Imediat după război, cei mai importanți membri ai exilului românesc au pledat neobosit pentru cauza Basarabiei – pământ românesc. La Conferința de Pace de la Paris din 1946, despre Basarabia au vorbit Grigore Gafencu, fost ministru de Externe şi Nicolae Dianu, fost ministru al României în URSS. Având un prestigiu de neegalat față de alți exilați români din primul val al exilului, Grigore Gafencu (1892-1957) publică în limba franceză, în 1944, Préliminaires de la guerre à l’est/Preliminariile războiului din răsărit, și în 1946, Derniers jours de l’Europe/ Ultimele zile ale Europei, traduse în mai multe limbi și foarte apreciate în străinătate. Totodată, Gafencu se implică în cele mai importante manifestări politice internaționale, susținând cauza României și a Basarabiei, având el însuși rădăcini basarabene. Din păcate, moartea survenită la vârsta de 65 de ani, în primul deceniu de exil postbelic, a întrerupt o carieră de excepție și a lipsit Basarabia de cel mai influent apărător al său. Lui Nicolae Dianu îi aparține, printre altele, inițiativa de a înființa la Paris, în 1950, Asociația Pro Basarabia, care, în 1966, după moartea diplomatului, intră într-un con de umbră, până în 1976, când Nicolae Lupan o reînființează, sub denumirea Asociația Mondială prin Corespondenta Pro Basarabia și Bucovina. Memorii s-au scris și s-au difuzat până la căderea comunismului, unele s-au pierdut, altele au fost consemnate în presa exilului sau au devenit capitole ale viitoarelor cărți.
Unul dintre primele volume dedicate în exclusivitate problemei Basarabiei este o culegere de texte, publicată în limba franceză.
Aspects des relations russo-roumains, 1967; Aspects des relations soviéto-roumains, 1971.
Volumul, de 276 de pagini (și câteva hărți reprezentative), a apărut în 1967, la Ed. Minard din Paris, cu titlul: Aspects des relations russo-roumains. Rétrospective et orientation, iar autorii, așa cum apar pe prima copertă, sunt: G. Cioranesco, G. Filiti, R. Floresco, D. Ghermani, A. Gorjiu, M. Korne, N. Neculce (George Ciorănescu, Grigore Filitti, Radu Florescu, Dionisie Gherman, Alexandru Gorjiu, Mihai Korne, Nicoară Neculce). Având ca temă principală „drepturile naționale ale României asupra Basarabiei”, volumul e împărțit în trei părți, prima, „Données Historiques”, fiind dedicată istoriei României, de la Dacia și cuceririle romane la „Principatele – Petru cel Mare și Prințul Cantemir”, „La politique de rapine”: „Teza lui Engels – Napoleon și Alexandru I”, „Articolele lui Karl Marx – Politica românească – Spre o nouă politică a URSS-ului” (autori: Alexandru Gorjiu și Mihai Korne). Nicoară Neculce analizează în capitolul următor „Geneza problemei basarabene”, iar Radu Floresco – „Interesele britanice și incidentele de la Sulina”. În partea a două, „Relations Soviéto-Roumains”, se insistă asupra problemei Basarabiei în contextul de dinainte de Unire, cu texte despre Revoluția Rusă, Pacea de la Brest Litovsk și Buftea din 1918… Capitolul „La Republique Moldave” (pp. 115-123) este despre formarea Republicii Autonome Sovietice Moldovenești, așa-zisa Transnistria de azi. Cronologic, fără a rata vreun eveniment important, Grigore Filitti (autorul celui mai lung studiu din volum), analizează Pactul Hitler-Stalin, extinderea conflictului, capitularea fără condiții, Armistițiul, Satelizarea, Revendicările teritoriale, Drepturile omului. Dionisie Gherman face o introducere istoriografică, oprindu-se la Notele lui Karl Marx și ecourile lor in România.
