Memorie & Istorie - Page 2

“În 1776 a apărut „Common Sense” al lui Thomas Paine. Radicalii au avut un simpatizant și, poate, un colaborator chiar în rândul aristocrației britanice. Și Independența Americii și-a găsit și propria voce. În ianuarie 1776, „Common Sense” a fost publicat la Philadelphia și a devenit instant un best-seller. Exploatând furia împotriva regelui („faraonul posac al Angliei”), Paine a condamnat monarhia ereditară și aristocrația. Constituția britanică, deși poate „nobilă pentru timpurile întunecate și servile în care a fost creată”, nu era demnă de un popor…

Clanul petroliștilor. Igor Secin, șeful Rosneft, este cel mai important membru al clanului petroliștilor și unul dintre cei mai influenți oameni din anturajul lui Putin. Legătura dintre cei doi datează din 1991, când au început să colaboreze în cadrul primăriei din Petersburg, unde Secin a condus aparatul lui Putin, devenind omul său de încredere. După ce primarul Sobciak a pierdut alegerile, Secin l-a însoțit pe Putin la Moscova, ocupând funcția de adjunct al șefului Administrației prezidențiale, acționând ca o verigă de legătură între Kremlin…

“La 25 mai, la porțile Kievului, sub drapele și onoruri militare, un sicriu acoperit cu culorile Ucrainei a fost coborât în pământ. În jurul său, președintele Zelenski și responsabili politici și militari au adus un ultim omagiu lui Andrii Melnîk, la 42 de ani după moartea sa în exil, în Luxemburg. Multă vreme relegat în umbră, acest pilon al naționalismului ucrainean din secolul al XX-lea devine primul care intră în panteonul național, alăturat memorialului militar dedicat soldaților căzuți în timpul invaziei ruse, inaugurat în…

Regimul Putin este un sistem de putere construit nu pe instituții, ci pe rețele informale, grupări și clanuri care  se luptă pentru resursele financiare, controlul asupra structurilor de forță.Se mai luptă pentru influență politică și acces la președinte.  În afară de anii ’90, în primii ani ai lui Boris Elțîn, când s-a consemnat o tentativă de a moderniza sistemul politic din Rusia și a-l refonda după model occidental, liderul de la Kremlin a jucat rolul de arbitru între grupări aflate în competiție, de echilibrul…

Un tînăr politician interbelic, mîna dreaptă a legendarului Iuliu Maniu. Un om privat de libertate vreme de 17 ani – 15 ani de puşcărie şi Canal, doi ani de domiciliu obligatoriu în Bărăgan –, exclusiv pentru credinţele sale. Cel care, în decembrie 1989, a reinventat Partidul Naţional Ţărănesc şi l-a lansat pe apele tulburi ale politicii româneşti postrevoluţionare. Liderul incontestabil al opoziţiei anticomuniste, care – prin activitatea, dar şi prin moartea sa! – a făcut posibilă prima schimbare de putere, în condiţii de democraţie…

Mulți ani nu i-am știut decât numele. L-am auzit pentru prima dată prin anii ’80 la posturile străine, într-o relatare despre reconstituirea PNȚ, făcută cu toate riscurile. Numele sever, întunecat, ardelenesc m-a frapat, iar acțiune mi-a trezit admirația necondiționată, pe care am oferit-o întotdeauna gesturilor care mi se păreau fără speranță. În ianuarie ’90 era pentru mine tot doar un nume, un nume care începuse să fie mânjit de ordurile feseniste și cu care simțeam nevoia să mă solidarizez. Demisia mea din CFSN, în…

“Corneliu Coposu sub lupa Securității” este o carte care este pe cât de curajoasă, pe atât de actuală. Cu cât vremurile sunt mai tulburi, cu atât avem mai mare nevoie de cunoașterea trecutului pentru a înțelege încotro ne îndreptăm. Regimurile totalitare de ieri, tentațiile totalitare de azi știu bine că o condiție necesară a nașterii Omului Nou este ignorarea trecutului. Și trecutul însuși e ambivalent: vrem să ne aducem aminte numai de anumite lucruri. Identitatea unei comunități e dată chiar de această întoarcere interesată…

“Vladimir Putin a semnat recent decretul prezidențial nr. 271 care redenumește Academia FSB, serviciile de securitate ruse, după numele lui Felix Dzerjinski (1877–1926), fondatorul poliției politice sovietice, CEKA. Prin diversele sale denumiri succesive (NKVD, GPU, KGB), acest „organ” constituie până astăzi brațul înarmat tentacular al supravegherii și al „securității interne” în Rusia. FSB-ul modern se consideră moștenitorul CEKA. În scurtul text al decretului care îi motivează decizia, șeful Kremlinului subliniază că a luat în considerare „contribuția excepțională a lui Felix Dzerjinski la securitatea statului”.…

Cât de importante sunt documentele de arhivă pentru relevarea faptului că, în România, comunismul s-a instaurat prin fraudarea alegerilor din 1946? Ce model electoral experimentaseră deja sovieticii până la această dată, în anumite țări ale Europei de Est? Cum anume s-au implicat Stalin și consilierii săi în întregul proces electoral românesc, de la elaborarea legislației specifice și asigurarea resurselor financiare până la oferirea unor soluții tehnice de manipulare statistică a voturilor? În ce măsură pot ilustra aceste alegeri modul în care noile tehnologii comunicaționale…

Cum ne putem regla propriul timp într-o epocă a vitezei? Este posibil ca ritmul trepidant în care trăim să lase urme vizibile asupra memoriei noastre? Actuala arhitectură educațională este oare în favoarea memoriei sau în defavoarea ei? Ce fel de modificări cognitive a generat, în ultimii ani, aplicarea frecventă a testelor-grilă în școala românească? În ce măsură s-a produs externalizarea memoriei în urma utilizării instrumentelor și a tehnologiilor digitale? De ce este important să facem distincția între ceea ce ne place și ceea ce…