Fenomenul Piaţa Universităţii 1990

Timp de lectură 13 min.

Duminică, 22 aprilie 1990, are loc mitingul electoral al PNŢCD, unde se scandează cîteva din lozincile care vor face carieră în Piaţa Universităţii: „Iliescu nu dezbina ţara”, „Proclamaţia de la Timişoara, lege pentru toată ţara”, „Apel din Timişoara, trezeşte, Doamne, ţara”, „16-22, cine-a tras în noi”, „Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea”, „Treziţi-vă români, aveţi din nou stăpîni”, „Iliescu pentru noi este Ceauşescu II”, „Ceauşescu nu fi trist, Iliescu-i comunist”, „Iliescu nu uita, te votăm la Moscova”, „Adevărata emanaţie a Revoluţiei – Proclamaţia…

citește în continuare

„Suferința nu se dă la frați”. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă

Timp de lectură 4 min.

Aș vrea să întâlnesc omul capabil să parcurgă întreaga mărturie a Lucreției Jurj fără să-i scape o lacrimă! Desigur, cu condiția ca cititorul să nu fie un fost nomenclaturist, ori unul din categoria nostalgicilor ce se încăpățânează să vadă doar părțile bune ale trecutului nostru recent. Deși, să fiu sincer, cred că și ei ar fi, dacă nu zdruncinați, măcar mișcați nițel! Lecturând cu atenție textul am înțeles de ce volumul a ajuns deja la cea de-a doua ediție. Aduce mărturie despre anumite lucruri…

citește în continuare

Cenzura și secretul de stat

Timp de lectură 5 min.

În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, secretul este definit drept ceva „care este ținut ascuns, care rămâne necunoscut, nedivulgat: confidențial”; iar „Secret de stat = document sau date privitoare la problemele de bază ale vieții politice, economice, precum și ale apărării statului, a căror divulgare este interzisă prin lege”. Spre deosebire de „secret”, care este vechi de secole, noțiunea de „secret de stat” este destul de recentă, inițial fiind preferate sintagmele „apărare națională”, „document secret”, „secret militar” sau „secret diplomatic”. În Rusia țaristă, în…

citește în continuare

Interviu video: Ana Blandiana despre libertate, memorie și lumea în care trăim

Timp de lectură 1 min.

De fiecare an în ziua de Înălțare, când se marchează și Ziua Eroilor, Fundația Academia Civică, condusă de doamna Ana Blandiana, organizează la Memorialul Sighet Ziua Memoriei-Ziua Porților deschise, o zi a celor ce au trecut prin închisorile şi deportările comuniste, a celor care au luptat în rezistenţa împotriva comunismului.  Vă prezentăm un consistent extras dintr-un interviu acordat cu această ocazie de doamna Ana Blandiana în cadrul Podcast-ului “Ceva Cultură” (Hub4).…

citește în continuare

Noua direcție a adevărului: distrugerea memoriei istorice românești

Timp de lectură 19 min.

Arhivele românești au fost în postcomunism, în mai multe rânduri, în centrul unor dezbateri aprinse privind în special situația documentelor pe care le dețineau și accesul la acestea. S-a discutat mai ales despre arhivele recente, fie că era vorba de cele ale Partidului Comunist, ale Securității și ale unor ministere. După ce s-a părut că lucrurile au intrat pe un făgaș al normalității, considerat ireversibil, ultimul an ne-a arătat că în spatele zidurilor oficiale se petreceau lucruri îngrijorătoare. În 2021 și la începutul anului…

citește în continuare

Spectrul cenzurii la Arhivele Naționale. Semnal și Scrisoare deschisă

Timp de lectură 10 min.

Spectrul limitării accesului la arhive, implicit al cenzurii, revine   în mod surprizător numai pentru cei care nu știau fragilitatea deschiderii de la acest nivel. În presă au apărut în ultimul timp mai multe semnale de alarmă. Istoricul Mircea Stănescu a anunțat pe blogul său că: “începând din 2020, patru persoane din provincie, doi arhiviști (ai Arhivelor Naționale) și doi istorici – unul dintre aceștia și membru al Comisiei „Tismăneanu“ –, sunt anchetate de DIICOT – crima organizată și terorism! – pentru că au…

citește în continuare

O cronică a comemorării zilei Seniorului la Bobota și la Bădăcin

Timp de lectură 5 min.

Simbol al rezistenței anticomuniste, Corneliu Coposu a fost omagiat, vineri, 20 mai 2022 la împlinirea a 108 ani de la nașterea sa, atât la Bobota, în satul natal, cât și la Bădăcin, în casa mentorului său, Iuliu Maniu. În fața bustului Seniorului din Bobota, episcopul greco-catolic Virgil Bercea, împreună cu un sobor de preoți au celebrat parastasul în memoria lui Corneliu Coposu și celor din familia lui, plecați la Domnul. Au urmat depunerile de coroane, iar mai apoi discursurile oficialităților și a invitaților: Ana…

citește în continuare

Fostele deținute politic. Martore fără voie

Timp de lectură 3 min.

Claudia-Florentina Dobre este deja un nume consacrat în domeniul istoriografiei și, în particular, al studiilor memoriale. În anul 2007 și-a susținut la Universitatea Laval din Québec teza doctorală în istorie cu o cercetare minuțioasă și erudită concentrată asupra mărturiilor provenind de la mai multe femei persecutate din motive politice în România comunistă. Lucrarea a fost deja tipărită în două ediții în limba franceză (2010; 2019). Volumul apărut în 2019 – Ni victimes, ni héroïne. Les anciennes détenues politiques et les mémoires du communisme en…

citește în continuare

Fragment de carte: Un genocid nerecunoscut. Foametea organizată de URSS în Basarabia (1946-1947)

Timp de lectură 9 min.

Foametea organizată de URSS în Basarabia a fost ultima foamete organizată de URSS în perioada existenței sale. La fel ca și în cazul foametei din Povolgia, Ural și RASS Kirghiză (actualmente teritoriul Kazahstanului), al foametei din RSS Kazahstan și RSS Ucrainiană în anii 1932-33, foametea din anii 1946-1947 din Basarabia a fost organizată cu buna știință. (…) Scopul înfometării basarabenilor a fost de a frânge coloana vertebrală a populației și de a o transforma într-o masă amorfă. Consecința imediată a acestei politici inumane a…

citește în continuare

Corneliu Coposu – rezistenţă şi libertate

Timp de lectură 4 min.

Corneliu Coposu este unul dintre puţinii oameni politici de la noi prin care vocaţia libertăţii este onorată, ca un angajament cu care nu se poate realiza niciodată un compromis. În detenţie, ca şi în libertate, în tiranie, ca şi în democraţia tulbure de după 1990, Coposu a intruchipat, până la capăt, valorile prin care se defineşte catehismul demnităţii umane în veacul XX: fidelitate faţă de statul de drept, credinţă în Dumnezeu, respect faţă de patrie şi încredere în capacitatea libertăţii de a fi cărămida…

citește în continuare