După doar patru ani, autorii au simțit nevoia să continue proiectul anterior și, în 1971, la aceeași editură, apare un nou volum: Aspects des relations soviéto-roumains. 1967-1971. Sécurité européenne. De data aceasta, cei șase autori sunt: G. Cioranesco, G. Filiti, M. Korne, A. Missirliu, N. Neculce, A. Suga. Axată mai mult pe surse ale prezentului, pe analize politice, vom găsi în prima parte, „La sécurité européenne”, un context diplomatic mai bine definit, cu capitole despre cadrul internațional, conflicutl israelian-arab, spioni în Basarabia, afaceri germane, luna mai în Franța, preocupări africane (ale conducătorilor români), revoluția culturală, diplomația sovietică. Partea a doua, „Le probleme national” este despre Republica Sovietică Moldovenească, politica de rusificare a a acesteia etc.
În 1968, la Editura Societății pentru Cultură din Londra apare volumul Bessarabia and Bukovina. The Trojan Horse of Russian Colonial Expansion to the Mediterranean. Autorul, Emmeritus Professor Grigore Nandriș este născut în 1895, în satul Mahala din Bucovina, absolvent al facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1919), doctor în filologie la Universitatea din Cracovia (1922), profesor de filologie slavă comparată la Universitatea din Londra (1947-1962). Activitate științifică și publicistică intensă, cu colaborări în reviste de specialitate din Occident, dar și din exil; fratele Aniței Nandriș-Cudla, deportată în 1940, după anexarea Basarabiei și Bucovinei, autoarea volumului 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean (București, 1991). Grigore Nandriș se stinge în anul 1968 (în martie) și volumul Bessarabia and Bukovina… a apărut probabil postum.
Cu un an înainte, în 1967, la „Editura Societății pentru Cultură și Literatura Românilor din străinătate, reînființată Londra 1952” (după cum scrie pe prima copertă), apare volumul Din istoria societății pentru cultură. Centenarul Cernăuți 1862-1962 New-York. Basarabia și Bucovina a aceluiași autor.
La sfârșit, e atașată o pagină separată, în care se menționează că contribuțiile generoase ale câtorva români nu acoperă cheltuielile de publicare și cartea nu poate fi dăruită tuturor, iar dacă cineva vrea să primească un exemplar, e invitat să achite suma de cinci dolari pe adresa Societății de cultură. Se face totodată precizarea:
„Partea II (text francez și englez) se poate obține și în volum separat, cu copertă deosebită, cu titlul Bessarabia and Bukovina. The Trojan Horse of Russian Colonial Expansion to the Mediterranean.”
Într-adevăr, la confruntarea ambelor volume, nu am identificat diferențe de conținut. Volumul despre Basarabia apărut în 1968 este deci reluarea părții a doua a volumului din 1967.
Prima parte a volumului Din istoria societății pentru cultură… este scrisă în limba română și cuprinde date, fotografii, hărți despre originea, dezvoltarea, organizarea și activitatea Societății pentru cultură, înființată în Bucovina în 1862, președinții și vice-președinții acestei societăți, dar și un important capitol despre „Fundațiuni românești în străinătate”. Câteva texte au apărut anterior în ziarul „America”, din Cleveland, Ohio.
Partea II , cea republicată și separat, sub forma volumului Bessarabia and Bukovina. The Trojan Horse… începe cu câteva texte în limba franceză, reluate din ziarul La Nation Roumaine („Bulletin d’informations du Conseil des partis politiques roumains: National Paysan – National Libéral – Social-démocrate indépendant”, careapare la Paris între 1948-1973): două articole despre Comemorarea centenarului Societății pentru Cultură română din Bucovina (publicate în La Nation Roumaine, nr. 215, 1962), altul despre slavii ruteni care au venit în Bucovina, câteva observații asupra populației din Bucovina (nr. 138, 1954)…
Capitolul cel mai consistent, un adevărat studiu istoric, bazat pe o bogată bibliografie internațională (de pildă: Benedict Humphrey Summer, Russa and the Balkans, 1870-1880, publicată în anul 1937, 724 p.), „The expansion of russian imperialism in Europe (1400-1947) cuprinde o primă secțiune despre „Bessarabia. Victim of Russian Colonialism” (cu mențiunea când a fost scrisă: „London, 1962”), care, în afară de text, conține prețioase și rare hărți istorice, fotografii cu Cetatea Albă etc… Un alt subcapitol, cu mențiunea Post scriptum, analizează scrierile mai puțin cunoscute ale profetului „of Russian communism”, „Karl Marx and Bessarabia”, cu o introducere privind istoricul manuscriselor, care îi va permite autorului să facă analize și comentarii până în contemporaneitate, fiind la curent cu noile realități basarabene.
