« În câțiva ani, industriașul miliardar a trecut de la lupta pentru climă la combaterea „wokismului” și de la colaborarea cu Obama la un angajament total alături de Trump. Criza Covid a precipitat orientarea acestui libertarian, mare cititor de Asimov, spre dreapta.
Cu câteva zile în urmă, la Butler, silueta înaltă a lui Elon Musk, purtând o șapcă neagră cu celebrul slogan pro-Trump „Make America great again”, a sărit pe scena de campanie unde președintele Trump se întorsese, după ce în iulie fusese ținta unei tentative de asasinat. „Nu sunt doar Maga, sunt un Maga întunecat, Dark Maga”, a spus jovial antreprenorul miliardar, arătând spre șapca sa ca un copil încântat de gluma lui.
Într-o scurtă alocuțiune, care a devenit virală, Musk a declarat că țara trăiește „un moment istoric”, întrucât ar fi „ultima alegere liberă” din America, în cazul înfrângerii candidatului republican. El a subliniat că, dacă Trump nu ar câștiga, democrații ar aduce milioane de imigranți ilegali, care ar fi apoi masiv legalizați și redistribuiți în statele „swing”, eliminând astfel orice șansă pentru votul republican. Această acuzație a fost ferm negată de tabăra Kamalei Harris. Musk a menționat, de asemenea, că în 14 state din Statele Unite nu este cerut un act de identitate pentru vot. „California tocmai a adoptat o lege care interzice cerința unui act de identitate, nu pot înțelege cum este posibil!”, a adăugat el, îndemnând insistent oamenii „să meargă la vot”.
Duo-ul pe care l-a format cu candidatul republican în acea seară întruchipa forța impresionantă a alianței lor, capabilă să aprindă imaginația electoratului american pe ultima sută de metri a campaniei: o combinație de doi „masculi alfa”, cu personalități disruptive și nonconformiste, întruchipând, fiecare în felul său, o parte din visul american (sau coșmarul, după unii). Unul în lumea imobiliară și politică, iar celălalt în proiecte industriale colosale și aproape filosofice, de la lupta împotriva schimbărilor climatice la cucerirea spațiului.
Dar de ce această aderare la trumpism, venind din universul în mare parte progresist și elitist al Silicon Valley din California? Cum a ajuns Elon Musk, un fervent susținător al luptei pentru climă, care acum doi ani îi sugera lui Trump „să se retragă în apusul soarelui” pentru a-i face loc republicanului Ron DeSantis, să decidă să-și ofere influența imensă (pe X) și banii (se vorbește de 45 de milioane de dolari) omului pe care atât de mulți industriași îl consideră un dictator în devenire și care apără cu înverșunare energiile fosile? Cum se articulează politica trumpistă cu viziunea filozofică și ideologică a lui Musk?
Pasionat de science-fiction
Pentru a înțelege traiectoria sa, trebuie să ne întoarcem la copilărie și la „criza existențială” prin care antreprenorul miliardar a trecut de mic, crescând printre cărți, fără supraveghere, pentru a scăpa de dramele unei familii disfuncționale și de „puterea malefică” a tatălui său. „La 11 ani, m-am întrebat despre sensul vieții mele”, a explicat recent într-o emisiune YouTube cu faimosul psiholog conservator Jordan Peterson. Foarte matur, Musk a decis să caute răspunsuri în Biblie, Tora și Coran, „fără a găsi însă nicio răspuns”. A citit filozofii, inclusiv pe Nietzsche și Schopenhauer, dar a ieșit „deprimat” din aceste lecturi. La 13 ani, lectura autorului Douglas Adams i-a deschis o cale, deoarece l-a ajutat să înțeleagă „că răspunsul” la întrebarea sa fundamentală „se află în întrebare și în modul în care o pui… Îi spun o religie a curiozității”, i-a mărturisit el lui Peterson. Pasionat de science-fiction, Elon a fost, de asemenea, influențat de viziunea asupra lumii a lui Isaac Asimov, care în opera sa „Fundația” descrie povestea matematicianului Hari Seldon, care salvează umanitatea organizând relocarea acesteia pe alte planete. Spre deosebire de tatăl său, „care nu a încetat să planifice răul”, i-a spus el jurnalistului Neil Strauss de la Rolling Stone, Musk a decis că abilitățile sale vor fi în slujba „binelui umanității”. „În mijlocul unei copilării nefericite, Musk s-a cufundat în science-fiction, jocuri video și benzi desenate și, într-un fel, nu a ieșit niciodată de acolo. Se vede pe sine ca un erou de joc video”, scrie David Brooks în New York Times.
