« Pe 14 iunie 1936, Gide ajunge la Moscova, fiind invitat să țină un discurs în Piața Roșie, cu ocazia funeraliilor lui Maxim Gorki, cel mai influent scriitor rus/sovietic în primele decenii ale regimului sovietic. Apoi vizitează Leningradul, Sevastopolul, Soci, Suhumi, lagărul pentru copii Artek, alte câteva localități, precum și „un grajd model, un staul model, o crescătorie de porci model și, mai ales, un uriaș coteț”, și acesta, de asemenea, ultimul răcnet al civilizației avansate sovietice. Născut la Paris, fiind singurul copil în familie,…
citește în continuareControlul cărții (extras)
Două sunt clișeele larg răspândite și nedrepte care au afectat și mai afectează percepția asupra cenzurii în zilele noastre: 1) a cenzura = a tăia ceva dintr-un text (literar, de obicei) și 2) odată cu dispariția/desființarea regimurilor comuniste, a dispărut și cenzura. Spre deosebire de multe fenomene și instituții ale secolului trecut care chiar au dispărut în anii 1989-1991, cenzura și-a schimbat doar „părul, dar năravul ba” (vorba proverbului), mai ales că nu a apărut odată cu regimul comunist, fiind mult mai veche. Cercetătorii…
citește în continuareComemorarea Unirii Basarabiei cu România din 1918 în presa exilului românesc
Publicarea unei cărți în exil era o aventură rară și costisitoare, tirajele erau mici și ajungeau cu greu la destinatari. De aceea, publicațiile periodice rămân principalul mijloc de informare din exil, iar BIRE are un loc aparte printre acestea, fiind, așa cum am mai spus, cea mai longevivă revistă din exil (1948-1990). Din primele cercetări, pe baza fondului arhivistic al IICCMER, am putut urmări două direcții tematice: 1) Basarabia, pământ românesc, cu momente istorice importante legate de Marea Unire, de liderii politici care au…
citește în continuareDespre predarea istoriei în școală
Acum zece ani, am făcut parte, timp de trei luni, dintr-un grup de experți în cadrul proiectului „Istoria recentă a României. Pachet educațional pentru cursul opțional de Istorie recentă a României”. Am studiat intens nu doar manualele de istorie din tot felul de țări (în cazul meu, din Federația Rusă și spațiul ex-sovietic), dar și problemele, dezbaterile, propunerile privind predarea istoriei în școală. Din păcate, lucrările noastre nu se găsesc nici în format electronic (de pildă, pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării, care inițiase…
citește în continuareȘtiri despre Moldova Sovietică în Buletinul de Informaţii al Românilor din Exil (BIRE)
Spre deosebire de textele cu tematică istorică despre Basarabia, foarte numeroase, cele despre Moldova Sovietică (adică despre prezentul imediat al apariției revistei) trebuie privite cu anumită reticență, pentru că de multe ori nu vom putea demonstra veridicitatea lor. BIRE avea o politică anticomunistă și antisovietică ferme și uneori recurgea chiar la știri false sau exagera în unele privințe. Dar, în același timp, multe informații pot fi verificate, fiind indicată sursa. Dincolo de asta, putem urmări în paginile longevivei reviste BIRE ce anume afla exilul…
citește în continuareCartea și mitraliera (despre cauza Basarabiei în exil)
Imediat după război, cei mai importanți membri ai exilului românesc au pledat neobosit pentru cauza Basarabiei – pământ românesc. La Conferința de Pace de la Paris din 1946, despre Basarabia au vorbit Grigore Gafencu, fost ministru de Externe şi Nicolae Dianu, fost ministru al României în URSS. Având un prestigiu de neegalat față de alți exilați români din primul val al exilului, Grigore Gafencu (1892-1957) publică în limba franceză, în 1944, Préliminaires de la guerre à l’est/Preliminariile războiului din răsărit, și în 1946, Derniers…
citește în continuareBasarabia, o brândușă pe câmpul Securității
După semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, în 1939 și, mai ales, după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, subiectul „Basarabia” devenise tabu, fiind supus unei aspre și atente cenzuri atât în România, unde comuniștii au ajuns la putere, cât și în Uniunea Sovietică (mai ales în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, formată din Basarabia și Transnistria). În România încă nu se terminase războiul, când ofițerii sovietici din Comisia Aliată de Control, invocând Art. 16 din Convenţia de Armistiţiu (încheiată la 12 septembrie 1944), ordonau cenzurarea și distrugerea…
citește în continuareBiserica Greco-Catolică din România comunistă în revista BIRE
Publicațiile apărute în afara hotarelor României în perioada comunistă constituie și azi principalul instrument de cunoaștere a exilului, a destinului miilor de români care au plecat din țară după 1945, a activității lor sociale, politice sau culturale. După căderea regimului comunist, mai multe colecții particulare au ajuns în bibliotecile și instituțiile din România, unele reviste au fost republicate, în ediții critice, cu note explicative de subsol, de pildă, revista Caete de Dor. Metafică și poezie, redactată la Paris de Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței…
citește în continuareIuliu Maniu în Buletinul de Informații al Românilor din Exil (II)
Începând din anul 1955, BIRE va publica cu regularitate texte comemorative atât din partea redacției, cât și înregistrarea unor opinii internaționale, publicate de reviste străine, de obicei, a unor conferințe sau chiar a unor manifestări religioase. „Știrea morții lui IULIU MANIU și DINU BRĂTIANU, confirmată de Tătărăscu, a provocat o dureroasă consternare atât în lumea exilului românesc, cât și în lumea politică occidentală. Astfel, dl Lincoln White, purtătorul de cuvânt pentru presă al Departamentului de Stat american, a declarat că în interview-ul dat de…
citește în continuareIuliu Maniu în Buletinul de Informații al Românilor din Exil (I)
R o m â n i ! Regimul tiranic impus țării noastre de Rusia Sovietică anunță că marii patrioți IULIU MANIU și DINU BRĂTIANU au murit încă de mai mulți ani în temnițele comuniste. Astfel, comuniștii au reușit a distruge pe acești doi mari iubitori de Neam și de Țără, ce chiar din temniță le stăteau în cale. Lumea civilizată îi va judeca cu conștiința ei de dreptate și de omenie, condamnând încă o dată tirania comunistă. Jertfa lui MANIU și BRĂTIANU înseamnă…
citește în continuare