Spectrul comunismului, putinism și răzbunarea memoriei

Timp de lectură 11 min.

Alexandru Gussi: Regimul putinist a încercat să construiască un cocktail identitar și de memorie, dar interzicerea Fundației Memorial de la sfârșitul anului trecut a fost semnificativă pentru un eșec mai larg de a impune viziunea sa asupra trecutului și prezentului. Dominația mediatică și propaganda au totuși limitele lor, nu au putut să mixeze nostalgia unui anumit sovietism cu memoria victimelor comunismului. E motivul pentru care cred că păstrarea memoriei anticomuniste e în această zonă de lume un semn al atașamentului față de libertăți, drepturile…

citește în continuare

Banalitatea libertății. Istoria nu e ciclică

Timp de lectură 6 min.

Alexandru Gussi: Din ce spuneați anterior reieșea că vor trebui să treacă 45 de ani de la aderarea din 2007, cam cât a durat regimul comunist. Ceea ce mă face să mă gândesc că după o lungă perioadă nu atât de stagnare istorică, era imposibilă, dar de închidere față de lume, a urmat o perioadă în același timp de obositoare tranziție, dar și de deschidere remarcabilă. Să vorbești despre această deschidere fără precedent pentru România e un altfel fel de a spune că suntem…

citește în continuare

Trei ani de la vizita Papei Francisc în România

Timp de lectură 6 min.

În urmă cu trei ani, în dimineața zilei de 2 iunie 2019, Papa Francisc celebra la Blaj slujba de beatificare a celor șapte episcopi greco-catolici „morți în faimă de martiri, uciși din ură față de credință”. Contrar aparențelor, formularea nu este una gândită pentru apariții pompoase pe site-urile de știri. Este o sintagmă născută de la sine, izvorâtă dintr-o logică simplă, firească. Este o exprimare a prigoanei aplicate de regimul comunist, în toate ipostazele lui criminale, asupra Rezistenței Bisericii Greco-Catolice din România. O Biserică…

citește în continuare

Occidentalizarea ambiguă ca ecou al obsedantei căutări de sine

Timp de lectură 6 min.

Alexandru Gussi: Ați terminat dialogul nostru precedent accentuând măsura în care tentativa de occidentalizare din Rusia a fost incompletă și târzie, dar acest lucru este valabil și pentru România: occidentalizarea și modernizarea vin târziu, avem apoi în comunism o forma pervertită de modernizare, iar când ne integrăm în structurile euro-atlantice ne dăm seama că suntem tot departe de hyper-modernitatea în care intraseră societățile vest-europene. Ca rezultat avem acum două feluri distincte de pro-europeni și de pro-occidentali: cei care după 1989 au dus greul bătăliei…

citește în continuare

Roger Scruton: politica prudenței și respingerea utopiei

Timp de lectură 4 min.

Există o nerăbdare fanatică a optimismului radical, o nelinişte care se naşte din aspiraţia de a zidi, aici şi acum, cea mai luminoasă dintre lumile posibile. Şi din această nerăbdare a căutării perfecţiunii se naşte şi tentaţia acelei politici care, trezind speranţe vane, nu face decât să întreţină deşertul etern al nefericirii colective. Împotriva acestei tentaţii a optimismului orb şi devastator se ridică pledoaria conservatoare a lui Roger Scruton. Pentru adepţii progresului, vocea lui Scruton este una prin excelenţă suspectă: “reacţionară”, fidelă tradiţiei, sceptică,…

citește în continuare

Liantul de profunzime și inversiunea normativă

Timp de lectură 6 min.

Alexandru Gussi: Memoria socială și istoria scrisă de istorici pot fi deopotrivă un prilej de întărire și unificare a comunității politice, de afirmare a unor valori, dar pot fi, pare că azi sunt precumpănitor, un instrument de negare a legitimității tuturor reperelor care ne ajută să fim împreună. În aceste condiții cum mai putem “ține împreună”, ca să preiau o întrebare specifică demersului autoarei Chantal Delsol, pe care ați prefațat-o și tradus-o la editura Spandugino (Sfârșitul Creștinătății. Inversiunea normativă și noul timp)?  Teodor Baconschi:…

citește în continuare

Sens Politic la primul pas

Timp de lectură 5 min.

Crizele globale și zonale care se succed rapid desenează o lume mai periculoasă și mai greu de înțeles. Iar non-înțelegerea produce neîncredere. Apoi conflictele de interpretări devin conflicte propriu-zise. Adevăratele bule sociale construite de algoritmi ajung să izoleze mental, produc confruntări artificiale, deconstruiesc ideea de bine comun și încurajează egoisme individuale sau de grup. Pe de altă parte, la nivelul instituțiilor politice, binele comun nu mai e gândit, e numai instrumentalizat până a fi golit de sens. Criza binelui comun e criza politicii, nu…

citește în continuare

Sensul speranței: memoria ca sursă a schimbării

Timp de lectură 3 min.

De mii de ani curăţim zgura sufletului românesc de asprimile ei Corneliu Coposu În acești 32 de ani și jumătate trecuți de la Revoluție ne-am lămurit, sper, că regimul comunist nu este o organizare, un sistem economic, politic, social, nu este o doctrină, ci, mai întâi de toate, este o structură umană, un model tipic de gândi și de a fi. Comunismul s-a bazat și se bazează pe două tendințe omenești înnăscute: tendința de a supune și tendința de a fi supus, o contradicție…

citește în continuare

Un mesaj de 10 mai al lui Corneliu Coposu

Timp de lectură 3 min.

Cele inserate mai jos au fost rostite de Corneliu Coposu la Simpozionul din 10 Mai 1995, organizat de Fundația Culturală Memoria, la Muzeul Țăranului Român din București.  Ziua de 10 Mai, zi sfântă a neamului nostru, este profund legată de conștiința românilor, de actul proclamării, în 1877 a Independenței de stat față de Poarta Otomană și de consacrarea Regatului României, prin încoronarea Regelui Carl I, în 1881. Aproape ca un semn al voinței lui Dumnezeu, 10 mai coincide fericit și cu ziua în care…

citește în continuare
1 10 11 12