La recentul târg de carte Bookfest, publicațiile de tot felul despre Ucraina nu au lipsit, dar mai frumoasă dintre toate a fost, cred, „Ucraina fermecătoare” de la Ratio et Revelatio& Nahs.Haus. Scrisă de trei tineri autori, Victoria Ugryumova (scriitoare, eseistă, scenaristă), Vladimir Nevzorov (fondator al editurii Nahs.Haus, cu sediul acum în București) și Natalia Soboleva (din 2005, director al cinematografului „Kinopanorama” din Kiev), cartea a apărut inițial în limba engleză în 2019, în colecția awesomeheritage.com, cu titlul „Interesting Ukraine. Top 100”. Cu siguranță, ideea de a…
citește în continuare13 iunie: Diversiune și dezinformare în masă. Din presa vremii
România liberă descrie filmul dimineţii de 13 iunie, punctînd momentele-cheie: evacuarea brutală a Pieţei Universităţii – lovirea greviştilor foamei cu bocanci şi bastoane, percheziţionarea Institutul de Arhitectură, blocarea zonei cu scutieri, percheziţionarea studenţilor pentru a fi verificaţi dacă au manifeste (!), arestarea a sute de persoane şi încărcarea lor în dube spre a fi transportate în lagărul de la Măgurele. Este remarcat momentul în care detaşamente muncitoreşti sînt aduse pentru a sprijini forţele de ordine. Spre prînz începe un fel de „intifadă”: avansări şi…
citește în continuare14-15 iunie, cronici despre ireparabil. Din presa vremii
Cum România liberă nu va fi tipărită din 14 iunie pînă în 19 iunie, din pricina boicotării ei de către tipografi şi din cauza venirii minerilor care asediază redacţia, articolele despre mineriadă vor apărea de-abia din 19 iunie. Editorialul din prima zi de reapariţie se intitulează „De la epoca de aur la epoca de piatră. O gravă criză morală” şi el pare să fie scris de mai mulţi gazetari (fiind nesemnat). Figura minerilor este radiografiată tardiv şi cu oarecare inhibiţie, dat fiind că România…
citește în continuareAmintiri dintr-un iunie negru și trist
Abia după 13-15 iunie 1990 Occidentul a realizat cu adevărat cine conducea România. Ceea ce s-a întâmplat în acele negre și triste zile a marcat mult timp viața politică și socială a României. Imaginea pozitivă pe care țara noastră a avut-o, imediat după decembrie 1989, în întreaga lume, s-a șters foarte rapid, iar lumea civilizată s-a îngrozit văzând barbariile comise. Acum, la 32 de ani de la acele sângeroasele evenimente, mai mult decât oricând, cei răspunzători de atrocitățile de atunci, trebuie să răspundă în…
citește în continuareFenomenul Piaţa Universităţii 1990
Duminică, 22 aprilie 1990, are loc mitingul electoral al PNŢCD, unde se scandează cîteva din lozincile care vor face carieră în Piaţa Universităţii: „Iliescu nu dezbina ţara”, „Proclamaţia de la Timişoara, lege pentru toată ţara”, „Apel din Timişoara, trezeşte, Doamne, ţara”, „16-22, cine-a tras în noi”, „Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea”, „Treziţi-vă români, aveţi din nou stăpîni”, „Iliescu pentru noi este Ceauşescu II”, „Ceauşescu nu fi trist, Iliescu-i comunist”, „Iliescu nu uita, te votăm la Moscova”, „Adevărata emanaţie a Revoluţiei – Proclamaţia…
citește în continuare„Suferința nu se dă la frați”. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă
Aș vrea să întâlnesc omul capabil să parcurgă întreaga mărturie a Lucreției Jurj fără să-i scape o lacrimă! Desigur, cu condiția ca cititorul să nu fie un fost nomenclaturist, ori unul din categoria nostalgicilor ce se încăpățânează să vadă doar părțile bune ale trecutului nostru recent. Deși, să fiu sincer, cred că și ei ar fi, dacă nu zdruncinați, măcar mișcați nițel! Lecturând cu atenție textul am înțeles de ce volumul a ajuns deja la cea de-a doua ediție. Aduce mărturie despre anumite lucruri…
citește în continuareCenzura și secretul de stat
În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, secretul este definit drept ceva „care este ținut ascuns, care rămâne necunoscut, nedivulgat: confidențial”; iar „Secret de stat = document sau date privitoare la problemele de bază ale vieții politice, economice, precum și ale apărării statului, a căror divulgare este interzisă prin lege”. Spre deosebire de „secret”, care este vechi de secole, noțiunea de „secret de stat” este destul de recentă, inițial fiind preferate sintagmele „apărare națională”, „document secret”, „secret militar” sau „secret diplomatic”. În Rusia țaristă, în…
citește în continuareInterviu video: Ana Blandiana despre libertate, memorie și lumea în care trăim
De fiecare an în ziua de Înălțare, când se marchează și Ziua Eroilor, Fundația Academia Civică, condusă de doamna Ana Blandiana, organizează la Memorialul Sighet Ziua Memoriei-Ziua Porților deschise, o zi a celor ce au trecut prin închisorile şi deportările comuniste, a celor care au luptat în rezistenţa împotriva comunismului. Vă prezentăm un consistent extras dintr-un interviu acordat cu această ocazie de doamna Ana Blandiana în cadrul Podcast-ului “Ceva Cultură” (Hub4).…
citește în continuareNoua direcție a adevărului: distrugerea memoriei istorice românești
Arhivele românești au fost în postcomunism, în mai multe rânduri, în centrul unor dezbateri aprinse privind în special situația documentelor pe care le dețineau și accesul la acestea. S-a discutat mai ales despre arhivele recente, fie că era vorba de cele ale Partidului Comunist, ale Securității și ale unor ministere. După ce s-a părut că lucrurile au intrat pe un făgaș al normalității, considerat ireversibil, ultimul an ne-a arătat că în spatele zidurilor oficiale se petreceau lucruri îngrijorătoare. În 2021 și la începutul anului…
citește în continuareSpectrul cenzurii la Arhivele Naționale. Semnal și Scrisoare deschisă
Spectrul limitării accesului la arhive, implicit al cenzurii, revine în mod surprizător numai pentru cei care nu știau fragilitatea deschiderii de la acest nivel. În presă au apărut în ultimul timp mai multe semnale de alarmă. Istoricul Mircea Stănescu a anunțat pe blogul său că: “începând din 2020, patru persoane din provincie, doi arhiviști (ai Arhivelor Naționale) și doi istorici – unul dintre aceștia și membru al Comisiei „Tismăneanu“ –, sunt anchetate de DIICOT – crima organizată și terorism! – pentru că au…
citește în continuare