Dialog cu Dennis Deletant (Video)

Timp de lectură 1 min.

Dennis Deletant este profesor emerit la  School of Slavonic and East European Studies, University College London și profesor invitat la catedra de studii românești „Ion Rațiu” de la Georgetown University, Washington D.C. „Naturalizat” român prin studiile postuniversitare, prin familie, printr-o prolifică activitate didactică, dar și printr-o prodigioasă activitate de cercetare, Dennis Deletant este devotat de decenii unei istorii prin care a trecut și la care a contribuit semnificativ. Cele mai recente cărți: În căutarea României. O aventură personală din ‘65 până azi, București: Humanitas, 2023; In Search of Romania. A Memoir,London: Hurst and Co., 2022; Romania.…

citește în continuare

Concursul de eseuri al Fundației Corneliu Coposu (data limită: 15 octombrie)

Timp de lectură 2 min.

Fundaţia Corneliu Coposu anunță lansarea ediției a IX-a a concursului de eseuri pe care îl organizează în parteneriat cu Fundaţia Academia Civică, Fundaţia Hanns Seidel, Fundația Culturală Memoria și Festivalul de Film și Istorii Râșnov. Partener media: Radio România Cultural. Concursul se adresează elevilor, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor.  SUBIECTE (LA ALEGERE): 1. „Cum ar fi evoluat România dacă ar fi fost legiferat punctul 8 al Proclamației de la Timișoara?” Pe 11 martie 1990, în Piața Operei din Timișoara, a avut loc o adunare populară, care…

citește în continuare

Eliberare fără libertate! Șase decenii de la grațierea deținuților politici (1964)

Timp de lectură 5 min.

Comunismul, ca regim politic, nu poate exista în lipsa fricii, instaurate în societate prin represiune brutală și supraveghere informativă omniprezentă. Comuniștii de la București, inspirați de practica tutorilor lor sovietici, au înțeles foarte bine această axiomă politică, fără de care nu ar fi supraviețuit la putere pentru mai bine de patru decenii. Reacția violentă, ce a urmat revoluției din Ungaria, prin care regimul a curmat orice posibilă opoziție, stă mărturie în acest sens. Valul represiv din 1958/59, căruia i-au căzut victimă deopotrivă „dușmani” reali…

citește în continuare

Ziua Memoriei la Memorialul de la Sighet

Timp de lectură 4 min.

Am fost de Ziua Memoriei la Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, unul dintre cele mai cutremurătoare, mai vii si mai necesare locuri de amintire, reculegere si învățătură pe care le cunosc. Nu era prima data când călcam pragul muzeului, dar a fost prima dată când am cunoscut si am pătruns in extraordinara comunitate de spirit de acolo. Celularul (am aflat acum ca așa se numește culoarul către care se deschid celulele de la parter, devenit acum spațiu de conferințe) era plin de oameni…

citește în continuare

Ion Vianu despre persecuția psihiatrică a disidentilor

Timp de lectură 6 min.

Zilele acestea ne-a părăsit dr. Ion Vianu (1934-2024), psihiatru și scriitor, opozant al regimului comunist și cunoscut intelectual . Redăm aici un fragment din studiul său despre persecuția psihiatrică a opozanților și disidenților în România comunistă: «La 1 noiembrie 1968, intr-o alocutiune adresata studentilor din Bucuresti, Nicolae Ceausescu, seful statului si al Partidului Comunist Roman, declara: “S-ar putea gandi cineva ca exista astazi in Romania forte sociale capabile sa puna in pericol sistemul nostru socialist? Cred ca nu… Fara indoiala, tovarasi, nici un taran…

citește în continuare

13-15 iunie 1990. Cui i-a folosit?Consolidarea sistemului de putere Iliescu

Timp de lectură 9 min.

Lungile zile de 13, 14 şi 15 iunie 1990 au fost decisive pentru traiectoria României post-comuniste şi ocupă un loc privilegiat în memoria noastră colectivă. Totuşi, filtrul utilizărilor politice, al propagandelor, al deformărilor de tot felul îngreunează aproape pînă la imposibilitate accesul la autenticitatea acelor momente. Aceasta este soarta evenimentelor care sînt copleşite de importanţa consecinţelor pe care le produc, copleşite fiind şi de „ceea ce reprezintă“ în detrimentul înţelegerii diverşilor actori, în detrimentul realităţii istorice primare. Există însă şi riscul ca aceasta din…

citește în continuare

Daniel Morar, o poveste cu generalul F. Coldea

Timp de lectură 4 min.

Daniel Morar, fost procuror-șef al DNA (între 2005 și 2013) a relatat în cartea sa (Putea să fie altcumva. O istorie subiectivă a justiției după 1990, Humanitas, 2022) un episod semnificativ pentru dezbaterea de azi referitoare la tipul de presiune asupra magistraților venit de la nivelul serviciilor secrete în general, în acest caz chiar de la nivelul prim-adjunctului SRI, generalul Florian Coldea:  « Relațiile mele cu ofițerii serviciilor de informații au fost oficiale. Am interacționat mai mult cu George Maior si Florian Coldea, șefii SRI,…

citește în continuare

Carta drepturilor fundamentale a UE (Document)

Timp de lectură 22 min.

Parlamentul European, Consiliul și Comisia proclamă în mod solemn textul următor ca fiind Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE Popoarele Europei, stabilind între ele o uniune tot mai strânsă, au hotărât să împărtășească un viitor pașnic întemeiat pe valori comune. Conștientă de patrimoniul său spiritual și moral, Uniunea este întemeiată pe valorile indivizibile și universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității; aceasta se întemeiază pe principiile democrației și statului de drept. Uniunea situează persoana în centrul acțiunii…

citește în continuare

Securitatea şi fostele deţinute politic

Timp de lectură 4 min.

Cea mai recentă carte a Claudiei-Florentina Dobre (Fostele deţinute politic și Securitatea. Studiu de caz, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2023) este parte a unui diptic care spune povestea a șapte doamne prinse în menghina unor mecanisme represive. Volumul poate fi citit și independent, dar și ca o continuare a tezei doctorale a autoarei. Teza a apărut în două versiuni – cea inițială (franceză) și apoi în traducere românească: Martore fără voie. Fostele deținute politic și memoria comunismului în România. Volumul pe care îl semnalăm…

citește în continuare

1990. Corneliu Coposu – Ion Iliescu, vieţi paralele

Timp de lectură 3 min.

1990 este anul în care apele se despart. An de tranziţie, an sângeros, an turbulent, an al visării şi an al fanatismului, 1990 propune românilor alegerile care nu mai lasă loc de ambiguitate. Mai mult ca oricând în istoria noastră recentă, identităţile se modelează în funcţie de răspunsurile pe care fiecare le dă provocării libertăţii. Seducţia populismului tiranic, cu cortegiul său de fantasme, este alternativa la proiectul modernizării sub semnul democraţiei constituţionale. Zilele de 28 / 29 ianuarie proiectează, pe acest fundal de negură…

citește în continuare
1 … 9 10 11 12 13 … 28