Regimurile politice și alegerile în 2024, Economist Intelligence Unit. Sursa: LeGrandContinent.eu

Cum vor schimba lumea alegerile din 2024

Timp de lectură 6 min.

Pe 31 decembrie 2024 vom face bilanțul acestui an electoral la nivel național și internațional. Însă efectele se vor simți abia în anii următori sau chiar pe termen lung. Nu se cunosc dinainte cîștigătorii (cu excepția Rusiei), dar sunt estimate deja anumite consecințe, chiar și asupra statelor unde nu vor avea loc alegeri. După cum au calculat deja specialiștii unor publicații (de pildă Bloomberg), în 2024 vor avea loc alegeri în 40 de state (din Africa, America de Nord, Asia, Europa), adică 21% din totalul statelor lumii, a căror pondere demografică însumată este de aproximativ 3,2 miliarde de locuitori (41% din total) și al căror GDP (sau PIB) însumat este de 42%.

Este de așteptat ca alegerile din România să nu influențeze prea mult soarta altor state (nici măcar a Republicii Moldova), indiferent de rezultat. Cu toate acestea, ele sunt cruciale pentru soarta tuturor cetățenilor din țara noastră. În schimb, alegerile din alte state vor avea considerabile efecte la nivel regional, continental sau chiar global, din diferite puncte de vedere. Ca să dau un exemplu concret și recent, alegerile din Taiwan (un stat cu o suprafață de cel puțin șase ori mai mică decît România, însă cu o populație mai mare) au condus deja la creșterea tensiunilor dintre China comunistă și conducerile statelor sau organizațiilor care au îndrăznit să îl felicite pe Lai Ching-te, noul președinte (anterior vicepreședinte, secundul lui Tsai Ing-wen, doamna care obținuse anterior două mandate). În prezent, relațiile dintre SUA și China s-au mai calmat, deși sprijinul administrației de la Washington, DC, pentru Taiwan rămîne ferm, iar situația se va clarifica doar după alegerile prezidențiale americane.

Pe timpul Războiului Rece și a Războiului din Vietnam, schimbările de la Casa Albă nu au produs efecte majore și imediate asupra respectivelor conflicte. Dar în 2024, pentru războiul dintre Rusia și Ucraina sau pentru conflictul dintre Israel și Hamas (care are sprijinul Iranului, Turciei, și al mai multor organizații islamiste) va conta enorm dacă va fi reales Biden ori Trump. Este clar că aceste conflicte nu vor putea fi influențate major de către europeni, indiferent de rezultatele alegerilor din UE și din anumite state componente (Austria, Finlanda, Belgia, Croația[1]). 

Dincolo de felul în care vor fi influențate războaiele și chiar mai important este că soarta democrației la nivel mondial depinde de alegerile americane. Mai ales că democrația este în criză în mai multe state, după cum arată percepțiile populației măsurate de diferite sondaje de opinie. Cu toate acestea, cu Joe Biden președinte America reușea să contracareze la nivel mondial influența statelor autoritare precum China și Rusia, iar familia statelor democratice (din care face parte și România, din care vor să facă parte Ucraina și Moldova, între altele) avea parte de un sprijin puternic. Cu Donald Trump președinte, atît Vladimir Putin, cît și Xi Jinping, vor putea să își extindă influența nefastă pe plan internațional fără piedici. 

Soarta democrației din diferite state depinde în primul rînd de modul în care acestea sunt guvernate, indiferent de rezultatul alegerilor din democrații considerate pînă de curînd consolidate. Nimic nu poate înlocui buna guvernare (good governance). Sunt mari speranțe în legătură cu perspectivele democrației în anumite state africane, și vor avea loc alegeri în Algeria, Tunisia, Ghana, Ruanda, Namibia, Mozambic, Senegal, Togo, Sudanul de Sud[2]. Însă toată lumea privește cu interes ce se va petrece în Africa de Sud, unde experimentul democratic are deja cîteva decenii, iar dezamăgirile sunt imense. Partidul lui Nelson Mandela (African National Congress, membru în Internaționala Socialistă) din epoca post-Mandela s-a făcut remarcat prin corupție, scandaluri, incapacitatea de a controla ratele înalte ale criminalității, șomajului și de a furniza populației energia electrică (care este oprită cîteva ore pe zi). În ciuda acestei situații și în loc să-i preocupe soarta propriilor cetățeni, liderii din Africa de Sud au deschis la Tribunalul Penal Internațional o acțiune împotriva statului Israel, acuzat de genocid, după răspunsul dur al armatei față de pogromul comis de Hamas.

În vreme ce scrutinul din SUA este o sursă de îngrijorare, la sud de Rio Grade se vor desfășura alegeri unice, deschizătoare de perspective. Pentru prima dată în istoria lumii, în Mexic candidații cu cele mai mari șanse electorale prezidențiale sunt două femei, Claudia Sheinbaum și Xóchitl Gálvez. Una dintre ele are origini evreiești (sefarde și așkenazi), iar cealaltă origini nativ indiene și metise, iar fiecare are realizări remarcabile pe plan profesional și politic. Atît feminiștii, cît și misoginii din lumea întreagă monitorizează atent situația, mai ales după ce în timpul pandemiei statele care au avut cele mai bune rezultate (nivele mai scăzute de morbiditate și mortalitate la un milion de locuitori) au fost acelea conduse de femei[3]. Și acest subiect merită un tratament separat.

Din punct de vedere demografic și statistic, alegerile din cel mai populat stat al planetei, India, sunt cele mai importante. Este un caz aparte, pentru că experții sunt într-un dezacord major dacă să considere India drept cea mai mare democrație din lume sau – ca să folosesc o expresie lansată chiar de Fareed Zakharia, political scientist american cu origini indiene și musulmane – an illiberal democracy. Semnificativ este faptul că la The Summit for Democracy, ediția a doua, din 2023, premierul Narendra Modi a insistat asupra faptului că India este ”mama democrației” la nivel global. Așa cum China a ajuns o supraputere în deceniile din urmă, se estimează că în deceniile următoare India va deveni o supraputere economică. Iar India poate înclina balanța geopolitică înspre SUA sau înspre China, înainte de a deveni un al treilea pol. 

Pentru studiile mele de teoria democrației, ca și pentru cursurile pe care le-am predat, am monitorizat an de an alegerile din fiecare stat și din întreaga lume. Deși nu am epuizat toate exemplele, pentru că nu mi-am propus (de urmărit sunt și alegerile din Ucraina, Iran, Indonezia, ca să nu mai spunem de Rusia, în vreme ce pentru alegerile din Marea Britanie nu s-a stabilit data exactă), ne îndreptăm către următoarea concluzie: ca miză, alegerile din 2024  sunt cele mai importante din istorie.

NOTE :

[1] Alegerile din Austria ar putea să aibă importanță pentru România (și Bulgaria). Semnificativ este că în toate aceste state populismul devine tot mai atractiv pentru anumite categorii de alegători.

[2] Faptul că se desfășoară alegeri cruciale în respectivele țări africane este încurajator, mai ales că în ultimii ani au avut loc mai multe lovituri de stat în alte țări africane (subiect care merită analizat separat).

[3] Am scris pe larg despre modul cum s-au confruntat cu provocarea COVID-19 statele conduse de femei în Dan Pavel, PANDEM(i)OCRAȚIA.

[4] Parlamentul britanic va fi dizolvat pe 17 decembrie 2024, iar data limită la care se pot desfășura alegerile generale este 25 ianuarie 2025.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.