Acest rol mitic pe care și-l atribuie îi permite să compenseze golul afectiv, pe care pare să nu-l fi umplut niciodată, în ciuda celor 12 copii și a multiplelor cuceriri feminine. „În timp ce alți antreprenori luptau pentru a dezvolta o viziune asupra lumii, el a dezvoltat o viziune cosmică”, explică biograful său, Walter Isaacson.
După studii în Canada, Elon Musk, sud-africanul, apare rapid în peisajul Silicon Valley, găsind finanțare pentru a crea o companie de jocuri video, apoi reinvestindu-și rapid banii în aventura finanțelor online. Așa ia naștere PayPal, pe care Musk îl fondează împreună cu un alt tânăr geniu în devenire, Peter Thiel, care va deveni mai târziu primul om din tehnologie care se alătură lui Trump. Succesul lor este spectaculos. Musk, alături de alții, întruchipează ethosul antreprenorial optimist al societății tehnologice californiene care visează să „schimbe lumea”. În acest univers orizontal, creativ și ultra-competitiv, adie un vânt libertarian foarte puternic: ideea, atât culturală cât și economică, că statul nu ar trebui să gestioneze un spațiu care se va autoregla singur. Un spirit care nu îl împiedică însă pe Musk să colaboreze strâns cu guvernul când își lansează proiectul industrial de mașini electrice, creând Tesla, un pariu îndrăzneț pentru care beneficiază de subvenții mari din partea statului în cadrul luptei împotriva schimbărilor climatice. Acest profil de industriaș al secolului XXI, care construiește o economie a viitorului pe care o vrea durabilă, îl pune în armonie cu proiectul verde al lui Barack Obama.
Din 2010, Musk se alătură cu adevărat conversației publice, folosindu-și contul de Twitter pentru a-și impune prezența în imaginarul colectiv al țării, asemănător lui Trump. Dar, mai ales, este o metodă de promovare a proiectelor sale. Excentric, impulsiv, strălucitor, „se remarcă deja”, realizând „lucruri mărețe”, dar arată și „un comportament copilăresc și fără filtru, uneori vulgar”, provocator, spune Kara Swisher, specialistă în Silicon Valley, într-un documentar. O atitudine opusă progresismului controlat al colegilor săi. Elon Musk, obsedat de problema demografică, deplânge în special faptul că societățile occidentale renunță să facă copii pentru a salva planeta. Pentru el, ecologiștii extremiști greșesc, neînțelegând „diferența calitativă între om și restul”, îi mărturisește el lui Jordan Peterson, susținând că trebuie să pariem întotdeauna pe copii „pentru că ei reprezintă viitorul”.
Musk, în continuarea viziunii lui Asimov, afirmă că dorește să asigure supraviețuirea pe termen lung a umanității, investind în explorarea spațială pentru ca oamenii să devină „o specie multiplanetară”. Din această idee s-a născut extraordinara aventură SpaceX, prima companie privată aerospațială care a introdus conceptul reutilizării rachetelor, a trimis astronauți la Stația Spațială Internațională și a pus la punct un plan de colonizare a planetei Marte.În octombrie, imaginile cu recuperarea lansatorului Starship de către brațe mecanice, prima etapă a reutilizării rachetelor, au făcut înconjurul lumii. Acest succes i-a întărit și mai mult aura de antreprenor tenace și profetic.
În 2015, Elon Musk participă la crearea OpenAI, care promovează o utilizare etică a inteligenței artificiale pentru a îmbunătăți capacitățile umane. Cu toate acestea, miliardarul privește cu scepticism visurile transumaniste ale unora dintre colegii săi de a fuziona omul și mașina. „Larry Page visează să ne transforme în roboți eterni, dar ar fi atunci o lume fără sfârșit, care nu s-ar mai regenera”, îi spune el îngrijorat lui Peterson. Încă din 2014, la MIT, Musk și-a exprimat temerile legate de pericolele IA, descriind inteligența artificială ca fiind „cea mai mare amenințare existențială pentru umanitate”. Într-un podcast cu Joe Rogan, în 2018, el susținea necesitatea hibridizării om-mașină, pentru a preveni ca aceasta din urmă să preia controlul. Musk afirmă că noua sa companie, xAI, lucrează pentru a preveni scenariul catastrofal pe care îl anticipează. De asemenea, a creat Neuralink, o companie care dezvoltă interfețe creier-computer, pentru a combate orbirea sau a preveni bolile neurodegenerative. Musk pare să creadă că statele sunt depășite de revoluția care ne cuprinde și că în fața acestui seism doar „super-eroi” ca el pot încerca să influențeze cursul lucrurilor.
