Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de jurnalistul şi eseistul Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistem politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.Titulatura conferințelor pe care le derulează, în parteneriat, Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al…
citește în continuareRonald Reagan sau curajul libertăţii
Destinul lui Ronald Reagan s-a implinit, simbolic, în anii în care, ieşite din catastrofa războiului din Vietnam, Statele Unite păreau prizonierele stagnării economice şi eşecului în politica internaţională. Destinul lui Ronald Reagan a fost acela de a reînvăţa, cu entuziasm şi fermitate, o intreagă naţiune să redescopere drumul libertăţii. Destinul lui Ronald Reagan a însemnat puterea de a înfrunta ceea ce părea de neînfruntat, teribilul imperiu sovietic: nimeni până el şi nu mai avusese îndrăzneala de a imagina un viitor care să scoată naţiunile captive de sub jugul…
citește în continuareÎNTOARCEREA DIN U.R.S.S. de ANDRÉ GIDE (extras)
« Pe 14 iunie 1936, Gide ajunge la Moscova, fiind invitat să țină un discurs în Piața Roșie, cu ocazia funeraliilor lui Maxim Gorki, cel mai influent scriitor rus/sovietic în primele decenii ale regimului sovietic. Apoi vizitează Leningradul, Sevastopolul, Soci, Suhumi, lagărul pentru copii Artek, alte câteva localități, precum și „un grajd model, un staul model, o crescătorie de porci model și, mai ales, un uriaș coteț”, și acesta, de asemenea, ultimul răcnet al civilizației avansate sovietice. Născut la Paris, fiind singurul copil în familie,…
citește în continuareObsedantul 13-15 sau banalizarea diversiunii ca politică de stat
Nu avem un adevăr juridic despre acele zile, dar această absență e în sine un element care definește evoluția statului de drept până azi. Ce știm până acum din anchetele procurorilor nu e diferit de ceea ce era deja integrat în orice analiză mai serioasă a acelor momente: președintele ales Ion Iliescu dă structurilor militare ordine atât cu privire la represiunea Pieței din dimineața de 13 iunie cât și în timpul zilei și nopții spre 14 iunie, până când îi întâmpină pe mineri. In…
citește în continuareVirgil Solomon și memorialistica național-țărănistă
Avem înfățișată în această carte (Virgil Solomon, Trecutul ne-ajunge din urmă. Memoriile unui martor privilegiat al istoriei, 1921-1947, Editura Humanitas, 2024) povestea zbuciumată, aven turoasă, a unui manuscris, apoi a unei dactilograme în fățișând amintirile unui om politic și patriot ardelean. În linii mari, rememorările lui Virgil Solomon se întind de-a lungul perioadei delimitate de anii 1921 și 1947, dar – datorită nepotului său (Michael Virgil Solomon) și a îngrijitorului de ediție (Claudiu Secașiu) – povestea depășește aceste limite temporale. Virgil Solomon a fost…
citește în continuareO premieră în justiție: represiunea ceaușistă este un “adevăr istoric”
« Pe 12 decembrie 2024, completul Inaltei Curti compus din Oana Burnel – Preşedinte, Simona Elena Cîrnaru si Rodica Aida Popa – Judecători, a admis în principiu cererile de revizuire formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de familia lui Gheorghe Ursu împotriva sentinţelor penale prin care tortionarii acestuia au fost achitati. Cauza a fost trimisa Curţii de Apel București, unde s-a stabilit termen de judecata pe 31 martie 2025 la ora 9:00. Motivarea deciziei este un punct de cotitura in…
citește în continuareTestamentul Seniorului
În momentele de răscruce, care învederează scadențele inevitabile și rigoarea fără excepții a legilor firii, oamenii au deprinderea de a schița intenții sau dorințe care să supraviețuiască dispariției lor. Neavând nici o avere sunt scutit de obligația de a da destinație unor “bunuri”. Tot ce am, aproape nimic, rămâne la dispoziția surorilor mele dragi, Flavia Bălescu și Rodica Coposu, care vor ști cui și cum să facă parte de amintiri din obiectele ce mi-au aparținut. Îmi reproșez că sub presiunea continuă a evenimentelor și…
citește în continuare„Corneliu Coposu era profund religios și tolerant”(interviu cu Ion-Andrei Gherasim)
Cînd şi cum l-aţi cunoscut pe Corneliu Coposu? Înainte de a vă răspunde trebuie să spun următorul lucru: peste 4 ani se vor împlini 100 de ani de cînd familiile noastre se cunosc. În 1918, bunicul meu Ilie Lazăr, delegat din cadrul plasei Ocna Şugatag, fiind chiar cel mai tînăr semnatar al Actului Unirii de la Alba Iulia, s-a întîlnit, cu căruţele fiind, cu părintele Valentin Coposu (tatăl lui Corneliu Coposu) care era delegat pentru Marea Unire din partea zonei Bobota-Şimleu. Prima mea amintire…
citește în continuareAlegerile din 20 mai 1990. Uitarea vinovată a fesenismului majoritar
Patologiile statului român, patologii societății de azi, nu pot fi înțelese decât plecând de la modul în care ne-am lansat în aventura libertății de după decembrie 1989. De ce acum 30 de ani românii eliberați de comunism stăteau la cozile secțiilor de votare pentru a-l vota pe Ion Iliescu și FSN-ul? Ce sperau atât de tare sau de ce le era atât de frică încât să ofere unui om o majoritate demnă de un plebiscit și unei forțe politice controlul integral al guvernării și…
citește în continuareIuliu Maniu sau despre politica la scară umană
Iuliu Maniu nu a fost un salvator mesianic, iar tenacitatea curajului său a fost dublată de politeţea intransigentă a unui gentleman ce refuză invectiva. În secolul rătăcirilor, Iuliu Maniu a ilustrat, până in clipa sacrificiului său, o idee despre politica la scară umană: demnitatea individului şi libertatea au fost valorile pe care nu le-a abandonat, niciodată. Şi poate că, astăzi, mai mult ca oricând, ne întoarcem la Iuliu Maniu spre a putea învăţa seninătatea ludicităţii patriotice. Drumul pe care Iuliu Maniu il urmează este cel al credinţei în posibilitatea guvernării…
citește în continuare