În ultimul deceniu şi jumătate, în principal datorită revoluţiei arhivistice, cultura autohtonă s-a îmbogăţit cu multe lucrări de istorie instituţională care au putut beneficia de declasificarea a numeroase surse istorice altă dată ţinute sub obroc. Ultima carte a lui Cosmin Popa – Intelectualii lui Ceauşescu şi Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, 1970-1989, prefaţă de Florin Anghel, Editura Litera, Bucureşti, 2018, 352 p. – se integrează şi ea acestui fenomen editorial. Dar aici am putea adăuga un bemol: fondul arhivistic numit Academia de Ştiinţe…
citește în continuareLucreția, femeia-partizan (I)
Memoria mea nu excelează în păstrarea cu acuratețe a detaliilor cronologice. Este mereu mai dispusă să rețină emoții, experiențe afective, imagini, idei. De aceea, începând să scriu aceste rânduri, am dificultăți să-mi amintesc cu precizie când s-a petrecut una dintre întâlnirile prețioase ale vieții mele, altfel destul de încurcată în rutină și platitudini. Numai că orice steril aparent, inclusiv acela existential, poate ascunde perlele sale, mai mult sau mai puțin sperate ori meritate. Cred totuși că era o seară din primăvara anului 1999. Mă…
citește în continuareCENZORUL, BIBLIA, CIA
Prima definiție a cenzurii, și cea mai comună, se referă la „tăierea”, suprimarea unui fragment (sau cuvânt) dintr-un text (literar, de obicei). Nu întâmplător, bibliografia cenzurii reține, în primul rând, studii, volume despre cenzura literară, urmate de cenzura presei, cu mențiunea că și textele despre cenzura în domeniul teatrului și a filmului ar ocupa un loc onorabil într-un top bibliografic al domeniului. Celelalte activități ale cenzurii rămân, de obicei, total necunoscute publicului larg. Ca să ne referim la perioada comunistă: în instituția cenzurii, mai…
citește în continuareGala Corneliu Coposu la Cluj-Napoca [Video]
Corneliu Coposu, o viață în imagini (fragment) (I)
Se spune adesea că o imagine valorează cât o mie de cuvinte. Unele imagini însă valorează mai mult decât toate cuvintele la un loc, chiar mai mult decât toate narațiunile realizabile cu aceste cuvinte. Astfel de imagini sunt mai prețioase decât însăși realitatea fizică din spatele lor. Căci, în timp, s-au îmbogățit cu simboluri pe care realitatea a refuzat să le pună la dispoziția fotografului. Imaginile zbuciumaților ani ai comunismului sunt tocmai în acest sens inestimabile. Ceața s-a ridicat, apele s-au liniștit, filtrele s-au…
citește în continuareÎntre memorie și uitare. Doamna Ghițescu
Micaela Ghițescu a fost o doamnă minunată care a purtat bătălie cu indiferența (ca un văl care acoperă totul, cum numea dânsa indiferența), nu doar prin revista Memoria al cărei lider a fost în ultimii ani, ci prin statornicia sa discretă de a nu se lăsa înfrântă (de istorie, destin și altele). Mărunțică, distinsă, sobră (deși nu i-a lipsit niciodată o formă de joacă gingașă), rasată, o remarca oricine pe doamna Ghițescu mai ales prin felul în care nu voia să iasă în evidență.…
citește în continuareGala Corneliu Coposu. Rezultatele celei de-a VII-a ediții a concursului de eseuri
Ediția din acest an a concursului de eseuri a arătat că pentru prima dată au fost lucrări de valoare sensibil egale iar juriul a decis să nu mai facă ca în alți ani o ierarhie atât de strictă și a ales 5 lucrări câștigătoare. Premierea câștigătorilor va avea loc în cadrul celei de-a V-a ediții a Galei Corneliu Coposu, care va avea loc la Colegiul Academic (Casa Universitarilor), Cluj-Napoca, vineri 11 noiembrie 2022, începând cu ora 19,00. Iată câștigătorii de anul acesta, în ordine…
citește în continuareRecitindu-l pe Corneliu Coposu (V). Maniu și dictatura regală
La școala lui Maniu, Coposu a învățat cît de însemnată este lupta împotriva dictaturilor de toate tipurile și nuanțele. După grele suferințe și un preț enorm, Corneliu Coposu a supraviețuit închisorilor comuniste, persecuțiilor și regimului comunist, pentru a lupta după 1989 împotriva moștenirii dictaturilor și regimurilor totalitare din secolul XX. În jurnalul său sunt toate argumentele necesare celor care vor să demonstreze ilegitimitatea unei monarhii care a degenerat în dictatură. Iar Carol al II-lea este un studiu de caz. În Jurnalul interzis, Iuliu Maniu…
citește în continuareO poveste despre o altă Românie
Cartea Monicăi Pillat este o poveste despre o altă Românie, despre acea Românie detestată şi urâtă de comunism, despre acea Românie care şi-a aflat sfârşitul în mizerie, în singurătate, în exil, în detenţie şi în moarte. Căci destinul lui Gheorghe Ene Filipescu, bunicul cel fără de mormânt, este destinul unei întregi colectivităţi pedepsite pentru vina de a fi întruchipat valorile pe care stalinismul românesc a dorit să le împingă în uitare. Duşman al poporului, exploatator şi capitalist, Gheorghe Ene Filipescu este suspect, în ochii…
citește în continuareCazul Eftimiu
Există un caz Victor Eftimiu în istoria intelectuală românească ? Cartea lui Cristian Preda, minuţioasă şi precisă ca o investigaţie detectivistă, oferă răspunsul definitiv la această întrebare. Dincolo de opera, datată, a scriitorului se află biografia în care pitorescul şi abjecţia convieţuiesc, memorabil. Cercetarea lui Cristian Preda inversează cronologia, spre a lumina acest destin. Drumul porneşte dinspre moarte şi posteritate. Cariera academicianului din comunism este capătul de linie al traseului care debutează în Turcia europeană a sultanilor. Longevitatea sa îl poartă dincolo de regimuri…
citește în continuare