Memorie & Istorie - Page 12

Pe Cornel l-am întâlnit la începutul anului 1945, într-o perioadă de mari frământări pentru ţară. Eu eram la începuturile studenţiei, la Litere. Eram implicat în mişcările de tineret care au precedat 8 noiembrie 1945 şi eram pasionat de gazetărie. Mergeam tot timpul la „Club”, in strada Clemenceau 9, unde se afla vechiul sediu al PNŢ. Era acolo o mişcare permanentă de oameni, acolo era şi redacţia ziarului „Dreptatea”, acolo l-am cunoscut pe Cornel. El era secretarul lui Iuliu Maniu, participa la toate întâlnirile importante,…

Textul de mai jos a fost scris de Corneliu Coposu și publicat în „Ardealul” la 25 iulie 1942. Seniorul a avut o relație specială cu Regele, iar Regele îl aprecia în mod deosebit. Într-una dintre ultimele conversații avute cu sora sa, Flavia, Seniorul își exprima regretul că România nu a înțeles ce ar fi însemnat reinstaurarea Monarhiei: „Ce păcat că România nu și-a înțeles niciodată rostul și nu și-a dat seama ce ar fi însemnat reinstaurarea monarhiei. Nu regele Mihai, pe care-l iubesc personal, monarhia în…

Doina Cornea (1929-2018 ) s-a dus la cer pe 4 mai, acum 6 ani. Din arhiva emisiunii Teme Deschise-Radio România Cultural, iată o convorbire cu doamna Ana Blandiana despre Doina Cornea, despre curaj, memorie și fragilitatea libertății.  Sursa: Canalul YouTube Marina Dumitrescu Oficial…

Atunci, la începutul postcomunismului, to­tul părea posibil. Numai așa a fost po­sibilă și manifestația maraton din aprilie-iunie 1990. De fapt, a devenit mai mult de­cât o manifestație, fie ea și foarte lungă. Formula „fe­nomenul Piața Uni­ver­si­tății“, care s-a impus din 1990, surprinde mult mai bi­ne natura unei realități istorice al cărui epicentru a fost Piața, dar care cu­prin­dea atât o dimensiune so­cială națională, prin ma­ni­festații similare în multe al­te orașe, cât și ecoul na­țio­nal și chiar internațional. Iar mediatizarea Pieței nu a fost o…

Preluăm aici podcastul, respectiv conferința Germinei Nagâț din seria „Justiția memoriei”. Conferința pune în discuție câteva dintre poncifurile cele mai răspândite pe tema Securității, cu consecințele lor nocive asupra vieții noastre publice. Deși au trecut două decenii de la desecretizarea arhivei și punerea ei în circuitul civil, dezbaterile despre colaboraționism, responsabilitate individuală și colectivă sau crime împotriva umanității sunt tot mai îndepărtate de concluzii. Mai mult, odată cu trecerea timpului și estomparea imaginii dictaturii în memoria colectivă, devine tot mai prezentă încercarea de reabilitare…

« Imediat după decembrie 1989 s-a produs o falie violentă în societate: de o parte, cei ce susţineau auten­ticitatea revoluţiei, de cealaltă parte, cei ce nu o negau, însă susţineau că a fost urmată de o lovitură de stat. Fiecare din cele două tabere era flancată de un număr mai mare sau mai mic de nehotărâţi: unii, oportunişti, care aşteptau ca lucrurile să se aşeze, să vadă cine va câştiga, alţii, de bună credinţă, care se temeau însă că lucrurile vor fi reversibile, alunecându-se într-o…

Cum se naște demnitatea unei țări și ce anume contribuie la menținerea acestei atitudini? Care sunt factorii ce ar putea duce la pierderea ei? De ce anume depinde chestiunea demnității: de teorie sau de asumare? În ce condiții istorice s-ar putea forja demnitatea unei națiuni? De ce este important să ne amintim mereu de acei oameni cu destine aparte, care au rezistat în fața marilor încercări ale istoriei recente? S-ar putea afirma că elogiul demnității este și unul al simplității? La ce se referă…

Înainte să atace Ucraina, Vladimir Putin a spus că această națiune nu există, că limba ucraineană este o invenție, iar statul ucrainean a fost creat de Lenin și mărit de Stalin. Cu alte cuvinte, Ucraina nu ar trebui să existe. Armand Goșu propune o incursiune în gândirea istorică a lui Putin, pornind de la articolele din 2014 și până la interviul recent acordat lui Tucker Carlson. Partea a doua a conferinței analizează etapele politico-militare, din ultimul an, ale războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei…

Monica Ciobanu este profesor la State University of New York-Plattsburgh și, în principal după 2009, a urmărit o agendă de cercetare interdisciplinară care s-a concentrat în jurul câtorva domenii înrudite: problematica democratizării în Europa de Est, studiile memoriale și chestiunea justiției de tranziție. În plus, autoarea – sociolog de origine română – a publicat studii de referință în volume colective și în prestigioase periodice academice. În cartea sa, Repression, Resistance and Collaboration in Stalinist Romania 1944–1964: Post-communist Remembering, Routledge, London and New York, 2022,…

Ruxandra Câmpean, autoarea volumului Dincolo de regulile jocului. Trepte și limite ale compromisului intelectual. Mihai Ralea. G. Călinescu. Tudor Vianu (Editura Corint, București, 2022), ilustrează cazul cercetătorului care dovedește pe deplin faptul că tinerețea nu este deloc un impediment când vine vorba de realizarea unor opere de referință, lucrări ce își vor pune amprenta asupra istoriografiei (literare) pentru mult timp de acum încolo. Cuvintele elogioase ale profesorului Mircea Martin, care însoțesc volumul (inițial o teză doctorală în filologie), se susțin în cea mai mare…