest Guvern se bucură de încrederea „majorității covârșitoare a poporului” însemnează a nu cunoaște adevărul ușor controlabil. De aceea, împrejurarea că Dl. Molotov s-a lăsat sedus de afirmațiunile cu totul false ale reprezentanților acestui Guvern, infirmate zilnic, la orice ocazie, de către opinia publică românească, a provocat în țara noastră o îndreptățită uimire. Guvernul Groza, dimpreună cu toate partidele și grupările care îl compun, nu poate să conteze nici pe 10 la sută din simpatiile populare din țară.
Opinia noastră publică, în majoritatea ei covârșitoare, este categoric ostilă, atât Guvernului Petru Groza cât și fracțiunilor din care este alcătuit. Această opinie însă, în regimul de tiranie care este menținut în țară, nu poate să se manifeste decât sporadic, dar și aceste manifestațiuni ale ei sunt nu numai nesocotite, dar și prompt și sever reprimate, prin cele mai brutale mijloace de esență dictatorială.
– Ce aveți de observat la constatarea D-lui Molotov că Guvernul Groza ar fi instaurat în România ordinea și liniștea?
Dl. Iuliu Maniu: Dl. Molotov se bizuie pe alegațiunile informatorilor D-sale interesați atunci când afirmă că Guvernul Groza a instaurat în România ordinea și liniștea, care nu ar fi existat înainte.
În realitate, Guvernul Groza este un factor oficializat de dezordine și un factor primejdios al unei neliniști, pe care Țara noastră încă nu a înregistrat-o. Puterea executivă de stat, este, odată cu dezarmarea armatei noastre și îndepărtarea unei însemnate părți a poliției și a jandarmeriei, inexistentă.
Poliția și Siguranța statului au fost în bună parte înlăturate și înlocuite cu membrii formațiunilor improvizate de partidul comunist. Autoritățile administrative au fost despuiate de orice prestigiu. Legile nu sunt respectate. Ordinele, chiar cele emanate de la miniștrii comuniști, adese ori nu sunt executate nici de către subalternii acestora. Fiecare organizație politică din Guvernul Groza se conduce după legi și interese proprii.
Viața, libertatea și avutul cetățenilor sunt la dispoziția capriciilor unor indivizi care nu înțeleg nici valoarea legilor, nici permanența drepturilor cetățenești.
Guvernul Groza a înființat și a menținut, prin violarea Constituției și a legilor existente, lagăre de internare a adversarilor politici, populate cu membrii partidelor de opoziție. Cetățenii, care nu s-au încadrat, cel puțin de formă, în organizațiile politice „recunoscute”, au fost puși în afară de lege, iar Guvernul, prin agenții lui teroriști, le contestă cele mai elementare drepturi ale omului.
Închisorile sunt pline de aderenți ai partidului național-țărănesc și liberal. În închisori, agenții noui recrutați în poliția ironic numită „democratică” maltratează și schingiuiesc pe arestații politici. Între sistemele de guvernare consfințite de actualul Guvern, un loc însemnat îl ocupă înscenările menite să justifice arestări și persecuțiuni politice.
În același timp, infractorii de drept comun sunt lăsați să opereze; în mod curent, spargerile, furturile, delictele în general, au atins un procent excesiv. „Gărzile cetățenești” înarmate, care ar trebui să înlocuiască poliția serios comprimată, se ocupă de fapt cu afișajul politic, cu recrutarea forțată, prin amenințări, a participanților la manifestațiunile Guvernului și cu reprimarea brutală a oricărei manifestațiuni a opiniei publice.
Prin urmare, față de pretențiunile informatorilor D-lui Molotov că Guvernul Groza ar fi instaurat în țară ordinea și liniștea, se ridică tragic realitatea, care infirmă categoric această susținere și îi opune situația cunoscută că: România se află în plină anarhie și că niciodată noțiunile de: viață, respectul persoanei fizice, libertatea și drepturile, nu au avut o interpretare mai arbitrară și mai anti-democratică, decât astăzi în România.
