T. Wolton: Înțelegem lumea de azi numai înțelegând trecutul (Interviu)

Timp de lectură 10 min.

Sens Politic: Domnule Thierry Wolton, mulțumindu-vă că ați acceptat acest interviu pentru Sens Politic, aș dori pentru început să ne vorbiți despre rolul intelectualilor în lumea de azi. În al treilea volum al importantei dumneavoastră trilogii, “O istorie mondială a comunismului”, apărută în română la editura Humanitas, vorbiți despre o “cecitate voluntară” a multor intelectuali față de realitatea regimurilor comuniste. În toate cele trei volume putem vedea importanța intelectualilor în legitimarea totalitarismului roșu, dar și ca opozanți ai sistemului, atât din interiorul blocului socialist,…

citește în continuare

Mai are Occidentul un sens spiritual?

Timp de lectură 7 min.

Alexandru Gussi: Pe parcursul întregului nostru dialog pentru Sens Politic, care se încheie aici și pentru care vreau să vă mai mulțumesc încă o dată, ați lansat o întreagă serie de teme foarte interesante, deci și foarte sensibile. Mă voi referi acum numai la întrebarea legată de dimensiune civilizațională sau pur instituționala a UE. Aș remarca întâi că proiecte de unificare europeană apar în anii 1920-1930, ca rezultat al experienței traumatice a Marelui Război. Exact în aceeași perioadă e foarte răspândită, și mai populară…

citește în continuare

“Europa cu două viteze” trădează un profund euroscepticism

Timp de lectură 5 min.

Alexandru Gussi: Ce a rămas din “motorul” franco-german? Din păcate ambele au fost prinse de agresiunea rusă și de șantajul energetic într-un offside de pomină, mai ales Germania în acest ultim caz, în timp ce SUA, alături de eroul negativ al poveștii Brexit-ului, Marea Britanie, plus Polonia, s-au arătat la înălțime atât înainte cât și după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Ce să mai înțeleagă oamenii din această situație ciudată: euroscepticii din Polonia, anti-europenii din UK și non-europenii din SUA reacționează primii când Europa este…

citește în continuare

Proiectul european între anglo-saxoni și războiul putinist

Timp de lectură 4 min.

Alexandru Gussi: Deja faptul că vedeți posibile, nu neapărat probabile, o serie de evoluții care să redea un suflet acestei Uniuni ne lasă un spațiu de speranță, viitorul pare încă deschis. Ca cititor de presă anglo-saxonă mă amuz adesea observând faptul că în mod recurent câtă prohodul UE. Raționamentele lor sunt pline de critici corecte, dar concluzia e în general catastrofistă și exagerată. Abia puțin înainte de Brexit, apoi și după, reciproca a devenit și ea valabilă: din presa eropeană aflăm că UK va…

citește în continuare

UE și necesara concordie între libertate și Tradiție

Timp de lectură 5 min.

Alexandru Gussi: “Pocăința retroactivă” de care ați vorbit este legată de tema de amintită mai devreme, de existența unei memorii involuntare. În acest sens aș spune că memoria nu e democratică, nu e impusă de majoritate și nu se stabilește prin vot, de unde și invocarea unei așa-zise tiranii a minorităților mai ales la dreapta: memoria diverselor minorități nu numai că apare ca discurs public foarte prezent, poate paradoxal dominant, dar logica ei intră în contradicție, pare că dizolvă, memoria națională, asta fără să…

citește în continuare

Memoria europeană ca sursă de inspirație

Timp de lectură 4 min.

Alexandru Gussi: Slăbiciunile UE de care am vorbit pot deveni și o forță: dacă supraviețuiește fără să utilizeze, sau aparent să nu utilizeze, uriașa resursă civilizațională pe care o are la dispoziție, ne putem aștepta ca în momente de cumpănă această resursă de identitate și mobilizare colectivă să fie un ultim recurs. Credeți că există riscul uitării rădăcinilor neinvocate formal, sau există o memorie a fiecărei națiuni în parte, dar și a Europei în general, care rămân elemente constante și de stabilitate? Sigur că…

citește în continuare

Sfârșitul aroganței, vulnerabilitățile centralității Bruxelles-ului

Timp de lectură 8 min.

Alexandru Gussi: Cum vedeți ca a îmbătrânit teoria lui Huntington despre războiul civilizațiilor? Teodor Baconschi: Oportuna contextualizare istorică pe care o faceți îmi sporește apetitul pentru întrebări, mai ales că am atât de puține, sau de fapt un singur răspuns cert, pe care-l dau în ordinea definitivă a lui Dumnezeu, doar ca mărturisire asimetrică și confuză. Trec așadar la chestiunea pe care o puneți și care ține de inevitabila îmbătrânire a oricărei “teorii”. Intelectualul occidental este moștenitorul platonismului, cu toate declinările sale succesive, așa…

citește în continuare

Indignarea generalizată și nevoia de Sens

Timp de lectură 6 min.

Alexandru Gussi: O carte relativ recentă, Age of Anger, scrisă de un autor indian, Pankaj Mijra, încearcă să dea o explicație globală a urii colective, a resentimentelor violente pe care le vedem în multiplicarea actelor anarhice, în stradă prin violență efectivă, în atacurile și forme colective de simpatie pentru acestea. Acum putem spune că e vizibilă nu numai la cei care au declanșat atacul asupra Ucrainei, și, poate mai ales, la cei seduși de putinism, înainte și după declanșarea războiului. Autorul vede forme de…

citește în continuare

BOR și refuzul anticomunismului civic

Timp de lectură 4 min.

Alexandru Gussi: Fac parte dintr-o generație care a trăit o adevărată renaștere a practicii religioase, evidentă inclusiv prin vocațiile monahice a căror explozie cred că a depășit simplul efect al eliberării din decembrie 1989 sau motivațiile sociale. Dar am putut vedea măsura în care acest val a scăzut. Deși conceptual poate-i deranjează pe unii, această evoluție e paralelă cu vocația civico-politică a românilor. Aceasta a avut un recul major după 2000 din cauza unei democrații prea puțin reprezentative. Valul religios a scăzut și a…

citește în continuare

Creștinism și democrație

Timp de lectură 7 min.

Alexandru Gussi: Dar de ce multora li se pare că creștin-democrația, nu ca etichetă, ci ca efort de reconciliere, ar fi total depășită? Contextul francez a fost mai degrabă excepția în Europa vestică, acolo ea a fost tot timpul minoră ca influență electorală, chiar dacă în diverse perioade a fost influentă la nivelul elitei de centru-dreapta și de centru-stânga. Mă gândesc că în cazul României, țară aflată în altă etapă a de-creștinării și în altă vârstă democratică, o astfel de soluție de compromis ar…

citește în continuare