A. Goșu: Legea putinistă a “agentului străin” stârnește o criză la Tbilisi și îndoieli la Bruxelles privind viitorul european al Georgiei

Timp de lectură 13 min.

Sens Politic: Protestele din Georgia, de la Tbilisi, zguduie această mică republică caucaziană de câteva zile. Ele sunt urmarea votării de către Parlament a proiectului unei legi a “agenților străini”, despre care opoziția spune că este inspirată de legislația rusească. Care este miza acestui protest?

Armand Goșu: E o miză politică, în octombrie vor fi alegeri parlamentare, actualul partid de guvernământ, “Visul georgian”, se agață de putere prin introducerea acestei legi. Proiectul copiază legislația rusească, aici nu este nici un dubiu. A fost aruncat în dezbatere anul trecut, când a stârnit o reacție vehementă din partea opoziției și a străzii. Din această cauză guvernul l-a retras atunci. L-a reintrodus, practic fără nici o modificare, în această primăvară. La 16 aprilie s-au reluat protestele de stradă. Ele n-au împiedicat votarea în Parlament, în primă lectură, a proiectului, la 17 aprilie. Pentru 30 aprilie era prevăzută votarea proiectului în a doua lectură. Numai că societatea civilă și opoziție s-au mobilizat mai bine. Dar și puterea, de această dată, a organizat propria sa manifestație de susținere a legii. A fost ocazia pentru Bidzina Ivanișvili, liderul partidului de guvernământ, omul care controlează guvernul de la Tbilisi, de a ține un discurs extrem de agresiv împotriva Occidentului și a opoziției din Georgia. 

Sens Politic: Să explicați cine este oligarhul Ivanișvili, care controlează din umbră guvernul de peste un deceniu. 

Armand Goșu: Bidzina Ivanișvili este un produs tipic al tranziției în fostele republici sovietice. Este un oligarh, cum bine spuneți, miliardar, a făcut averea în Rusia, în anii 1990. A început în 1988, importând computere din Occident. La fel făcea și Mihail Hodorkovski în acel an, în care se înființau primele cooperative în Uniunea Sovietică. Dar miliardele le-a făcut în industria metalurgică și finanțe. A fondat alături de un personaj foarte cunoscut, Vitali Malkin, banca “Russki Kredit”, și a mai avut o rețea de farmacii. Ivanișvili a plecat din Moscova la începutul anilor 2000 și, după câteva luni la Paris a aterizat la Tbilisi, unde s-a numărat printre cei care au susținut Revoluția trandafirilor și pe Mihail Saakașvili în primul său mandat de președinte. După care a trecut în opoziție și cu averea sa uriașă, în contextul unor erori politice ale lui Saakașvili, a fondat partidul “Visul georgian” cu care a câștigat alegerile în 2012 devenind pentru un an prim ministru. 

Ivanișvili este un politician tipic pentru spațiul ex-sovietic, care controlează instituțiile din umbră, are imperiu mediatic cu care manipulează opinia publică și șantajează, cititorii din România putându-l compara cu oligarhul moldovean Plahotniuc, refugiat acum nu se știe unde sau cu Dan Voiculescu.

Ivanișvili e un jucător mai mare decât Plahotniuc, mult mai bogat dar la fel de sofisticat precum Voiculescu. A jucat destul de credibil mulți ani partitura pro-europeanului, reformatorului-patriot care modernizează țara, omului care se jertfește pentru binele comun. Ivanișvili a anunțat de trei ori că se retrage din politică. Odată în 2013, a doua oară în 2018 și a revenit recent asupra deciziei, în decembrie 2023, sub presiunea războiului dus de Rusia în Ucraina. Deși controlează Georgia cu mână de fier, a fost prim ministru doar un an, în 2012-2013, după care s-a retras, fără să aibă aroganța celui care vrea să stea multă vreme sub lumina reflectoarelor. Și-a numit în funcții oamenii fideli, pe care-i controlează de multă vreme. Actualul premier i-a fost angajat la fundație încă de acum două decenii, ministrul sănătății este fostul dentist personal iar la Interne ministru este fostul său bodyguard. E un sistem de promovare bazat pe loialitate deplină, pe relație personală, ne-mediată, un model adoptat și de Putin. 

În decembrie anul trecut, Ivanișvili a revenit în politică pentru a se salva pe sine și averea de miliarde. După 24 februarie 2022, UE s-a deschis față de Ucraina, Moldova și Georgia. În decembrie 2023, Comisia Europeană a acordat Georgiei statutul de țară candidată, iar peste câteva săptămâni – înaintea președinției ungare – era așteptată decizia de începere a negocierilor. Una dintre cele 14 condiții cerute de UE este de-oligarhizarea Georgiei, adică scoaterea instituțiilor statului de sub controlul ilicit al unor persoane private. Sigur, corupția, reforma sistemului juridic, libertățile, legislația pentru protejarea minorităților etc sunt și ele restanțe care pot – mai devreme sau mai târziu – fi rezolvate. Dar, de-oligarhizarea l-ar pune pe Ivanișvili în situația de a pierde puterea, controlul asupra guvernului și, poate, de a ajunge în spatele gratiilor, condamnat pentru corupție. 