„Eliberați America acum!”
Criza Covid a precipitat schimbarea ideologică a lui Musk spre dreapta. Până atunci, relațiile sale cu Trump erau distante. A făcut parte din consiliul economic al acestuia, dar și-a dat demisia când republicanul a retras Statele Unite din Acordul de la Paris. Însă, obligat să-și închidă fabricile, industriașul s-a răzvrătit împotriva interdicțiilor impuse de California și a încălcat legea redeschizând uzina Tesla din Fremont, mergând până la a amenința că va muta sediul companiei.
Pe Twitter, Musk atacă panica „stupidă” din jurul coronavirusului și postează: „Eliberați America acum!”. Această poziție îl apropie de Trump și de curentul libertarian neîncrezător în statul federal, apărat și de mulți susținători ai lui Trump din America populară, care erau frustrați că nu pot munci. Această poziție anti-reglementare, care vede în „despotismul protector” al statului o amenințare, se manifestă din nou spectaculos după plecarea lui Trump, în urma atacului asupra Capitoliului. Pentru Musk, în ciuda evenimentelor din 6 ianuarie, excluderea fostului președinte de pe rețeaua Twitter este o „eroare gravă”, care prefigurează o problemă socială majoră. Cine va decide ce este adevărat sau fals, periculos sau nu, întreabă el. Musk se simte investit cu misiunea de a apăra Primul Amendament al Constituției privind „libertatea de exprimare” și se lansează în aventura achiziționării Twitter, redenumit X, de unde concediază întreaga echipă de moderare a dezbaterilor, provocând o radicalizare a conținuturilor și un haos din care rețeaua socială încă nu și-a revenit complet. Adversarii săi afirmă că, acum, Musk orientează dezbaterile în avantajul taberei sale.
Dincolo de acest conflict, Musk spune că duce un război mai amplu împotriva ideologiei „woke”. Este o luptă foarte personală, deoarece wokismul i-a „luat” fiul, Xavier, care a devenit fată și este cunoscută acum sub numele Vivian Jenna Wilson, după o tranziție de gen finalizată în 2022, în timpul pandemiei de Covid. „Fiul meu a murit, ucis de virusul woke, așa că vreau să distrug virusul woke”, îi spune Musk lui Jordan Peterson. Vivian s-a distanțat complet de declarațiile tatălui său.
În război împotriva politicii identității
Însuflețit de acest dorință de revanșă și de atașamentul față de modelul meritocratic american, Elon Musk pornește o luptă împotriva politicii identității promovată de stânga și a departamentelor de Diversitate, Echitate și Incluziune, care au instituționalizat wokismul în universități și companii. El crede că Trump va fi, din acest punct de vedere, un element salvator. „Vreau să fac America măreață”, spune Musk. „Iar valorile care au făcut America sunt meritocrația, munca și competențele.” „Trebuie să schimbăm echipa, deoarece Partidul Republican este partidul meritocrației”, adaugă el, recunoscând totuși că „are și extremiștii săi”. În acest sprijin pentru Trump, el este susținut și de unii lideri din tehnologie, care văd acum în viziunea penitențială a proiectului american promovat de stânga o fundătură descurajantă.
Printre aceștia, Musk, deși foarte departe de conservatorism prin viziunile sale revoluționare interplanetare pe care le conturează pentru umanitate, recunoaște cu ușurință că resimte o nevoie urgentă de a se agăța de tradiția americană și de valorile ei creștine, pentru a înfrunta nesiguranța vremurilor prezente. Dar, și aici intervine paradoxul, Musk ne dă un vertij pe care însuși îl și creează, atât de mare este puterea lui – egală cu cea a multor state, dar fără mecanismele de control care sunt specifice unei democrații – și a devenit astfel strategic și global. Într-o zi, poate ajuta Ucraina să reziste agresiunii rusești prin puterea sateliților Starlink, dar în ziua următoare îi poate retrage sprijinul deoarece crede că Crimeea și Donbasul sunt teritorii rusești… Și, în a treia zi, pune toată puterea organizației sale din Pennsylvania în serviciul triumfului lui Trump, așa cum face acum cu batalioane de consilieri stabiliți în Pittsburgh. Fără alte limite decât cele pe care și le impune ca „super-erou”. Suntem fascinați de fenomen, dar tremurăm puțin. »
Sursa: Laure Mandeville, « De la Silicon Valley à la planète Trump, enquête sur la folle trajectoire d’Elon Musk », Le Figaro)