Represiunea comunistă în România și Republica Moldova
Bolșevicii nu ar fi reușit să instaureze comunismul în Rusia dacă nu ar fi recurs la violență extremă, crime, genociduri, înfometare provocată, instaurarea unui sistem de lagăre de concentrare cu zeci de milioane de deținuți (Gulagul), deportări de populații, desființarea proprietății private, încălcarea grosolană a libertăților individuale și a drepturilor universale ale omului. La tot acest arsenal, sovieticii au adăugat cucerirea militară, ocuparea ilegală și încorporarea în URSS a unor largi teritorii, schimbarea forțată a regimurilor politice în mai multe state independente din Caucaz, Asia Centrală, Europa Centrală și de Est, între care România și Republica Moldova. Un preambul tragic a fost Pactul Ribbentrop-Molotov. După înțelegerea dintre Hitler și Stalin, România Mare a intrat în cea mai neagră perioadă a istoriei naționale. A pierdut teritorii naționale și a fost silită să adopte regimul comunist totalitar.
Pentru transformarea radicală a unor state agrare și a unor societăți în plină modernizare și democratizare, bazate pe economie capitalistă și agricultură prosperă, sovieticii (împreună cu slugile lor obediente, comuniștii din România și Republica Moldova) au pus în practică mecanisme infernale de represiune, care au inclus:
- desființarea partidelor politice;
- desființarea justiției independente și aservirea ei față de partidul-stat;
- punerea sub controlul partidului-stat și a instrumentelor sale represive a puterii legislative și puterii executive;
- distrugerea fizică a elitelor politice, intelectuale, militare, financiare;
- încarcerarea, deportarea și uciderea sistematică a membrilor unor grupuri socio-profesionale, etnice, religioase și a membrilor claselor sociale reacționare (cea mai reprimată clasă socială a fost țărănimea);
- un vast sistem concentraționar (Gulagul românesc avea aproape 450 de locuri de detenție și reprimare; în vreme ce în Republica Moldova grupuri masive de populație au fost deportate în Siberia, Asia Centrală sau încarcerate în Gulagul sovietic);
- arestări pentru muncă forțată;
- epurarea armatei, poliției, diplomației, sistemului universitar, a ministerelor și agențiilor guvernamentale;
- spălarea pe creier a generațiilor tinere, inclusiv prin controlul total al educației și eliminarea autonomiei universitare;
- experimentarea pe scară largă a diferitelor forme de reeducare în penitenciare (de pildă, ”experimentul Pitești”);
- diferitele forme de cenzură;
- supravegherea pe scară largă a populației, în principal prin poliția politică, Securitatea;
După prăbușirea regimurilor comuniste de tip sovietic din statele ”satelit”, s-a născut o vastă literatură de specialitate dedicată studierii diferitelor forme de represiune și a consecințelor acestora.
Participanților la concursul de eseuri politice din acest an li se cere să alcătuiască texte bazate pe cel puțin cinci volume din această categorie.
BIBLIOGRAFIE:
Analele Sighet, vol.I-X, Rusan, Romulus (ed.), Fundația Academia Civică, București, 1994-2003
Boldur-Lățescu, Gheorghe Genocidul comunist în România, 4 volume Editura Albatros, București, 1994
Budeancă, Cosmin (coord.), Experiențe carcerale în România comunistă, vol. I-VI, Editura Polirom, Iași, 2007-2012
Budeancă, Cosmin (coord.), Vieți în umbra trecutului. Supraviețuirea și integrarea socioprofesională a familiilor foștilor deținuți politici în timpul comunismului. Mărturii și documente, vol. I-II, Editura Polirom, Iași, 2017, 2021.
Romulus Rusan (coord.), Cartea morților din închisori, lagăre, deportări, colaboratori Ioana Boca, Virginia Ion, Angela Bilcea, Andreea Cârstea, editor Virginia Ion, Fundația Academia Civică, București, 2013
Cesereanu, Ruxandra (coord.), Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național, Polirom, Iași, 2006
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturi Comuniste din România (Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile eds.), Raport final, Editura Humanitas, București, 2007, sau versiunea on-line la http://cpcadcr.presidency.ro/upload/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf . / https://www.wilsoncenter.org/sites/default/files/RAPORT%20FINAL_%20CADCR.pdf ]
Corobca, Liliana, (coord.), Panorama comunismului în România, Editura Polirom, Iași, 2020.