Nu risca să piardă averea, pentru că afacerile sale din Rusia, în ciuda pretenției că ar fi renunțat la ele, continuă să-i aducă uriașe venituri, fiind conduse de nepoți, verișori și pur și simplu prieteni de acolo. Care poate nu întâmplător, sunt foști ofițeri KGB, și cel puțin în cazul unuia, face parte din cercul președintelui Putin. Fiul său, Bera Ivanișvili, cunoscut rapper georgian, a fost expediat la adăpost, în Brazilia, poate și cu o parte din avere. 

Sens Politic: Poate că Ivanișvili nu e atât de abil de vreme ce spuneați mai devreme că a trecut la atacuri la adresa Occidentului. Credeți că-l ajută?

Armand Goșu: Ivanișvili a înțeles un lucru, că nu e loc pentru o Georgie controlată de un oligarh de extracție sovietică în UE. Și pentru că nu se poate pune cu o mașină birocratică uriașă precum cea de la Bruxelles, care ar fi sfârșit prin a-l dresa sau alunga pe oligarh, ceea ce presupunea pierderea controlului politic asupra Georgiei, Ivanișvili a preferat să curme drumul european al georgienilor și să împingă mica republică din Caucaz sub controlul Kremlinului. Și asta pe față, clar, ca să nu mai existe nici un dubiu. 

Eu așa interpretez discursul lui din această săptămână. Acum, trebuie să vă spun că Ivanișvili iese foarte rar în public, este o persoană discretă, fără carismă, dar foarte manipulatoare, extrem de cinică și răzbunătoare. Și-a distrus cu aceeași energie nu doar dușmanii ci și aliații politici. 

Discursul lui Ivanișvili încalcă o linie roșie pentru prima dată. El a adoptat acum integral retorica lui Putin. Ar exista în Occident un partid al războiului global, spune Ivanișvili, pentru care Georgia și Ucraina sunt carne de tun. Acest partid s-ar afla în spatele războiului dintre Georgia și Rusia din 2008, iar în 2014 și 2022 au pus Ucraina într-o situație de război. Ce are acest partid cu Georgia? Pur și simplu vor să deschidă în Georgia al doilea front împotriva Rusiei. Deci, inamicul extern nu este Rusia, ci SUA, Occidentul în general. În august 2008, când Rusia a atacat Georgia, n-a fost vina lui Putin, ci responsabilă este SUA. Din 2004 și până în 2012, țara a fost condusă de “agenți străini”, spune referindu-se la Saakașvili. Iar acesta, adică Saakașvili, a fost adus la putere de forțe străine, ONG-uri care au organizat revoluția. Asta este și teoria lui Putin. 

Misiunea sa, a spus-o Ivanișvili în fața câtorva mii de oameni la mitingul organizat de “Visul georgian”, este să apăr independența Georgiei, amenințată de Occident prin intermediul ONG-urilor finanțate de acesta. Și mai are o misiune Ivanișvili, anume să apere țara de propaganda LGBT. Obsesia homosexualilor și a lesbienelor care invadează mica țară din Caucaz, care este preluată din arsenalul propagandei rusești, cu diferența că la Moscova, Patriarhia Ortodoxă a rămas responsabilă cu agitarea acestei teme.

Amenințarea cu schimbarea puterii prin alegeri democratice sau revoluție colorată, pentru că despre asta pare să fie vorba, urmează să fie combată de guvern prin legea agentului străin, după model rusesc. 

Exact, asta înseamnă că asociațiile, ONG-urile, mass media care primește mai mult de 20% din finanțare din străinătate trebuie să se înregistreze ca “agent străin”. La fel a început și acum zece ani în Rusia. Adevărul este că fără ajutor din afară, fără granturi de la UE, SUA, Japonia etc asociațiile georgiene n-au nici o șansă să supraviețuiască. La fel și media independentă. De ce? Pentru că banii guvernului se duc doar la ONG-urile înființate de oamenii puterii, la presa guvernamentală, la asociațiile agreate de guvern. Opoziția va fi castrată, tolerată în măsura în care e dispusă să joace după cum îi cântă puterea, presa de investigație va fi ucisă, nici o anchetă de corupție adevărată nu va mai vedea lumina tiparului. Mai mult, nici un om de afaceri nu va îndrăzni să finanțeze un ONG, publicație, asociație care este declarată “agent străin”. Primele care vor avea de suferit sunt ONG-urile care-i ajută pe cei bolnavi de cancer, pe copiii și femeile victime ale agresiunilor domestice, pe condamnații torturați din arest și penitenciar. La fel s-a întâmplat și în Rusia acum un deceniu. Georgienii înțeleg mai bine decât occidentalii care e miza acestui proiect de lege iar asta îi motivează să iasă în număr mare pe străzi ca să protesteze. 