Aici trebuie să menționez că până și pretinsele tulburări înscenate în ajunul demiterii Guvernului Rădescu, nu au fost altceva decât auto-sabotajul organizat de Miniștrii F.N.D.-iști din Guvern, spre a servi de pretext pentru introducerea dictaturei.
Este interesant de observat că dela 6 martie 1945, de când durează Guvernul Groza, nu s-a realizat nici o „epurație” în Ministere, ci dimpotrivă, fasciști notorii care, dând urmare apelului public făcut de Ministerul de Interne, adresat legionarilor, s-au înscris la comuniști, au fost numiți în slujbe publice și în semnități (sic!) politice. Desigur că recrutarea aderenților prin amenințări și șantaj nu poate constitui pentru Guvernul Groza un titlu suficient spre a fi numit instauratorul liniștii și ordinii în țară.
Regele Țării a procedat deci întru totul constituțional, demițând un astfel de Guvern în conflict cu sentimentul quasi-unanim al Țării.
– Ce spuneți de aprecierea D-lui Molotov asupra guvernului Rădescu, că ar fi avut în majoritate Miniștri anti-sovietici?
Dl. Iuliu Maniu: Nu știu la care dintre foștii Miniștri face aluzie Dl. Molotov. Știu că 10 Miniștri, din actualul Guvern, prezidat de Dl. Groza, au făcut parte, în calitate de Miniștri și Subsecretari de Stat, din Guvernul Rădescu, în frunte cu Dl. Dr. Petru Groza, care era vice-președintele Guvernului. Mai știu că nici atunci și nici de la 23 August 1944 încoace, nu a existat în România nici un partid sau om politic de răspundere care să aibă atitudine sau sentimente anti-sovietice. Din Guvernul Rădescu au făcut parte și reprezentanții partidului național-țărănesc. Dacă Dl. Molotov a intenționat să vizeze pe acești Miniștri, trebuie să rectific, în mod categoric, această afirmație. Totodată, trebuie să amintesc că în anii 1940-1944 numai Partidul Național-Țărănesc și Partidul Național-Liberal prezidat de Dl. C.I.C. Brătianu, au avut o atitudine net pro-aliată și că actul de la 23 August 1944 nu s-ar fi putut înfăptui fără girul și contribuția efectivă și covârșitoare a acestor partide. Partidul Național-Țărănesc a fost acela care, de la 1919 încoace, a fost întotdeauna, în mod constant, în fruntea opiniei publice, care milita pentru o politică de prietenie cu U.R.S.S. Acest partid a fost pionierul unei politici externe de bună vecinătate cu marele vecin de la Răsărit, în dezacord cu politica externă a Guvernelor personale ale ex-Regelui Carol II. Însăși conducătorii Guvernului sovietic, au avut în anii premergători Armistițiului, cuvinte bune de apreciere pentru Președintele acestui partid și pentru lupta pe care o ducea sub ocupațiunea nemțească. În sfârșit, fruntașii acestui partid, în ultimele două decenii, erau stigmatizați de către exponenții reacțiunii din România, ca „bolșevici”, datorită programului de stânga pe care îl împărtășeau și „vânduți Moscovei”, datorită poziției lor pe plan extern și a politicii de bună vecinătate cu Sovietele, pe care o preconizau, fără echivoc.
În schimb, din Guvernul precedent nu a făcut parte gruparea așa-zisă „liberală” dizidentă, încadrată acum în Guvernul Groza, condusă de Dl. Gh. Tătărescu, care, în demonstrarea politicii sale filo-sovietice, nu poate invoca decât cel mult încurajarea anti-semitismului, represiunea brutală de la Tatar-Bunar, înlăturarea lui Nicolae Titulescu, denunțarea garanțiilor anglo-franceze, prezența lui, demonstrativă, alături de Antonescu, la serbările anti-sovietice de la Chișinău și orientarea politică a României spre Puterile Axei.
– Ce spuneți referitor la declarația D-lui Molotov, că Guvernul Rădescu nu ar fi executat condițiunile Armistițiului?
