În seria “Dezbaterii cu Sens”, episodul al doilea a avut tema ”După 33 de ani. Revoluția între memorie și istorie”. Au participat Dr. Sidonia Grama – profesor asociat Facultatea Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Gabriel Andreescu – profesor universitar, Universitatea de Vest Timișoara, Teodor Mărieș – președinte Asociația 21 Decembrie 1989, Gino Rado – președinte Asociația Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 (prin zoom). Moderatori: Ion-Andrei Gherasim – președinte executiv Fundația Corneliu Coposu, Alexandru Gussi – editor Sens Politic. Evenimentul a avut loc pe 19…
citește în continuareRecitindu-l pe Corneliu Coposu (VII). Iuliu Maniu și salvarea Vienei
Unul dintre capitolele spectaculoase și cvasinecunoscute din viața lui Iuliu Maniu a fost făcut public de către discipolul său, Corneliu Coposu, în 1993. Se împlineau în anul acela 75 de ani de cînd maturul ofițer român din armata chezaro-crăiască a salvat Viena, capitala Imperiului Austro-Ungar intrat în colaps. Am să intercalez în comentariul la Jurnalul interzis un alt text scris de Coposu și care se referă la acest spațiu central-european de referință, pentru că exact în această perioadă se desfășoară la noi una dintre…
citește în continuareProiectul reMIND MAPPING ‘89
reMIND MAPPING ‘89 – o aplicație interactivă cu date, fotografii și interviuri, care documentează momentul istoric Decembrie 1989. Proiectul reMIND MAPPING 89 este inițiativa unui grup de specialiști în hărți interactive, dezvoltă de mai bine de 3 ani o arhivă de memorie vie a momentului istoric Revoluția Română din Decembrie 1989. Această arhivă se prezintă azi sub forma unei hărți cu acces liber pe www.gistm.ro/revolutie. Ea conține date despre arestările de la Revoluție în Timișoara, fotografii, interviuri scrise și interviuri video cu peste 50…
citește în continuareDocumentarul LI8E9. O poveste adevărată despre Libertate
LI8E9 – un documentar de animație tulburător, realizat de tineri pentru tineri, care spune povestea unei fete de 14 ani în timpul Revoluției din Decembrie 1989. “Tinerii din ziua de azi sunt inteligenți și curajoși, la fel ca tinerii dintotdeauna”. Așa își începea reMIND MAPPING ‘89 argumentul pentru cel de-al treilea an de existență. Dedicat de la bun început tinerilor, proiectul are ca scop conștientizarea valorii Libertății și prețul (in)uman plătit pentru ea în Revoluția din 1989, prin implicarea liceenilor de azi în realizarea…
citește în continuareRecitindu-l pe Corneliu Coposu (VI). Maniu și legionarii (perioada Codreanu)
Am invocat în episoadele anterioare faptul că Iuliu Maniu a fost una dintre țintele preferate ale discreditării din partea propagandei comuniste[1]. Tendința a continuat și în perioada postcomunistă, chiar dacă între timp au apărut și cercetări oneste, profesioniste sau chiar favorabile. Liderul național-țărănist a avut parte de critici devastatoare, fiind un fel de ”țap ispășitor” pentru multe dintre nenorocirile care au lovit România în secolul XX, de la aducerea pe tron a lui Carol al II-lea pînă la blamarea sa pentru instaurarea regimului comunist,…
citește în continuareLucreția, femeia-partizan (III)
Dar ce mi-a rămas cel mai limpede în memorie, au fost privirea și ochii Lucreției care, pentru câte-o clipă, transmiteau niște reflexii tulburătoare de tristețe, de durere, parcă și mai puternic reliefate de lumina strălucitoare care inunda în respectiva seară etajul monumental al bibliotecii. Iar acea senzație nu a fost conjuncturală, am retrăit-o și cu alte ocazii în care m-am aflat în preajma Lucreției. Explicația ar putea fi căutată în anii tinereții când soarta o purtase pe prin împrejurări cu adevărat trepidante. Trecuse prin…
citește în continuareIuliu Maniu şi singurătatea libertăţii
Într-un îndepărtat noiembrie al anului 1947, în sala de judecată saturată de ură, înfruntând un tribunal militar ai cărui membri erau vechii complici ai dictaturii lui Ion Antonescu, Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi colegii lor de lot îşi primeau sentinţele. Duşmanii poporului erau, în Regatul României devenit deja republică populară, inamicii ce trebuie exterminaţi. Cuvintele şi memoria lor erau împinse în uitare şi dispreţ. Comunismul triumfa acolo unde carlismul şi regimul militar eşuaseră. Singurătatea libertăţii era, în noiembrie 1947, una absolută şi tragică. În…
citește în continuareLucreția, femeia-partizan (II)
Îndreptându-mă spre ea și cercetând-o din priviri, acolo în holul bibliotecii, Lucreția îmi părea felul de om care evită reflectoarele, care ar vrea, în toate împrejurările, să treacă nevăzută. Uitându-mă la portretul din mintea mea, o surprind ca și cum ar vrea să dispară prin colțul de perete de lângă sala de lectură și nefiindu-i cu putință se mulțumea să supravegheze, cu ochii îmblânziți de timp, tot ce se petrecea în jur. Mai târziu m-am gândit că această atitudine, parcă mereu căutătoare de pericole,…
citește în continuarePanorama postcomunismului în România (fragment)
Cine s-ar fi gândit, acum un an-doi, că cei 30 de ani de la căderea comunismului nu vor fi doar o cifră rotundă, ci chiar o epocă, una încheiată, mai întâi de pandemia universală, care a schimbat lumea, aducând deja în discuție termeni precum cel de „lume postpandemică”, apoi de atacul armat al Rusiei asupra Ucrainei, care încă nu s-a încheiat nici în iulie 2022, în timp ce redactez acest text? Istoria este acum atât de intensă și de grăbită, încât anii 1990-2020 par…
citește în continuareCorneliu Coposu, o viață în imagini (fragment) (II)
În 2018, pe lângă importanta sărbătoare a centenarului Marii Uniri, familiile Lazăr-Gherasim și Coposu au sărbătorit și ele 100 de ani de când se cunosc. În 1918, în drumul spre Alba Iulia, în gara din Jibou, bunicul meu matern, Ilie Lazăr, delegat cu credențional din partea plășii Ocna-Șugatag, l-a cunoscut pe părintele protopop Valentin Coposu, delegat din partea plășii Șimleu. Din acel moment, relațiile familiilor noastre au fost foarte strânse și au avut în prim-plan dragostea, sacrificiul și fidelitatea pentru credință, principii, valori, reprezentate…
citește în continuare