Sens Politic: Atacarea Moscovei cu drone, acum câteva zile, ar putea escalada și mai mult conflictul dintre Rusia și Ucraina. Președintele Vladimir Putin a declarat nervos că Ucraina va plăti pentru asta. Ce schimbă acest atac în evoluția războiului? Anunță asta începutul contra-ofensivei?
Armand Goșu: Nu, desigur. Sunt multe speculații legate de acest atac. Încep prin a spune că orice se întâmplă rău în Rusia este atribuit ucrainenilor. Iar aceștia nu doar că nu au revendicat atacul ci au și subliniat prin diverși comentatori, un fel de purtători de cuvânt neoficiali, că Kyiv-ul nu este implicat în atac. Și, la fel de important, nu este primul atac cu drone asupra Moscovei. Vă reamintesc că la începutul lunii mai, cu doar câteva zile înainte de parada militară din Piața Roșie, a avut loc acel straniu zbor, că atac nu poate fi numit, asupra Kremlinului.
Sens Politic: A fost o dronă care a explodat deasupra Palatului Senatului, unde-și are biroul și Putin. Imaginile acelea stranii, în care cineva merge pe acoperiș iar deasupra lui explodează ceva.
Armand Goșu: Da, exact, au fost multe zile comentate imaginile respective, iar anunțul atacului s-a făcut la multe ore după ce a avut loc. E vorba de o istorie destul de stranie, într-adevăr. De fapt, au fost două drone. Prima a zburat în jurul ore 2.30 dimineața și a lovit clopotul de la Poarta Spasski, a picat și a luat foc. Poarta Spasski e cea dinspre Kremlin spre Piața Roșie. A doua dronă a zburat peste 15 minute, dinspre Kitai-gorod și explodează deasupra acoperișului Senatski Dvoreț. Această a doua dronă a fost filmată. Sunt drone mici, comerciale, care transportă o cantitate infimă de explozibil. Și care nu pot zbura distanțe de sute de km. Deci, acele drone au fost lansate fie din Moscova, fie din apropierea ei.
În cazul ultimului atac cu drone, despre care m-ați întrebat, sunt aparate mai mari de zbor, circa 3 metri deschiderea aripilor, care pot zbura câteva sute de kilometri și pot transporta câteva kg de explozibil.
Aceste drone zboară la 40-50 de metri deasupra solului, au un bâzâit puternic, ca de motoretă, deci sunt tare zgomotoase. Nu s-au publicat fotografii cu ele, dar experții care au comentat atacul au spus că par să fie drone ieftine, produse de China sau cu piese chinezești pe ele. Teoretic, ele ar putea zbura din Ucraina, deși mi-este greu să-mi imaginez cum ar fi putut face sute de kilometri până la Moscova, fără să fie observate și doborâte. Din declarațiile rușilor rezultă că unele drone au fost deturnate prin sistemele de luptă radio electronice. E destul de simplu, le ataci radio-locația și le deturnezi. În cazul în care sunt pe pilot automat, atunci rușii trag cu complexele Panțîr – S1 după ele. Sunt tunuri anti-aeriene de noua generație eficiente în doborârea dronelor. Dar aceste drone din urmă, pe pilot automat, au o acuratețe scăzută, adesea se pierd singure. Au fost difuzate informații contradictorii; că cinci drone ar fi lovit capitala, că alte 25 au fost doborâte etc. O analiză mai serioasă a publicat “Baza”; mai multe drone s-au îndreptat spre zona rezidențială Rubliovka, unde locuiește Putin, diverși miniștri, deci prima garnitură a nomenclaturii. Altele s-au înfipt în blocuri pe Leninski Prospekt, Profsoiuznaia, deci în sud-vestul Moscovei, cartiere foarte bune, unde locuiește middle class-ul Rusiei. Acolo sunt institute de cercetare, clădirea centrală a Academiei de Științe etc. O observație importantă: dronele au produs doar mici pagube materiale, pentru că nu aveau explozibil. O singură dronă avea o mică încărcătură, undeva la un kg, de explozibil. Oricum, e greu de tras concluzii, pur și simplu nu sunt fotografii cu resturile acestor drone pentru a putea fi analizate.
Dacă acceptăm varianta în care ucrainenii sunt responsabili de aceste atacuri cu drone, trebuie să răspundem la întrebarea ce au urmărit aceștia. Aici, pot avansa câteva speculații, pentru că n-am informații certe. În primul rând, dacă ar fi un atac ucrainean, ar putea fi interpretat drept o revanșă pentru valurile de bombardamente la care e supusă capitala Ucrainei.