Dl. Iuliu Maniu: Acum aud pentru prima dată această acuză. Știu că cea mai mare parte a condițiunilor de Armistițiu au fost executate pe timpul Guvernelor Sănătescu și Rădescu. Executarea leală a Armistițiului de către toate Guvernele românești de după 23 august 1944, a fost recunoscută public, atât de Generalisimul Stalin, cu prilejul decorării M.S. Regelui Mihai cu Ordinul Victoria, cât și de către Dl. Vîșinski, cu ocazia vizitelor D-sale în România, iar mai pe urmă a fost oficial confirmată la reluarea legăturilor diplomatice dintre U.R.S.S. și România.
– Dl. Molotov afirmă că nu se poate reproșa nimic Guvernului Groza. D-voastră ce aveți de spus?
Dl. Iuliu Maniu: Dacă Dl. Molotov nu are nimic de reproșat, întrebarea rămâne totuși: ce zice Țara românească? Ce zice Regele ei?
Dacă Dl. Molotov, orientându-se după informațiunile tendențioase și interesate ce i-au fost date, afirmă că nu are să reproșeze nimic Guvernului „democratic” din România, Țara românească, în covârșitoarea și impresionanta ei majoritate, reproșează acestui Guvern: dezastrul economic, degringolada financiară, prăbușirea monetei naționale, specula înspăimântătoare, anarhia, carența autorității, Convențiunile oneroase încheiate cu străinătatea, foametea împotriva căreia nu a luat o măsură și mai cu seamă îi reproșează: teroarea cumplită pe care a instaurat-o, nesocotirea celor mai elementare drepturi ale omului, prigoanele politice, înscenările condamnabile, lagărele, închisorile, cenzura, suprimarea presei și întreg noianul de fărădelegi, comise de agenții Guvernului, în dauna libertății, drepturilor și bunurilor cetățenești.
– Ce spuneți cu privire la afirmațiunile D-lui Molotov, că grupările politice Maniu și Brătianu au fost chemate să participe în Guvernul Groza, dar că ele au cerut prea multe locuri, neproporționale cu greutatea lor politică în Țară?
Dl. Iuliu Maniu: Nu acesta a fost motivul neparticipării Partidului Național-Țărănesc la Guvernul Groza. Motivele refuzului de a participa la acest Guvern au fost: împrejurarea că Guvernul Groza a fost impus, în mod cu totul neuzitat, de către un Stat străin, că acest Guvern nu a prezentat nici un program și în sfârșit, că Ministerul Afacerilor Străine a fost încredințat persoanei care, în calitatea sa de Prim Ministru, a inaugurat, la timpul său, orientarea hitleristă a Guvernului român, a denunțat garanțiile anglo-franceze și pe deasupra, avea răspunderea principală pentru instaurarea dictaturii în România, pentru promovarea Gărzii de fier și pentru regisarea persecuțiilor rasiale.
Prin urmare, motivul pentru care nu am acceptat intrarea Partidului Național-Țărănesc în Guvernului D-lui Groza, nu a fost o deosebire de vederi în ce privește numărul portofoliilor. Dl. Petru Groza a refuzat să precizeze programul său. Când s-a prezentat la mine pentru a oferi partidului nostru colaborare, l-am întrebat, în prezența D-lui Mihalache, despre programul de guvernare, dar D-sa s-a eschivat de la răspuns, cu motivarea că nu are timp să înfățișeze acest program, fiind așteptat la o adunare populară. Privitor la compunerea Guvernului, am schimbat doar câteva cuvinte. Eu am propus menținerea proporției participărei la Guvern a partidelor care au colaborat la actul de la 23 august, așa cum se stabilise la constituirea Guvernului Sănătescu. Dl. Groza mi-a răspuns că aceasta nu se poate, deoarece, la dorința Guvernului sovietic, va trebui să facă parte din Guvern Dl. Gh. Tătărescu, iar Partidul Național-Liberal va fi exclus de la colaborare, ceea ce noi am considerat ca un impediment în plus în calea colaborării. În ce privește diferitele Ministere din Guvern, am exprimat dorința ca Ministerul de Interne, Ministerul de Externe și cel de Război să fie încredințate unor Miniștri neutri. Dl. Groza a refuzat să discute aceste condițiuni ale mele, demonstrând astfel că mandatul D-sale era limitat prin dispozițiile partidului comunist.