„Teritorii românești anexate în 1940 de URSS”, hartă din vol. Din istoria societății pentru cultură. Centenarul Cernăuți 1862-1962 New-York. Basarabia și Bucovina de Grigore Nandriș.
În limba engleză mai apar câteva volume demne de atenție:
Bessarabia and Bucovina: the Soviet-Romanian Territorial Dispute apare la Columbia University Press East European Monographs, 1982, de Nicolae (Nicholas) Dima, n. 22 iunie 1936;
The Tragic Plight of a Border Area: Bessarabia and Bucovina (Situația tragică a unei zone de frontieră: Basarabia și Bucovina),Humboldt State University Press, 1983, la Academia Româno-Americană de Arte şi Ştiinţe (ARA), sub coordonarea Mariei Manoliu-Manea , n. 12 martie 1934 , Galați, România;
Romanian rights to Bessarabia according to certain Russian sources, Humboldt State University Press, 1986, de Anton Crihan, cel mai tânăr deputat din Sfatul Țării (născut în 1893 la Sângerei, Basarabia în componența Imperiului Rus – decedat în 1993, la Saint Louis, Missouri, SUA).
În exil, publicarea unei cărți era o aventură rară și costisitoare, tirajele erau mici și cărțile ajungeau cu greu la destinatari. De aceea, publicațiile periodice rămân principalul mijloc de informare din exil și nu exista an în care să lipsească materiale despre comemorarea „Alipirii Basarabiei la Patria-Mamă” din 27 martie 1918.
BIRE, nr. 851, 1 aprilie 1987. Număr special: Basarabia românească.
Foarte rar și, de obicei, indirect, aflăm că despre Basarabia existau și alte păreri decât cele unanim acceptate în rândul exilaților români. Dintr-un articol polemic, „Fumuri bazacoane, din lulele americane” de Nicolae Novac, publicat într-o revistă din Canada, „Cuvântul Românesc” (nr. 83 martie 1983, p. 24) aflăm că:
„A parvenit cu doi ani întârziere o fotocopie a paginei 3 din Raportul Special nr. 67 din luna Martie 1980, publicat de către Departamentul de Stat al Statelor Unite, Biroul afacerilor și comunicațiilor publice, având ca editor pe Harriet P. Culley și ca autor al comunicării respective, sub titlul CONGLOMERATUL SOVIETIC, pe Paul K. Cook, din Biroul de informații și cercetări al Departamentului de Stat american”. Autorul român se declară „șocat și înmărmurit” de faptul că „dl Paul K. Cook susține că unirea Basarabiei cu patria mamă de la 27 Martie 1918 s-a făcut sub amenințarea delegaților cu o mitralieră montată în sala de vot”. Pentru a întări cele afirmate, este reprodus un citat „în traducere pre limba noastră”: „Românii au montat o mitralieră în fața podiumului Președintelui, îndreptată asupra adunăturii de Basarabeni și Moldoveni, care au votat în unanimitate ruperea și unirea cu Bucureștiul.” Autorul analizează/condamnă, în continuare, citând alte surse, exagerările Raportul Special, dar, fiind un articol în limba română, nu a schimbat părerea specialiștilor sau percepția publicului american.
Fiind departe de țară, departe de realitățile comuniste și din România, dar și din fosta Basarabie, devenită republică sovietică între timp, acțiunile şi publicațiile dedicate acestei provincii au avut meritul de a reaminti Occidentului și SUA că românii nu renunță la teritoriul ocupat de Uniunea Sovietică și au suficiente argumente care ar susține toate demersurile ca Basarabia să revină la „Patria mamă”. Totuși, vedem că acestea, din păcate, nu și-au prea făcut efectul.
„Cuvântul Românesc”, martie 1983, p. 24.
