Stânga din Franța, victima extremismului pe care l-a tolerat

Timp de lectură 3 min.

„Imaginea este teribil de simbolică: fostul primar socialist al orașului Creil, Jean-Claude Villemain, urmărit și hărțuit de susținătorii noului primar, reprezentant al LFI, Omar Yaqoob, în ziua dispariției lui Lionel Jospin. Fostul edil, care își cedase funcția în 2024 primei sale adjuncte, Sophie Dhoury-Lehner, este filmat pe scări, apoi pe stradă, de o femeie care îl urmărește, în timp ce, în depărtare, militanți ai „Insoumis” își strigă bucuria. Cazul lui Jean-Claude Villemain nu este izolat. La Mantes-la-Jolie sau la Blanc-Mesnil, primarii în funcție au…

citește în continuare

Cazul familiei Samson. Schimbarea la față a Europei

Timp de lectură 3 min.

Despărțirea cu de-a sila de părinți a copiilor lor, luați samavolnic de lângă tatăl și mama lor, ambii români, de către autoritățile suedeze, s-a consfințit juridic, la 10 martie, în capitala Europei. Care a dat dreptate autorităților de la Stockholm. Lor, una din fete le spusese în debutul calvarului ei o minciună despre părinți, acuzându-i aiurea pentru că nu-i satisfăcuseră un capriciu. Pentru ca, apoi, fata familiei Samson să regrete gogoașa debitată frivol la școală, ca să-i facă în sâc mamei, și să mărturisească,…

citește în continuare

Societatea cibernetică

Timp de lectură 6 min.

“Imaginați-vă pe cineva care a adormit acum un secol și se trezește în prezent. Desigur, lucrurile ar arăta diferit; zgârie-norii noștri sunt mai înalți, mașinile și avioanele mai mari și mai rapide. Dar călătorul nostru în timp ar găsi lumea de astăzi, în linii mari, recognoscibilă. Oamenii arată și se comportă cam la fel ca dintotdeauna (în afară de faptul că sunt vizibil mai corpolenți și adesea privesc hipnotizați ecrane minuscule). Un vizitator din Epoca Jazzului s-ar putea adapta destul de ușor acestei lumi…

citește în continuare

Chantal Delsol: „Democrațiile europene în fața discursurilor apocaliptice americane”

Timp de lectură 6 min.

Ca răspuns la criticile care au vizat invitația lui Peter Thiel la Academia de Științe Morale și Politice din Paris , filosofa explică necesitatea de a înțelege discursul escatologic și utopia tehnicistă a neoreacționarilor americani pentru a proteja democrațiile europene de aceste influențe. Membră a Academiei de Științe Morale și Politice, Chantal Delsol a publicat recent „Tragedia migrației și căderea imperiilor” (Odile Jacob, 2026). “Este ceva foarte recent: Occidentul își pierde influența, care se întindea asupra întregii lumi. Peste tot este contestat dreptul nostru…

citește în continuare

Conștiință morală sau supunere oarbă față de dreptul internațional?

Timp de lectură 7 min.

“Republica Islamică Iran este criminală încă din primii săi ani. Știu acest lucru deoarece, la abia un an de existență, în mai 1980, a asasinat un prieten de școală de-al meu. Bahram Dehqani-Tafti conducea înapoi spre Teheran de la colegiul unde preda, la marginea nordică a orașului, când doi Gardieni ai Revoluției i-au întins o ambuscadă și l-au împușcat mortal. Avea doar 24 de ani. De ce a fost ucis? Pentru că tatăl său era episcopul anglican al țării. De atunci, Republica a executat…

citește în continuare

Pot avioanele să schimbe ideile în Iran? Mullahocrația și aliații ei din Vest.

Timp de lectură 8 min.

Da, operațiunea americano-israeliană ridică probleme de drept internațional. Pentru că, între altele, așa cum repetă în neștire stânga occidentală antiamericană și antisemită, ”pericolul” emanând de la regimul Khamenei n-ar fi fost, aparent, unul ”iminent”. Această opinie împărtășită, evident, de birocrații de la ONU și de nu puțini europeni, merită o discuție serioasă. Căci nu e clar ce înseamnă ”iminent”. Trebuiau americanii și israelienii să aștepte ca bomba atomică să fie în zbor spre Ierusalim, înainte de a-și începe operațiunile militare preventive? Poate așa cum…

citește în continuare

Creștinismul, Occidentul și ce leagă SUA de Europa

Timp de lectură 5 min.

“Până acum aproximativ 25 de ani, liberalii educați din Europa și America de Nord abia dacă se gândeau la religie. Erau convinși, așa cum fuseseră Voltaire și H.G. Wells și mulți alții, că creștinismul, și credința religioasă în sine, se aflau în pragul dispariției. Încă o generație sau două și ar fi dispărut. 11 septembrie 2001 a zdruncinat această viziune. Atacurile teroriste au clarificat diferența dintre, pentru a folosi expresia lui Roger Scruton, Occident și restul lumii — „Occidentul” desemnând un ansamblu de națiuni…

citește în continuare

Recitindu-l pe Soljenițin. 3. Un Bilanț?

Timp de lectură 5 min.

« Rari sunt scriitorii care au reflectat atât de mult asupra istoriei recente a Rusiei. Rari sunt cei care o cunosc la fel de bine. Și totuși… Cunoașterea istorică permite, desigur, să înțelegem – dar nu permite să prevedem; Istoria este imprevizibilă. În momentul în care își pierduse deja credința în puterea mântuitoare a literaturii – „Într-adevăr, îmi pierdusem deja iluziile, încetasem să mai cred că este posibil să conving prin viu grai și să transmit experiența mea prin cuvinte. Discursul meu pentru Premiul Nobel…

citește în continuare

CEDO și riscul unui nou iconoclasm

Timp de lectură 4 min.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cerut Greciei să justifice prezența icoanelor ortodoxe în tribunalele sale. Pentru juristul Nicolas Bauer, statele au încredințat acestei Curți misiunea de a proteja libertățile individuale, și nu de a șterge moștenirea culturală europeană. Expert la Centrul European pentru Drept și Justiție, Nicolas Bauer intervine în această calitate în fața CEDO. Este autorul unei teze de doctorat privind libertatea religiei și predă drept constituțional la Sciences Po Strasbourg. (Le Figaro) « În 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a…

citește în continuare

Recitindu-l pe Soljenițin. 2. Țara sau statul? Problema ucraineană

Timp de lectură 10 min.

« Evocând evenimentele care au condus la prăbușirea URSS, Soljenițîn se sprijină pe investigațiile istorice care constituie materia Roții roșii. Mai presus de toate, el se teme de repetarea anului 1917: „Pentru a salva țara, o perioadă autoritară de tranziție: aceasta era calea cea bună. Aveam, într-adevăr, foarte viu înaintea ochilor prăbușirea Rusiei din 1917, tentativa nebunească de a o face să treacă dintr-un salt la democrație, haosul care s-a instalat imediat(1).” Prin aceste „lentile” privește el transformările anilor 1990. Ai impresia că scriitorul se…

citește în continuare