Sens Politic: În același timp, poliția a intervenit violent, au fost arestați peste 60 de oameni, protestele continuă chiar când noi facem acest interviu, cum credeți că se va încheia această criză politică?

Armand Goșu: Protestele au fost reluat luni, 29 aprilie. A doua zi, 30 aprilie, Parlamentul urma să dezbată și să voteze în a doua lectură proiectul. Din cauza protestelor violente, votul s-a dat miercuri, 1 mai. Poliția a intervenit neobișnuit de dur. Rețelele sociale abundă de înregistrări video care confirmă acest lucru. Au fost arestați 63 de protestatari, alți 20 au fost răniți și au cerut îngrijiri medicale. Ministerul Sănătății a anunțat doar 11 persoane rănite, dintre care 6 ar fi ofițeri de poliție. Șefului unui important partid de opoziție poliția i-a spart nasul. S-a intervenit cu gaze lacrimogene, cu tunuri cu apă. Înspăimântător a fost însă altceva. Intrau în mulțime polițiști solizi, special antrenați, care cărau pumni în cap oamenilor, de parcă era un atac în spatele blocurilor. De unde și reacția fermă a lui Josep Borell care a denunțat utilizarea violenței excesive împotriva protestatarilor care manifestau pașnic pe care a calificat-o drept inacceptabilă. Chiar la Tbilisi, președinta Salome Zurabașvili, o persoană cu puteri foarte limitate, o funcție mai degrabă decorativă, a criticat poliția și a reafirmat intenția de a-i opune veto proiectului de lege. Ceea ce nu înseamnă că va putea bloca legea să fie pusă în aplicare. 

Principala cerere a opoziției este “Europa”! Opoziția, opinia publică georgiană contează pe sprijinul Bruxelles-ului, pe presiunea externă care să oblige guvernul nu doar să renunțe la legislația de tip putinist, legea agentului străin, legislația anti-LGBT, o lege împotriva incestului, o nebunie, totală isterie propagandistică, produsul minții unor obsedați, ci să facă reformele necesare, printre care și de-oligarhizarea, pentru a începe negocierile de aderare la UE. Cum e puțin probabil ca acest guvern compus din persoane alese de Ivanișvili pe criteriul obedienței și loialității să poate îndeplini un astfel de program politic, opoziția cere demisia acestui guvern și formarea unui guvern de uniune națională. 

Felul în care se va încheia această criză depinde de câțiva factori: reacția Bruxelles-ului, cât e UE de dispusă să treacă la suspendarea statutului de țară candidată acordat Georgiei; capacitatea forțelor de opoziție din Georgia de a se uni pe o platformă anti-oligarhică și pro-europeană; capacitatea lui Ivanișvili de a-și mobiliza oamenii și resursele pentru a rămâne la putere cu orice preț; disponibilitatea Rusiei de a sări în ajutorul lui Ivanișvili, pentru a-i consolida poziția, sau măcar pentru a destabiliza politic Georgia și a o ține departe de Occident. 

Sens Politic: Credeți că este posibilă o intervenție a Rusiei în Georgia? Ne putem imagina un scenariu în care guvernul amenințat de proteste face apel la intervenția militară a Moscovei care trimite trupe la Tbilisi?

Armand Goșu: E puțin probabil un astfel de scenariu. Georgienii nu sunt kazahi, o astfel de intervenție putând declanșa un război de partizani împotriva armatei ruse. Nu contez atât pe inteligența politică a Moscovei care ar putea să fie tentată în cazul în care criza politică de la Tbilisi se adâncește să intervină militar, cât pe faptul că armata rusă este prinsă într-un război foarte greu în Ucraina și că nu are trupe disponibile pentru a le mai trimite în Caucaz. În același timp, după defecțiunea armeană, soldată cu începerea procesului de emancipare a Erevanului de sub tutela Moscovei, singurul aliat regional pe care Putin poate să pună bază rămâne Azerbaidjanul președintelui Ilhan Aliev. De asta, Putin va face tot ce poate ca să țină Georgia prizonieră în spațiul său de influență și va mobiliza pentru asta toate resursele de care dispune Rusia. 

Dar, scenariul cel mai probabil, în acest moment, este să asistăm la creșterea intensității protestelor în următoarele zile, și la o soluție mediată înainte de 17 mai, data la care parlamentul ar trebui să voteze la a treia lectură, legea agentului străin. Această soluție mediată presupune însă renunțarea la legislația putinistă și compromisuri cu Ivanișvili care vor complica și mai mult drumul Georgiei către Occident. 

2 mai 2024

Interviu realizat de Alexandru Gussi

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.