Și dacă noi n-am mai vrea să credem minciuna ce s-ar întâmpla? Și dacă noi n-am mai vrea să urmăm îndemnurile și manipulările politicienilor și ale servitorilor lor ce s-ar întâmpla? Și dacă noi? De mulți ani mă întreb așa și nici un răspuns nu izvorăște singur de nicăieri. Minciuna continuă să domine lumea noastră românească, deși ne-am eliberat de cea comunistă, pe care nimeni n-o mai credea, dar acest lucru se subînțelegea doar, nimeni nu îndrăznea să spună pe față asta. De fapt…
citește în continuareDe ce avem nevoie de sens și de acțiune politică
M-am bucurat să citesc variatele articole și interviuri care au apărut pe platforma “Sens Politic” de la lansarea ei din luna mai. Salut atât apariția acestui spațiu de dialog și reflecție cât și ideea de a căuta și da sens Politicii. În ultimele decenii am avut adesea discuții cu mulți oameni – dintre prieteni, amici din rețelele de socializare sau cu oameni cu care am interacționat în piețe, la cozi sau în conferințe și dezbateri – despre politică. Unii se miră de interesul meu…
citește în continuareFranța după alegerile parlamentare. Falimentul macronismului sau criză de regim?
Al doilea tur al alegerilor pentru principala cameră decizională a parlamentului francez, Adunarea Națională, a reprezentat un eșec pentru majoritatea prezidențială. Deși partidele pro-Emmanuel Macron, reunite în coaliția Ensemble! (Împreună!), rămân principala forță parlamentară, cu 246 de aleși din 577, pierd majoritatea absolută, lipsindu-le 43 de voturi pentru a controla Adunarea Națională. În plus, nici-una din forțele politice parlamentare, toate definite printr-un anti-macronism confirmat în repetate rânduri în ultimii cinci ani, nu vrea sau nu-și permite în fața alegătorilor să accepte o formă de…
citește în continuareComunizarea durabilă a stângii franceze
Primul tur al alegerilor legislative a confirmat hegemonia mișcării lui Jean-Luc Mélenchon, La France Insoumise, asupra stângii franceze, ceea ce poate avea consecințe importante pe termen mediu și lung: scade probabilitatea unei alternanțe politice în Franța, la nivel european scade greutatea socialiștilor și întărește curentul stângii radicale anti-europene care, precum partidul lui Mélenchon, merge până la a cere ieșirea Franței din dimensiunea militară a NATO. Alegerile din 12 iunie pentru Adunarea Națională, camera decizională a parlamentului francez, au adus un nou record negativ al…
citește în continuareAntiamericanismul și cum îl dezumanizează războiul pe privitor
Una dintre temele preferate ale propagandei rusești de după 9/11 era legată de numărul mare de pierderi militare (casualties) și de numărul enorm de ”victime colaterale” civile ale invaziei americane din Afganistan și Irak. Antiamericanii din lume condamnau la unison ”US imperialism”; la fel procedau și o serie de intelectuali critici americani. Nu era de neglijat: antiamericanismul a căpătat proporțiile celei mai largi categorii identitare planetare. Nici nu mai conta că mii de cetățeni americani nevinovați fuseseră victimele sîngerosului atac terorist. Refrenurile hate speech…
citește în continuareDosarul mineriadei și urgența morală a Justiției
Au trecut 32 de ani de la mineriada din iunie 1990, iar memoria celor mai violente acte ale puterii politice împotriva protestatarilor din Piața Universității riscă să se estompeze și să treacă în legendele urbane, fără să ne restituie adevărul asumat oficial și vinovații declarați prin sentințe ale Justiției. Ultimul act legat de Dosarul Mineriadei din iunie 1990 este decizia din decembrie anul trecut, când judecătorii Înaltei Curți au hotărât că Ion Iliescu poate fi inculpat și cercetat pentru infracțiuni împotriva umanității. Cu un…
citește în continuareRepresiunea din 13-15 iunie 1990 – crime împotriva umanității, imprescriptibile (Document)
Motto: “Dreptate, ochii plânși cer sa te vadă!” Evenimentele sângeroase petrecute în perioada 13-15 iunie 1990 în România, la București, represiunea sălbatică și barbară asupra manifestanților pașnici din Piața Universității, au generat mai multe hotărâri de condamnare de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a Statului Român, ale cărui autorități judiciare nu au făcut o anchetă efectivă, nu au stabilit și pedepsit vinovații, au închis dosarul sub pretextul intervenirii prescripției, deși la un moment dat ancheta se profilase corect pentru investigarea unor infracțiuni imprescriptibile, tratamente…
citește în continuareSinuciderea celei de a treia Rome (I)
De la Filotei de Pskov până la Samuel Huntington nimeni nu și-ar fi putut închipui un război între țări pravoslavnice, Moscova și Kiev, folosind taman acea retorică religioasă, care în mod obișnuit contrapune Occidentul catolico-protestant și Orientul ortodox. Într-0 săptămână de la începutul invaziei, în fața tancurilor Kremlinului s-a ridicat o națiune și s-a născut o Biserică națională. Cu câțiva ani în urmă erau puține semne că viziunea geo-canonică a lui Petro Poroșenko putea să schimbe peisajul religios al Ucrainei și să disloce comuniunea…
citește în continuareSinuciderea celei de a treia Rome (II). Națiune rusă și ortodoxie post-sovietică
Nevoia de reformă a societății ruse a implicat și clerul ortodox în efortul de a regândi viitorul. În acest sens marele sinod jubiliar al Bisericii ortodoxe ruse din anul 2000 prin canonizarea unui număr 1765 de martiri din vremea regimului sovietic, între care și familia imperială, părea să indice o despărțire de trecutul sovietic printr-o netă distincție între victime și călăi. Această datorie de anamneză și vindecare a trecutului recent fusese prescrisă de Soljenițîn încă din perioada exilului său. În succesivele sale apeluri către…
citește în continuareMai este posibilă o nouă Convenție Democrată? O reacție la ideea avansată de fostul vicepremier Costin Borc
Ca să vorbești despre experiența CDR ca una din care ne putem azi inspira trebuie să ai un anumit simț al provocării. Sau trebuie să ai o privire asupra situației politico-economice care să te facă să cauți soluții care nu se impun de la sine. Ca fost vicepremier al lui Dacian Cioloș, Costin Borc cunoaște principalii actori politici, inclusiv și poate în primul rând pe cei care au trecut de curând de la fuziune (USR-PLUS) la divorț (USR vs. REPER). Ca economist și fost…
citește în continuare