România needucată

Timp de lectură 6 min.

În ultimii douăzeci de ani, modul în care s-a făcut politică la noi, precum și incapacitatea societății civile de a contribui pozitiv în vreun domeniu crucial, au făcut ca România să fie pe ultimul loc în Uniunea Europeană, ba chiar în Europa, în aproape toate clasamentele, din cele mai diverse domenii[1]. Dacă recitești lista acelor împliniri negative și faci raționamentele care decurg, atunci concluzia este inevitabilă: trăim într-o țară de proști. Ei alcătuiesc masa critică. Și nu mai putem da vina pe comunism. Am…

citește în continuare

Grevă politică? PSD-ul mută și câștigă

Timp de lectură 5 min.

O caracteristică a epocii suspiciunii în care trăim e imposibilitatea de a emite o idee, părere, ipoteză, care să nu fie percepută ca « făcând jocul » lui X sau Y, care să fie deci descalificată printr-o intenționalitate presupusă, nu prin argumente. Această modalitate de a delegitima tot ce nu (ne) convine are însă o vulnerabilitate: utilizarea ei are valoarea unui auto-denunț al lipsei de argumente, al lipsei de interes pentru orice iese din cadrul îngust al simplificării maniheiste. Iar sfera politicii este raiul simplificării maniheiste:…

citește în continuare

”Office-seeking parties” sau (mai pe românește) lupta pentru ciolan

Timp de lectură 5 min.

De cîteva luni asistatăm la spectacolul nedemn al negocierii funcțiilor în cadrul guvernului coaliției executive PNL-PSD-UDMR. La fel a fost și după alegerile parlamentare din 2020, cînd s-a format guvernul coaliției PNL-USR-UDMR. Este un scenariu autohton repetitiv. De la stînga la dreapta sau de la dreapta la stînga, formațiuni românești sau minoritare, aceste partide au fost mereu preocupate exclusiv de funcțiile ocupate în guvern, de împărțirea ministerelor, agențiilor, de suplimentarea numărului de secretari de stat, consilieri, birocrați, de accesul la resurse și redistribuirea lor…

citește în continuare

Mihail Gr. Romașcanu, Tezaurul român de la Moscova (fragment)

Timp de lectură 34 min.

Prin amabilitatea editurii Vremea, vă prezentăm un fragment din volumul Mihail Gr. Romașcanu, Tezaurul român de la Moscova, Vremea, București, 2022. Textul reprodus aici face parte din consistentul Cuvânt-înainte semnat de Adrian Vasilescu și intitulat Fascinația aurului n-a murit niciodată:  Din 1880, de când a fost întemeiată, Banca Națională a României a strâns continuu aur. Fie cumpărând întreaga producție a minelor noastre, în unii ani, fie achiziționând, de multe ori scump, aur din străinătate. Sau de la populație, în anii 1990. Pentru a-i conferi…

citește în continuare

Politica de azi și oglinda Coposu

Timp de lectură 5 min.

Pe 20 mai, la 109 ani de la nașterea lui Corneliu Coposu, acesta ne întinde o oglindă în care nu ne prea place să ne privim. Actualitatea politică și scena publică de azi sunt sufocate de o combinație improbabilă de isterie anti-sistem, aflată cel puțin la limita extremismului, și o secretomanie specifică culturii instituționale a fostei Securități. Discursul oamenilor politici a abandonat orice pretenție de coerență intelectuală, în schimb avem o succesiune de « scandaluri » parcă făcute nu atât să crească un partid sau altul,…

citește în continuare

Moldova, Găgăuzia, cazurile Simion & Rizea. Înfruntarea dintre serviciile secrete (III)

Timp de lectură 16 min.

Vreme de peste 30 de ani, situația din Republica Moldova a fost sub semnul ambiguității. Micile diferențe dintre diferiții actori individuali și colectivi erau legate de gradul de loialitate față de Kremlin, iar gradul de dependență economică acceptată față de Federația Rusă, Comunitatea Statelor Independente, Transnistria era ridicat. Prin urmare, între politicile guvernamentale care decurgeau din situația de fapt diferențele erau nesemnificative. Nici măcar Maia Sandu, președintele RM, nu a tăiat legăturile ombilicale cu spațiul fost sovietic. Abia după un an de la declanșarea…

citește în continuare

Axa China-Rusia sau pericolul «noii ordini mondiale»

Timp de lectură 5 min.

În războiul din Ucraina, China pare ambivalentă: pe de o parte, prima discuție telefonică între Xi Jinping și Volodymir Zelensky, după mai mult de un an de tăcere din partea Beijingului. Pe de altă parte, declarațiile ambasadorului chinez de la Paris, care a pus în discuție suveranitatea Ucrainei asupra Crimeei. Dincolo de aceste semnale contradictorii, înțelegerea ruso-chineză nu trebuie subestimată. Există interese comune. Intenția lor este de a « elimina » (termenul este radical, folosit de noua doctrină rusă de politică externă) « dominația » occidentală. Această « eliminare »…

citește în continuare

Armand Goșu în Ucraina

Timp de lectură 10 min.

Interviul de mai jos a fost preluat de pe site-ul Centrului Român de Studii Ruse (Universitatea București) în urma vizitei de cercetare efectuate luna trecută de dl. Armand Goșu în Capitala Ucrainei. Centrul Român de Studii Ruse (CRSR): Cum a fost primul contact cu orașul, care este situația aprovizionării și cum resimt locuitorii capitalei războiul? Armand Goșu: Deși Kyiv-ul este la câteva ore de front, războiul pare undeva, departe. În ultima noapte petrecută acolo s-a vorbit de un atac cu drone, dar eu dormeam.…

citește în continuare

Moldova, Găgăuzia, cazurile Simion & Rizea. Moștenirea sovietică vs. promovarea democrației (II)

Timp de lectură 17 min.

Scriam în episodul trecut despre faptul că America (se înțelege conducerea SUA) a renunțat de ceva vreme la moștenirea revoluției wilsoniene și s-a reangajat în politica sferelor de influență și a echilibrului puterii. Or, lupta geopolitică pentru sferele de influență din fostul spațiu sovietic a fost și va rămîne extrem de complicată. Dar cum politica externă americană a fost întotdeauna un amestec de realism și idealism, una dintre motivațiile amestecului în zonă a fost legată de idealul promovării democrației (ca și în Afganistan, Irak…

citește în continuare

Moldova, Găgăuzia, cazurile Simion & Rizea. Un preambul geopolitic (I)

Timp de lectură 7 min.

Cei care vor să înțeleagă ce se petrece acum (și ce s-a petrecut în deceniile postcomuniste) în Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Rusia și în întregul spațiu fost sovietic, ar trebui să nu se uite exclusiv la știri, ba chiar uneori să uite de ele. După cum le spun și studenților, există un background of the news, adică niște origini, cauze, variabile intermediare, un fundal anterior, un fond geopolitic. Studiile strategice, istoria, analiza politică, intelligence studies, geografia și geopolitica trebuie combinate în acest demers, în…

citește în continuare
1 … 55 56 57 58 59 … 67