Courtois, Stéphane (coord.), Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune, Fundația Academia Civică, Humanitas, București, 1998, (în particular ADDENDA, alcătuită sub egida Fundației Academia Civică
Deletant, Dennis, România sub regimul comunist, traducere de Delia Războiescu, Fundația Academia Civică, București, 2012
Deletant, Dennis, Teroarea comunistă în România: Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, traducere de Lucian Leuștean, Editura Polirom, Iași, 2001 / Communist Terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948-65, C. Hurst & Co. Publishers, 1999
Dobrincu, Dorin, Iordachi, Constantin (editori), Țărănimea și puterea: procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962), Editura Polirom, Iași, 2005
Huzum, Marghiolița, O viață de țărancă, Editura Manuscris, Pitești, 2017
Mureșan, Alin, Pitești. Cronica unei sinucideri asistate, Editura Manuscris, Pitești, 2017
Orlea, Oana, Cantacuzino, ia-ți boarfele și mișcă!, Editura Compania, 2008
Petrișor, Marcel, Cumplite încercări, Doamne!, Editura Manuscris, Pitești, 2017
*** Procesul lui Iuliu Maniu. Documentele procesului conducătorilor Partidului Național Țărănesc, 4 volume [I. Ancheta; II. Procesul public (Partea I) & (Partea II); III. Sentința], ediție îngrijită și studiu introductiv de Marcel-Dumitru Ciucă, Editura Saeculum I. O., București, 2001
Purcărea, Nicolae, Urlă haita, Editura Manuscris, Pitești, 2017
Rațiu, Alexandru, Pătrașcu, Gheorghe, Andreica, Gheorghe, Roșca, Nuțu, Dobeș, Andrea, Ciupea, Ioan, Secașiu, Claudiu, Memoria închisorii Sighet, editor Romulus Rusan, Fundația Academia Civică, București, 1999
Rusan, Romulus Cronologia și geografia represiunii comuniste în România; Recensământul populației concentraționare (1945-1989), Fundația Academia Civică, București, 2007
Cașu, Igor, Dușmanul de clasă. Represiuni politice, violență și rezistență în R(A)SS Moldovenească, 1924-1956, Chișinău, Cartier, 2014
Caşu, Igor „Politica națională” în Moldova Sovietică (1944-1989), Editura Cartdidact, Chişinău, 2000
Corobca, Liliana (coord.), Panorama comunismului în Moldova Sovietică, Editura Polirom, Iași, 2019
Marinciuc, Aurel, Bălan, Stela, Universitatea Tehnică a Moldovei (1964-2014), Chișinău, S.n., 2014
Gheorghe, Negru, Politica etnolingvistică în RSS Moldovenească, Editura Prut Internațional, Chișinău, 2000
Olaru-Cemîrtan, Viorica, Deportările din Basarabia, 1940-1941, 1944-1956, Editura Lexon Prim, Chișinău, 2017
Olaru-Cemîrtan, Viorica, Teroarea stalinista in RSSM, 1940-1941, 1944-1956: deportarile, exilarile in Gulag, foametea, Editura Lexon Prim, Chișinău, 2020
Petrencu, Anatol, Teroarea stalinistă în Basarabia. Studii, documente, memorii, 1940-1951, Tipografia Balacron, Chișinău, 2013
Petrencu, Anatol, Cojocaru, Ludmila D., Pădureac, Lidia (ed.), Românii în Gulag: memorii, mărturii, documente, vol. I-II, Tipografia Balacron, Chișinău, 2014, 2015.
