Începutul cenzurii, arderea cărților. Bibliocidul postbelic

Timp de lectură 7 min.

Am scris de câteva ori despre procesul de epurare al publicațiilor, cel mai recent material fiind publicat în Panorama comunismului în România, Polirom, Iași, 2020. Primele activități de cenzurare a publicațiilor au început chiar înainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. La doar câteva luni de la 23 august 1944, „Secţiunea Politică” a Comisiei Aliate de Control instaura cenzura preventivă pentru presa românească, în vederea acordării vizelor „pozitive” sau „negative”. Din păcate, această perioadă este mai greu de reconstituit, din cauza lipsei documentelor…

citește în continuare

Un moment esențial în istoria cenzurii

Timp de lectură 5 min.

La doar câteva zile după moartea lui Stalin, de la 15 martie până la 8 (sau, conform altor surse, 20) octombrie 1953, instituția cenzurii sovietice, Glavlit, va fi preluată de organele securităţii, devenind Direcţia generală nr. 11, la dorinţa lui Lavrenti Beria de a concentra toată puterea în mâinile sale. De altfel, ambele instituții, securitatea și cenzura, aveau mai multe atribuții comune și concurau între ele, fiind coordonate de partid, iar proiectul de transfer al Glavlit-ului către Ministerul de Interne al URSS a existat…

citește în continuare

Ucraina fermecătoare

Timp de lectură 6 min.

La recentul târg de carte Bookfest, publicațiile de tot felul despre Ucraina nu au lipsit, dar mai frumoasă dintre toate a fost, cred, „Ucraina fermecătoare” de la Ratio et Revelatio& Nahs.Haus. Scrisă de trei tineri autori, Victoria Ugryumova (scriitoare, eseistă, scenaristă), Vladimir Nevzorov (fondator al editurii Nahs.Haus, cu sediul acum în București) și Natalia Soboleva (din 2005, director al cinematografului „Kinopanorama” din Kiev), cartea a apărut inițial în limba engleză în 2019, în colecția awesomeheritage.com, cu titlul „Interesting Ukraine. Top 100”. Cu siguranță, ideea de a…

citește în continuare

Cenzura și secretul de stat

Timp de lectură 5 min.

În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, secretul este definit drept ceva „care este ținut ascuns, care rămâne necunoscut, nedivulgat: confidențial”; iar „Secret de stat = document sau date privitoare la problemele de bază ale vieții politice, economice, precum și ale apărării statului, a căror divulgare este interzisă prin lege”. Spre deosebire de „secret”, care este vechi de secole, noțiunea de „secret de stat” este destul de recentă, inițial fiind preferate sintagmele „apărare națională”, „document secret”, „secret militar” sau „secret diplomatic”. În Rusia țaristă, în…

citește în continuare