« Am știut că se întâmplă ceva neobișnuit în decembrie când am început să primesc e-mailuri care mă îndemnau să votez pentru Elena Lasconi—„singura alegere rațională”—și în niciun caz pentru periculosul Călin Georgescu. Fiind cetățean român, am dreptul de a vota în alegerile din România, dar nu am făcut-o niciodată. România are un sistem parlamentar, cu numeroase partide identificate prin inițiale. Mi s-a părut confuz și am considerat că cel mai bine este să las decizia în seama celor care locuiesc efectiv acolo. Nimeni nu mi-a cerut vreodată votul—până acum.
Vizitasem România și Curtea Constituțională cu două luni mai devreme și am fost uluit. Spre deosebire de România comunistă, unde mi-am petrecut copilăria, România de astăzi arată și se simte ca o țară occidentală. Inițiativa privată prosperă, iar oamenii vorbesc liber despre toate subiectele. Par profund interesați de politică (românească, europeană, americană) și de statul de drept. O conferință organizată la Universitatea din București, unde s-a discutat despre recenta traducere în română a opiniilor mele judiciare, discursurilor și articolelor mele, a atras numeroși avocați, cercetători și judecători. Discuția a fost deschisă și viguroasă. Apariția mea într-un podcast popular de drept a fost sinceră și extinsă. Bucureștiul era tapetat cu afișe pentru alegerile ce urmau să aibă loc.
Două luni mai târziu, alegerile au fost anulate.
Mi-am amintit de acest lucru ascultând discursul vicepreședintelui JD Vance la Conferința de Securitate de la München. Acesta a menționat de două ori alegerile din România și le-a prezentat ca pe un avertisment despre ceea ce se poate întâmpla în societățile care încearcă să constrângă în loc să convingă, să suprime în loc să dezbată. El a subliniat că și alte țări europene recurg la metode agresive de suprimare și pedepsire a discursului și a ideilor; că unele refuză să colaboreze cu partide care susțin idei neagreate, în ciuda sprijinului popular de care se bucură; că Uniunea Europeană și guvernele naționale obligă companiile de social media să cenzureze discursurile considerate indezirabile. Libertatea de exprimare, așa cum o înțeleg americanii, este în pericol serios.
Domnul Vance a recunoscut că nici măcar SUA, țara cu cele mai solide garanții pentru libertatea de exprimare din lume, nu este imună. Așa cum a detaliat Curtea de Apel a celui de-al Cincilea Circuit al SUA în cazul Missouri v. Biden, guvernul nostru a exercitat o presiune considerabilă, chiar coerciție, pentru a elimina anumite idei de pe rețelele sociale. Anumite subiecte—precum originea Covid, tratamentele și siguranța vaccinurilor, transgenderismul, schimbările climatice și legitimitatea alegerilor din 2020—au fost declarate nediscutabile. Mulți dintre cei care și-au exprimat opinii contrare poziției oficiale au fost reduși la tăcere.
Ar putea fi anulate alegerile americane în viitor? Unele state au fost aproape de acest lucru în 2024, încercând să elimine de pe buletinele de vot candidatul care, în cele din urmă, a câștigat președinția. Nu a existat nicio revoltă; Curtea Supremă a fost nevoită să intervină. În timpul pandemiei, americanii au acceptat restricții fără precedent și draconice asupra libertății de mișcare, închiderea școlilor, distrugerea afacerilor și ingerințele în relația medic-pacient. O mare parte dintre acestea au fost întâmpinate cu puțină rezistență, în mare parte pentru că autoritățile guvernamentale și mass-media au suprimat discuțiile și dezbaterile. Dacă se creează suficientă panică, anularea alegerilor nu este de neconceput.
Mass-media tradiționale a primit discursul domnului Vance în mare parte cu dispreț și oroare. Greșesc. Discursul trebuie citit. Le amintește europenilor și americanilor că valorile Iluminismului, așa cum sunt consacrate în Constituția noastră—în special dreptul de a gândi, vorbi și dezbate liber—sunt liantul care ne unește. Dacă nu apărăm aceste valori, nu ne rămâne mare lucru demn de apărat. »
Alex Kozinski, fost judecător la Curtea de Apel a celui de-al Nouălea Circuit al SUA între 1985 și 2017. A fost avocatul lui Donald Trump în cazul Trump v. Twitter, în care s-a contestat eliminarea atunci a fostului președinte și a altor reclamanți de pe platforma de social media.
Sursa: Wall Street Journal