Georgeta Pop (editor), De la refugiu la deportare. Mărturii ale refugiaților din Basarabia și Bucovina, Academia Civică, București, 2021
Postică, Elena (coord.), Cartea Memoriei: catalog al victimelor totalitarismului comunist. Vol. I-IV. Î.E.P. Știința, Chișinău, 1999-2005
Postică, Elena, Rezistența antisovietică în Basarabia. 1944-1950, Editura Știința, Chișinău, 1997
Postică, Elena, Pădureac, Lidia (coord.), Arhivele memoriei. Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Memorii. Documente. Studii de caz, vol. 1-2, Editura Balacron, Chișinău, 2016
Șișcanu, Elena, Basarabia sub regimul bolșevic. 1940-1951, Editura Semne, București, 1998
Tihonov, Ludmila, Religie și totalitarism în Moldova sovietică, Lexon Prim, Chișinău, 2021
Turea, Larisa, Cartea Foametei, Editura Cartier, Chișinău, 2021; Editura Curtea Veche, București, 2008
Țăranu Anatol (alcăt.), Foametea în Moldova sovietică (1946–1947). Culegere de documente, Editura Litera, Chișinău, 2017
Țăranu, Mariana, Un genocid nerecunoscut: foametea organizată de URSS în Basarabia: (1946-1947), Editura Vremea, București, 2021
Xenofontov, Ion (coord.:), Arhivele memoriei. Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii. Documente. Studii de caz: Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, Chișinău, 2019Xenofontov, Ion Valer, Prisac, Lidia Discurs identitar: Problema națională. Cazul Nicolae Testemițanu, în Sorin Șipoș, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Laura Ardelean (coord.), Teme și metode de cercetare în istorie și filologie, Milano – Cluj-Napoca, Criterion Editrice, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2022, pp. 389-407
Regulamentul concursului de eseuri – ediția a VIII-a
Organizatori: Concursul este organizat de Fundaţia Corneliu Coposu în parteneriat cu Fundaţia Academia Civică, Fundaţia Hanns Seidel și Fundația Culturală Memoria.
Descrierea grupului ţintă: Concursul se adresează elevilor, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor. Începând din 2019, organizatorii și juriul concursului au decis în unanimitate să deschidă competiția și pentru elevi.
Criterii de eligibilitate:
- Vor fi luate în considerare numai lucrările care au ca subiect represiunea comunistă în România și Republica Moldova.
- Vor fi luate în considerare numai lucrări originale, care nu au mai fost publicate sau prezentate în cadrul altor proiecte, conferinţe sau concursuri.
- Vor fi luate în considerare numai lucrările cu autor unic, fiecare participant putând concura cu un singur eseu.
- Nu vor fi luate în considerare lucrările bazate pe plagiat sau copy-paste
- Nu vor fi luate în considerare lucrările care nu au cel puțin 5 (cinci) cărți în bibliografie
- Nu vor fi luate în considerare lucrările care vor avea 25% citate din cărți
Condiţii de redactare
- Eseurile vor fi redactate în limba română
- Eseurile vor fi acceptate numai în format Word sau PDF
- Eseurile trebuie să aibă intre 5 pagini (minimum) și 40 pagini (maximum)
- Pentru textul folosit în compunerea eseului sugestia noastră ar fi Times New Roman 12
- Pentru notele de subsol sugestia noastră ar fi Times New Roman 10
Data limită de trimitere a eseului este 15 octombrie 2023. Eseurile vor fi trimise împreună cu adeverinţa de elev sau student vizată la zi (sau orice alt document care atestă statutul de elev, student, masterand, doctorand) la adresa de email fundatiacoposu@gmail.com. Emailul va conţine numele şi prenumele participantului, data naşterii, liceul, facultatea și universitatea la care este înscris, oraşul în care locuieşte participantul, numărul de telefonl la care poate fi contactat. Fiecărui autor i se va confirma primirea eseului.
Juriul este format din:
- Ana Blandiana, scriitor, preşedinte al juriului
- Doina Alexandru, jurnalist
- Dan Pavel, profesor de ştiinţe politice
- Ioana Boca, istoric
- Tudor Călin Zarojanu, scriitor şi jurnalist
Premii acordate:
- Premiul I – 2000 RON
- Premiul II – 1500 RON
- Premiul III – 1000 RON
- Premiul Special – 500 RON
Termene limită şi etapele concursului
- 20 martie 2023: lansarea concursului
- 15 octombrie 2023: termenul limită pentru trimiterea eseurilor
- 1 noiembrie 2023: juriul desemnat va anunţa câştigătorii
- 11 noiembrie 2023 Gala de premiere a câștigătorilor
