Unele dintre trăsăturile comune ale diferiților reprezentanți și votanți ai partidelor postcomuniste mainstream din România, de dreapta sau de stînga, sunt șovinismul, antimaghiarismul și discriminarea anti-Roma (pe limbajul huliganilor, antițigănismul). De cîte ori intră în criză, partidele majorității românești își dau arama pe față cu exhibarea sentimentelor antiungurești, iar media și social media le țin isonul. De parcă toți fac parte dintr-un AUR mai mare[1]. Ultima izbucnire tribalistă a fost legată de scoaterea UDMR din coaliția executivă cu PSD și PNL. O majoritate supracalificată de pseudoanaliști, moderatori, redactori,…
citește în continuareSemicentenar Arhipelagul Gulag de Alexander Soljenițîn
În mai 2023 s-au împlinit cincizeci de ani de la publicarea capodoperei Arhipelagul Gulag de Alexander Soljenițîn, care a produs un șoc moral și politic pe întreaga planetă[1]. Autorul primise deja în 1970 Premiul Nobel pentru literatură, pentru romanul O zi din viața lui Ivan Denisovici. Personajul principal fusese prizonier de război sovietic în lagărele naziste de concentrare, iar după eliberare a fost condamnat pe nedrept de sovietici ca ”spion german” și internat în lagărele sovietice de concentrare, în Gulag, la fel precum alte…
citește în continuareCoalițiile – recorduri negative
”De ce unele guverne democratice reușesc, iar altele eșuează?” Aceasta este întrebarea pusă de Robert Putnam la începutul uneia dintre cele mai valoroase cărți publicate în ultima jumătate de secol. Răspunsurile diferă. În respectivul volum, cel mai citat political scientist din lume se ocupa de Italia, unde un set remarcabil de reforme reușise în nord, dar eșuase în sud. Ca să explice fenomenul, el a testat toate ipotezele și teoriile semnificative din political science. Nu mă voi aventura într-o asemenea întreprindere pentru a explica…
citește în continuareOperațiuni speciale pe timp de război
Pe 26 septembrie 2022, s-au produs în Marea Baltică acte de sabotaj asupra conductelor de gaz Nordstream 1 și Nordstream 2. Cele două conducte fuseseră construite de către Gazprom și o serie de parteneri europeni occidentali pentru a asigura transportul gazelor naturale din Rusia către Germania, iar apoi către alte state membre ale Uniunii Europene. După ce Rusia a invadat Ucraina, una dintre consecințe a fost criza energetică. Toate proiectele au stat sub semnul întrebării. Imediat după atacul la conducte, oficialitățile americane și europene…
citește în continuareRomânia needucată
În ultimii douăzeci de ani, modul în care s-a făcut politică la noi, precum și incapacitatea societății civile de a contribui pozitiv în vreun domeniu crucial, au făcut ca România să fie pe ultimul loc în Uniunea Europeană, ba chiar în Europa, în aproape toate clasamentele, din cele mai diverse domenii[1]. Dacă recitești lista acelor împliniri negative și faci raționamentele care decurg, atunci concluzia este inevitabilă: trăim într-o țară de proști. Ei alcătuiesc masa critică. Și nu mai putem da vina pe comunism. Am…
citește în continuare”Office-seeking parties” sau (mai pe românește) lupta pentru ciolan
De cîteva luni asistatăm la spectacolul nedemn al negocierii funcțiilor în cadrul guvernului coaliției executive PNL-PSD-UDMR. La fel a fost și după alegerile parlamentare din 2020, cînd s-a format guvernul coaliției PNL-USR-UDMR. Este un scenariu autohton repetitiv. De la stînga la dreapta sau de la dreapta la stînga, formațiuni românești sau minoritare, aceste partide au fost mereu preocupate exclusiv de funcțiile ocupate în guvern, de împărțirea ministerelor, agențiilor, de suplimentarea numărului de secretari de stat, consilieri, birocrați, de accesul la resurse și redistribuirea lor…
citește în continuareMoldova, Găgăuzia, cazurile Simion & Rizea. Înfruntarea dintre serviciile secrete (III)
Vreme de peste 30 de ani, situația din Republica Moldova a fost sub semnul ambiguității. Micile diferențe dintre diferiții actori individuali și colectivi erau legate de gradul de loialitate față de Kremlin, iar gradul de dependență economică acceptată față de Federația Rusă, Comunitatea Statelor Independente, Transnistria era ridicat. Prin urmare, între politicile guvernamentale care decurgeau din situația de fapt diferențele erau nesemnificative. Nici măcar Maia Sandu, președintele RM, nu a tăiat legăturile ombilicale cu spațiul fost sovietic. Abia după un an de la declanșarea…
citește în continuareMoldova, Găgăuzia, cazurile Simion & Rizea. Moștenirea sovietică vs. promovarea democrației (II)
Scriam în episodul trecut despre faptul că America (se înțelege conducerea SUA) a renunțat de ceva vreme la moștenirea revoluției wilsoniene și s-a reangajat în politica sferelor de influență și a echilibrului puterii. Or, lupta geopolitică pentru sferele de influență din fostul spațiu sovietic a fost și va rămîne extrem de complicată. Dar cum politica externă americană a fost întotdeauna un amestec de realism și idealism, una dintre motivațiile amestecului în zonă a fost legată de idealul promovării democrației (ca și în Afganistan, Irak…
citește în continuareMoldova, Găgăuzia, cazurile Simion & Rizea. Un preambul geopolitic (I)
Cei care vor să înțeleagă ce se petrece acum (și ce s-a petrecut în deceniile postcomuniste) în Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Rusia și în întregul spațiu fost sovietic, ar trebui să nu se uite exclusiv la știri, ba chiar uneori să uite de ele. După cum le spun și studenților, există un background of the news, adică niște origini, cauze, variabile intermediare, un fundal anterior, un fond geopolitic. Studiile strategice, istoria, analiza politică, intelligence studies, geografia și geopolitica trebuie combinate în acest demers, în…
citește în continuareCel mai mare partid din lume. O erată
Am scris de curînd despre cele mai mari partide din lume din diferite perioade de timp, în anii din urmă, în timpul comunismului și în anul 1989[1]. Făceam și distincția între sisteme competitive și necompetitive de partide, pentru că una este să intri într-un partid în mod voluntar, precum în democrații, iar cu totul altceva să fii obligat să devii membru, precum în regimurile totalitare sau chiar în dictaturi. Mi-am dat seama că am greșit să mă bizui pe statistici. Ele nu surprind o…
citește în continuare