Este evident că, în asemenea împrejurări, partidul național-țărănesc nu putea să participe la un Guvern pus în serviciul partidului comunist. De altfel, nu știu pe ce criterii s-a bazat Dl. Molotov atunci când a făcut aceste afirmațiuni asupra raportului de forțe dintre partidele politice din România. Ultimele alegeri au dat partidelor de extremă stângă un minuscul procent de 2%, sub dictaturi, aceste partide nu au avut decât o activitate neglijabilă. Singurele partide de opoziție, care și-au manifestat existența, au fost partidul Național-Țărănesc și Partidul Național-Liberal. Guvernul Tătărescu a fost răsturnat, în ultimele alegeri ce au avut loc în România, de naționali-țărăniști.
După semnarea Armistițiului, partidul național-țărănesc, din condescendență față de partidele comunist și social-democrat, a convenit să se dea acestor partide, spre a satisface diferitele nuanțe anume inventate, mai multe ministere decât puteau ele să pretindă, întemeiate pe popularitatea lor. De atunci, această popularitate a mers în descreștere. În orice caz, cele patru partide național-țărănesc, liberal, social-democrat și comunist, au convenit la o proporție, în baza căreia au fost formate Guvernele Sănătescu și Rădescu. De atunci încoace nu s-au ținut alegeri în România și deci nu s-a putut stabili un nou raport de forțe.
– Ce spuneți cu privire la declarația D-lui Molotov asupra necesității alegerilor din România și asupra viitoarei legi electorale?
Dl. Iuliu Maniu: Iau cunoștință, cu adâncă mulțumire, de dorința și părerea D-lui Molotov că Domnia Sa și U.R.S.S. doresc efectuarea de alegeri libere în România.
Sunt convins că sub alegeri libere, Dl. Molotov înțelege ca în fruntea Țării să fie un Guvern neutru, sau neutralizat, și să nu existe formațiuni înarmate ale partidelor, care să terorizeze pe cetățenii neînarmați. Libertățile publice vor trebui să fie în prealabil restituite, ca și libertățile presei și a întrunirilor. Dacă Dl. Molotov anticipă asupra legii electorale, emițând părerea că numai unele partide vor putea participa, iar altele nu – după ce criterii? – ideea libertății alegerilor este de la început compromisă.
Partidul național-țărănesc așteaptă alegerile libere, cu mare nerăbdare, pentru a dovedi lumii că opinia publică este alături de el și de programul său și pentru a dovedi D-lui Molotov, cât de mult a fost indus în eroare, de către informatorii de rea credință.
Dar mai ales Țara le așteaptă, ca să-și aibă Guvernul ei de încredere și de prestigiu, care sigur va putea lega destinele Țării.
– Mai aveți ceva de spus asupra declarațiunilor D-lui Molotov?
Dl. Iuliu Maniu: Trebuie să mărturisesc satisfacția noastră deplină, pentru faptul că Dl. Molotov, vorbind despre diferendul italo-jugoslav, a adoptat, în numele U.R.S.S., principiul etnic, în lichidarea diferendelor teritoriale, afirmând că pământul populat de Croați și Sloveni trebuie să revină Iugoslaviei. Noi nădăjduim că același principiu se va aplica și în relațiile dintre România și vecinii săi, cu binevoitorul concurs al Excelenței Sale Domnul Molotov, pe care regret că a trebuit să-l contrazic în mod categoric în declarațiunile Domniei Sale, prin cele ce am expus mai sus. Noi dorim în fruntea Țării un Guvern cu adevărat democratic, așa cum s-a hotărât la Yalta și Potsdam, cu acordul Guvernului sovietic.
