Memorie & Istorie - Page 16

Vă prezentăm mai jos un prim fragment din postfața de la ediția a II-a a cărții lui Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin. Biserica greco-catolică în timpul regimului comunist, editura Litera, 2023. Titlul postfeței: «Scrisul istoric autohton și preocupările privitoare la trecutul recent al Bisericii Greco-Catolice »: « Nu ne-am propus aici să realizăm un studiu istoriografic exhaustiv despre evoluția cercetărilor privitoare la destinul postbelic al greco-catolicismului autohton, ci am încercat să schițăm câteva reflecții răzlețe despre scrierile care ni s-au părut mai relevante apărute în…

Care sunt dimensiunile majore ce definesc profilul public al lui Romulus Rusan? Se poate afirma că implicarea sa civică a pus în umbră latura literară? S-ar putea face o paralelă între opera istorico-instituțională și cea de ficțiune a lui Romulus Rusan? În ce fel comunică între ele aceste două coordonate fundamentale? Să fie, oare, vorba despre un „duh” ardelenesc ce plutește asupra amândurora? Există încă o parte semnificativă a operei sale rămasă în manuscris? Cât de importantă a fost perioada petrecută la Comana, considerată…

Este, oare, filmul în măsură să intre în concurență cu celelalte arte? Cum privea Romulus Rusan filmul de artă? Ca un profesionist sau ca un îndrăgostit? S-ar putea spune că volumul său – o adevărată carte a cărților despre film – poate fi considerat și o carte de scriitor, dezvăluindu-i admirabilele virtuți literare? Creația cinematografică este mai importantă decât teatrul? Care au fost anii de glorie ai celor două arte? Cum era filmul de artă în anii ’60, epoca marilor regizori? Ce însemna el…

Este dificil de asumat astăzi un discurs etic precum cel al publicistului și scriitorului Romulus Rusan, edificat pe principiul clarității morale? Care erau principalele puncte de rezistență ale articolelor sale de opinie privitoare la viața publică  din România și cât de important este „Permisul de pieton” pentru o mai bună înțelegere a capcanelor libertății și ale democrației „originale”?  Ce anume se opunea valorilor pentru care milita și din ce era compusă „busola” cu care naviga spre o lume mai justă și mai echitabilă? Cum…

Cum au trăit Ana Blandiana și Romulus Rusan propriul vis american, pe măsură ce înaintau în lumea Statelor Unite, așa cum au descoperit-o împreună la începutul anilor ’70? Ce rezonanță avea pentru români, în acea epocă, expresia „visul american”? Ce este „ogarul cenușiu”? Cum se vedea America din Greyhound în acei ani? Se simțeau încă de pe atunci, în universitățile americane, urmele a ceea ce numim astăzi „corectitudine politică”? Cum se explică faptul că, pe măsură ce România se închidea în raport cu lumea…

S-au împlinit de curând 45 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977. Pe parcursul anului 1977, statisticile despre cutremur şi „lichidarea consecinţelor seismului“ – cu exprimarea din epocă – au fost puternic cosmetizate. Înalţi activişti de partid, membri ai nomenclaturii, precum şi ziarişti ai presei oficiale s-au simţit datori să pomenească faptul că, în toamna lui 1977, totul a revenit aproape la normal tocmai datorită indicaţiilor secretarului general al CC al PCR. Să mai amintim că, la finele lui martie, cu…

Din arhiva Teme Deschise-Radio România Cultural, o înregistrare cu Doina Jela, pe marginea corpusului epistolar al Ecaterinei Bălăcioiu  Lovinescu, din volumele « Scrisori către Monica », Humanitas, 2012 și 2017.  Sursa: https://www.youtube.com/@marinadumitrescuoficial4086/videos…

Istoricul Marius Oprea a antologat şi comentat cîteva dintre documentele cele mai importante legate de crearea, structura şi funcţionarea organului de represiune în România comunistă, în lucrarea sa Banalitatea răului. O istorie a Securităţii în documente (1948-1989). Marius Oprea vorbeşte în primul rînd de „ocupaţia sovieto-comunistă” care a fost determinantă pentru naşterea Securităţii, instituţia de represiune din România fiind concepută ca „instrument al terorismului de stat” (Oprea, 2002, p. 12) în virtutea dogmei dictaturii proletariatului. „Analiza mecanismelor de administrare a actului de poliţie politică…

Spectaculoasă şi respectând fidel scenariul sovietic al înscenărilor menite să declanşeze represiunea poliţienească, capcana de la Tămădău reprezenta o trecere a Rubiconului. Odată cu arestarea lui Ion Mihalache, Nicolae Penescu, Ilie Lazăr sau Nicolae Carandino, un mecanism implacabil al exterminării se punea în mişcare. În câteva luni, lichidarea pluralismului din România avea să fie completă. Procesul conducătorilor naţional- ţărănişti marca naşterea de facto a Republicii Populare. Pedagogia terorii înfricoşa o întreagă naţiune. Premeditarea comunistă construia imaginea unui complot infernal menit să ameninţe cuceririle poporului…

Tot mai des anumite proiecte culturale se intersectează cu demer­suri istoriografice care ţintesc şi probleme extrem de actuale (cum ar fi starea deplorabilă a unor clădiri istorice reprezentative sau monumente de patrimoniu). Unul dintre aceste exemple este şi cartea-album realizată de Delia Roxana Cornea şi apărută la finele anului 2021 – Reşedinţele regale de la Marea Neagră. Casele de vis ale reginelor României, traduceri de Nicoleta Stanca şi Alina Cojocaru, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa – Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2021,…