Dacă vă mai amintiți, după o lungă perioadă de timp, de aproximativ 50 de zile, la 28 aprilie și apoi 1 mai, rușii au reluat bombardamentele cu rachete de croazieră. În primele două atacuri, au folosit un număr mic de rachete, ceea ce sugerează că au stocuri limitate. În ciuda declarațiilor optimiste ale lui Dmitri Medvedev și Serghei Șoigu. În acel moment, Rusia se concentra pe ofensiva de la Bahmut. Cel mai probabil că rușii au luat de bune informațiile scurse de la Pentagon potrivit cărora apărarea anti-aeriană ucraineană își termină muniția la începutul lunii mai și nu mai poate apăra capitala. Atacurile au culminat cu cele din 28 mai, când în mai puțin de 12 ore, rușii au atacat cu rachete și drone centrul Kyiv-ului. Atacurile rusești asupra orașului au continuat, cel mai recent a avut loc în dimineața de 1 iunie, iar printre cei uciși se numără și un copil mic.
Cu toate astea, apărarea anti-aeriană ucraineană este remarcabilă. Au fost nopți în care au doborât 90 sau chiar 100% din rachetele trase de ruși și 85-90% din drone. Ce vedem în fotografii sunt adesea resturile rachetelor doborâte. Dacă sunt rachete balistice, de pildă S 300, rămășițele rachetei doborâte ajung în zona vizată de rachetă, vorbim de rachete de peste o tonă. Dacă sunt rachete de croazieră, atunci resturile lor pot cădea în afara orașului sau în cartierele de la periferie.
Unii comentatori au interpretat atacul cu drone asupra Moscovei ca un răspuns la atacurile rușilor asupra Kyiv-ului. Nu în sensul producerii de pagube, pentru că nici la Kyiv nu sunt mari pagube în realitate, ci pentru a crea panică. Faptul că nu aveau explozibil acele drone pare să confirme că miza nu era bombardarea capitalei Rusiei. În mod simbolic, unele s-au îndreptat spre cartierul de lux, în care locuiește elita Rusiei, în frunte cu Putin. Iar altele spre centrul orașului. De acum înainte, atunci când merg la culcare, locuitorii Moscovei care se credeau la adăpost, se vor gândi că e posibil să fie sculați din somn de alarmă aeriană. Așa că războiul nu mai este undeva departe, la sute de kilometri distanță, ci i-a ajuns până în casele lor.
Un alt obiectiv al acestui atac ar putea fi consolidarea apărării anti-aeriene în jurul capitalei. În loc să plece spre front pentru a opri așteptata contra-ofensivă ucraineană, rușii trebuie să-și țină tunuri anti-aeriene, muniție și militari, ca să apere Moscova.
Sens Politic: Acest atac asupra Moscovei, raidul din regiunea de frontieră Belgorod, nu anunță o schimbare de tactică din partea Ucrainei?
Armand Goșu: În cazul Belgorod este vorba de o operațiune sensibil diferită. Acolo am asistat la o misiune de cercetare diversiune executată de 100, poate 120 de militari, cetățeni ruși, care servesc în trupele ucrainene. E vorba de voluntari din două unități înființate în primăvara 2022: Corpul Voluntarilor Ruși și Legiunea Libertății. Corpul Voluntarilor are câteva sute de militari, nu e clar dacă 200 sau 900…. despre Legiunea Libertății se știe și mai puțin. După 2014, după anexarea Crimeei și începerea războiului în Donbass, în mod paradoxal grupările de dreapta, ultra-naționaliste, au început să fie hăituite de autorități. Unii lideri naționaliști ruși au fugit atunci în Ucraina, au luptat chiar în celebra unitate Azov, iar după reorganizarea și integrarea acesteia în Ministerul de Interne, în cadrul altor unități regulate. Apoi au fost adunați în Legiunea străină. Nu sunt doar naționaliști, printre voluntari sunt și condamnați politic, de pildă pentru înscrisuri împotriva partidului Rusia Unită. Sau un actor, susținător al opoziției civice.
Operațiunea executată de voluntarii ruși a fost de testare a felului în care regiunea de frontieră este apărată. În câteva ore, grupa de cercetare-diversiune a avansat 15-20 km, fără să întâmpine rezistență. Ca să fie respinși, rușii au mobilizat unități ale armatei, trupelor de Interne, FSB, sub comanda cunoscutului general Lapin, cel care a condus trupele ruse din Harkov, în septembrie, când ucrainenii au recuperat în câteva zile peste 10.000 kilometri pătrați. Unii comentatori ucraineni vorbeau de 4000 militari ruși care au participat la alungarea grupului de diversiune compus din 100 voluntari. Cifra mi se pare prea mare, totuși.
Aș putea să speculez și în legătură cu alte obiective urmărite de ucraineni. Deocamdată, ce se poate constatat este că populația din regiune a fost cuprinsă de spaimă. Că a început evacuarea unor localități. Foarte probabil depozite de muniție și tehnică de luptă au fost retrase de acolo. Și, cel mai importat, rușii sunt împiedicați să concentreze forțe într-un punct, de vreme ce ucrainenii amenință întreaga linie a frontului, care măsoară circa 1200 km.
Tot ce vedem că se întâmplă în ultimele săptămâni, chiar luni, nu e decât pregătirea terenului contra-ofensivei ucrainene, care nu mai poate întârzia mult timp.
Interviu realizat de Alexandru Gussi