”- Ce ai învățat azi la școală? – Nimic.” Ca părinte, profesor, filosof și educator, am căutat să înțeleg originile intelectuale și morale ale ignoranței, diletantismului, incompetenței, în societățile moderne. Societățile moderne sunt acelea în care toți copiii merg la școală, și unde un procent tot mai ridicat au studii superioare. Am știut întotdeauna: dacă un copil îți răspunde astfel la întrebarea cotidiană, în mod repetat, atunci trebuie să-l ajuți să înțeleagă frumusețea descoperirilor făcute prin învățare, a cunoașterii de dragul cunoașterii și…
citește în continuareMascarada alegerilor comasate
Ne aflăm în mijlocul unei confuzii naționale în care deopotrivă politicienii, media, social media, alegătorii, dovedesc că trec printr-o stare colectivă de pierdere a memoriei democratice. Ca dovadă, s-a discutat despre un fel de troc între comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare la schimb cu ”comasarea” alegerilor parlamentare cu cele prezidențiale. Aici se vede profesionalismul jurnaliștilor și al unor așa-ziși ”analiști politici”, care la bază au o formație academică fără legături cu știința politică. Ei nu au nici o tresărire în a scrie sau…
citește în continuareMona Lisa și ecoterorismul
Recentul atac de la Muzeul Luvru ne avertizează că barbarii nu mai sunt la porțile orașului, ci chiar pe scena centrală a politicului, culturii, social media și a domeniului moral. Cea mai celebră pictură din lume, ”Mona Lisa” a lui Leonardo da Vinci, a fost profanată de niște ecoteroriști. Ei au urlat în fața publicului șocat: ”Ce este mai important? Arta sau dreptul la o mîncare sănătoasă și sustenabilă?”. Și au mai adăugat ceva de genul ”sistemul nostru de ferme este bolnav. Fermierii noștri…
citește în continuareDespre învățare și neînvățare socială
Perioada pandemiei a fost cel mai spectaculos test de învățare socială prin care a trecut umanitatea în ultimul secol. De la primul război mondial încoace, toate regimurile politice au încercat să pună în practică învățămintele care decurgeau din dezvoltarea fără precedent a științelor, medicinei, tehnologiilor. Iar regimurile totalitare nazist și stalinist se foloseau de progresul tehnico-științific pentru planurile lor genocidare împotriva diferitelor populații, pentru crearea celei mai bune societăți sau a celei mai pure rase și pentru a produce arme de distrugere în masă.…
citește în continuareCum vor schimba lumea alegerile din 2024
Pe 31 decembrie 2024 vom face bilanțul acestui an electoral la nivel național și internațional. Însă efectele se vor simți abia în anii următori sau chiar pe termen lung. Nu se cunosc dinainte cîștigătorii (cu excepția Rusiei), dar sunt estimate deja anumite consecințe, chiar și asupra statelor unde nu vor avea loc alegeri. După cum au calculat deja specialiștii unor publicații (de pildă Bloomberg), în 2024 vor avea loc alegeri în 40 de state (din Africa, America de Nord, Asia, Europa), adică 21% din…
citește în continuareViolența în lumea civilizată
Războaiele declanșate în anii din urmă în Europa, Orientul Mijlociu și Africa sunt îngrijorătoare atît pentru gînditorii politici, cît și pentru opinia publică. Secolul XXI nu este un secol pașnic, așa cum încercau să ne liniștească falșii profeți. Aceste războaie se pot extinde, mai ales că diplomația a redevenit la fel de eficientă precum înaintea izbucnirii Primului Război Mondial. Prăbușirea comunismului de tip sovietic este cel mai important fenomen politic din ultima jumătate de secol. Iar tocmai de aceea i-am analizat în scrierile mele…
citește în continuareAnul Iuliu Maniu
În 2023 s-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Iuliu Maniu și 70 de ani de la moartea sa, în închisoarea Sighet. Comuniștii au comis împotriva sa o dublă crimă, cea fizică, și cea simbolică, încercînd să îl elimine din istoria națională. Pentru că nu au reușit pe deplin, s-au străduit din răsputeri să falsifice manualele și cărțile de istorie. Era un revizionism istoric de tip negativ. În volumul recent apărut la editura fundației Academia Civică, publicat cu sprijinul Fundației Corneliu Coposu,…
citește în continuareNoi cu cine ne comparăm?
Ori de cîte ori România este comparată cu statele din același areal geografic și geopolitic (Europa), sau din aceeași familie politico-militară (NATO) ori economico-politică (Uniunea Europeană), constatarea este aceeași: la dimensiunile pozitive sau care arată realizări țara noastră este pe ultimul loc sau pe penultimul (rivala noastră este invariabil Bulgaria), în vreme ce la dimensiunile negative este pe primul loc. Sunt zeci de indicatori, dimensiuni, domenii de activitate, situații, – de la mortalitatea infantilă și performanțele sistemului de sănătate la numărul cel mai redus…
citește în continuareMoștenirea lui Kissinger
La cîteva luni după ce a împlinit 100 de ani, Henry Kissinger a încetat din viață. Cînd am citit știrea, mi-a venit în minte un episod. L-am întîlnit ocazional în anii ’90, la Washington, D.C., primul impuls a fost să scriu despre semnificația acelei întrevederi pentru mine, dar o asemenea amintire personală are sens dacă îmi voi scrie memoriile. Mai mult decît orice altceva contează moștenirea sa politică, mai controversată în 2023 decît în 1973, dar în același timp mult mai apreciată. Afirmația se…
citește în continuarePopulismul se reinventează
Recent, Argentina și-a ales un nou președinte: Javier Milei. În ultimii ani a fost descris drept ”un Trump argentinian”, așa cum Jair Bolsonaro fusese descris drept ”un Trump brazilian”, iar Viktor Orban drept ”un Trump înainte de Trump” (iată că a rămas în funcție și ca ”un Trump de după Trump”). În Brazilia a fost nevoie de un candidat populist al stîngii pentru a scăpa de președintele populist de dreapta. În Polonia, democrații s-au bucurat prematur de victoria în alegeri (de fapt tot partidul…
citește în continuare