“Lidera democrată Alexandria Ocasio-Cortez a trecut recent peste excesele progresiste cu o ridicare din umeri. „Am un consilier municipal în circumscripția mea care are o vorbă: «Woke 1 a fost o nebunie»”, a spus AOC luna trecută, izbucnind în râs. Între timp, continuă să se adune știri uluitoare despre nebunia persistentă a lui Woke 2, dacă așa se numește ceea ce vedem acum.
Luna trecută, deci septembrie 2026, The Boston Globe a publicat un articol despre un bar pentru lesbiene, aflat în dificultate financiară, care încerca să supraviețuiască relaxând regulile legate de Covid. „Cu dragoste le anunțăm pe divele noastre cu dizabilități și cu sistemul imunitar slăbit că sâmbăta seara vom deschide fără ca purtarea măștii să fie obligatorie”, a anunțat online conducerea barului. Reacția a fost una de indignare.
„Oameni ca voi omoară persoane cu dizabilități în numele propriei distracții și comodități”, a scris un utilizator. Altul și-a imaginat ceea ce stânga numește uneori „acțiune directă”: „Sper să vă fie incendiat localul pentru că le-ați răpit semenilor mei cu sistemul imunitar slăbit planurile de sâmbătă seara.” A urmat o lungă întâlnire la bar, în care clienți, printre care „o lesbiană cu identitate de gen neconvențională” care „folosește pronumele el/lui”, au mustrat-o pe una dintre persoanele care dețin localul până au făcut-o să plângă.
La scurt timp după apariția articolului, Universitatea Stanford și-a cerut scuze pentru că a folosit inteligența artificială ca să schimbe rasa și sexul unui student real într-o fotografie publicitară. Fotografia originală arată trei studenți zâmbind într-o cantină. Dar, când imaginea a apărut recent pe bannerele din campus, Billy Ramirez, student de origine hispanică la biologie, fusese înlocuit cu o femeie de culoare. Ceilalți doi studenți fuseseră retușați astfel încât să pară mai slabi.
Domnul Ramirez a reacționat într-o declarație pentru Stanford Review. „La început mi s-a părut hilar”, a spus el. Dar s-a supărat după ce a comparat imaginile. „Să-mi văd identitatea schimbată și să fiu scos din fotografie m-a făcut să mă simt, într-un fel, redus la tăcere și șters.”
În aceeași săptămână, o profesoară din Philadelphia cunoscută pe plan local ca activistă palestiniană a recunoscut că, de fapt, nu este palestiniană. „Am descoperit recent că una dintre membrele noastre vechi, Hannah Gann, a mințit complet în privința identității sale”, se arată într-o declarație comună a două grupuri, Philly Educators for Palestine și Racial Justice Organizing Committee. „I-am cerut să recunoască public că este o femeie albă, de origine evreiască, provenită dintr-o familie de coloniști israelieni.”
Ca precizare, americanii de origine palestiniană și alte persoane cu rădăcini în Orientul Mijlociu au fost considerați, din punct de vedere istoric, „albi” de către guvernul SUA. Reprezentanta Rashida Tlaib l-a criticat cândva pe directorul Biroului de Recensământ, spunând că bifarea rubricii „alb” în formularul de recensământ i-a schimbat experiența trăită ca persoană de culoare. E o putere psihologică neobișnuit de mare atribuită unui formular guvernamental completat o dată la zece ani, dar să lăsăm asta deoparte.
În postări umile publicate online, doamna Gann a recunoscut că este o pale-skin-ian — un joc de cuvinte prin care face referire la pielea ei palidă —, nu o palestiniană. S-a descris drept o „femeie albă cu privilegii și avere considerabile”, care i-a înșelat pe toți. A adăugat că își dorise sincer „să rămână dedicată activității pe care o desfășura, în ciuda acelor minciuni”. Potrivit New York Post, acea activitate a inclus, se pare, o intervenție la un miting organizat la scurt timp după masacrul din 7 octombrie 2023, unde a spus că „viața fiecărui martir este prețioasă” și „la dracu’ cu poliția până când Palestina va fi liberă”.
Mulți progresiști sunt încă obsedați de statutul de victimă și de identitatea de grup, elemente care au contribuit în mare măsură la apariția lui Woke 1. Poate că doamna Ocasio-Cortez preferă acum să trateze aceste idei cu un râs. Să desființăm poliția? Să renunțăm la Ziua Recunoștinței? Ha, ha, ce vremuri nebunești au fost! Și totuși, citind știrile de astăzi, e ușor să te întrebi dacă febra stângii progresite a început măcar să scadă.”
Sursa: Editorial The Wall Street Journal
