“Democrații au obținut o victorie zdrobitoare, dar lipsită de entuziasm. Alegerile de la jumătatea mandatului nu au reprezentat o adeziune masivă la programul lor politic.
Numele lui Donald Trump nu figura pe buletinele de vot la alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, deși, în realitate, la fel de bine ar fi putut figura. Alegătorii americani au adresat o replică usturătoare Partidului Republican, pe care l-au sancționat sever, oferind democraților controlul asupra Congresului, cu o majoritate considerabilă.
Dar electoratul nu a respins ideile conservatoare: l-a pedepsit pe omul pe care îl susținuse în 2024 pentru a le pune în aplicare. Domnul Trump le-a cerut chiar alegătorilor să se comporte „ca și cum” numele său s-ar afla pe buletinul de vot, în încercarea de a stimula participarea la vot a bazei sale electorale MAGA. Acest lucru nu i-a împiedicat pe republicanii moderați și pe alegătorii independenți să-l abandoneze în număr mare, inclusiv în bastioanele tradiționale ale partidului. Sondajele realizate la ieșirea de la urne indică faptul că 63% dintre alegători dezaprobă modul în care președintele Statelor Unite își exercită funcția. Cauzele nu sunt greu de identificat: comportamentul imprevizibil al domnului Trump, politica sa tarifară haotică și prejudiciile pe care aceasta le-a provocat economiei americane, creșterea prețurilor la combustibili ca urmare a modului defectuos în care a fost purtat războiul împotriva Iranului, precum și percepția existenței corupției la Washington.
Așa cum a afirmat Nikki Haley, fost guvernator al statului Carolina de Sud, republicanii au încetat să-i mai asculte pe americani. În special, a spus ea, au încetat să-i asculte în privința costului vieții. Una dintre ironiile înfrângerii zdrobitoare a republicanilor este că aceasta s-a produs într-un moment în care economia Statelor Unite înregistrează o creștere într-un ritm de invidiat, mai ales în comparație cu economiile concurente din Europa.
Revoluția energetică promovată de președintele Trump, eforturile sale de a elibera inițiativa antreprenorială americană de constrângeri și boomul inteligenței artificiale, inclusiv investițiile masive în centre de date, au generat câștiguri economice considerabile.
Cu toate acestea, inflația a afectat creșterea salariilor, iar anxietatea economică a alimentat o reacție de respingere față de inteligența artificială. Domnul Trump pare să fi uitat rolul pe care creșterea prețurilor l-a jucat în nepopularitatea predecesorului său, Joe Biden.
Deși războiul din Iran a avut în mod evident un rol în acest rezultat, tarifele vamale impuse de președinte au reprezentat o rană pe care acesta și-a provocat-o singur: au majorat costurile pe piața internă fără să determine relocalizarea semnificativă în Statele Unite a industriei americane, pe care domnul Trump o promisese cu atâta aroganță.
Pericolul pentru democrați, în acest moment, este să cadă victime propriei forme de aroganță. Este posibil ca alegătorii să fi preferat un Congres controlat de democrați, dar un sondaj recent a arătat că numai 29% dintre americani au o părere favorabilă despre acest partid. Prin urmare, nu a fost vorba despre o adeziune masivă la programul lor politic, în măsura în care acesta există independent de opoziția față de Trump.
Cu siguranță, nu există un entuziasm generalizat pentru revenirea exceselor stângiste și a politicii identitare agresive din anii administrației Biden, când democrații au încercat să transplanteze în Statele Unite cele mai nefaste idei pe care Europa le are de oferit – inclusiv creșteri importante ale cheltuielilor publice și o preocupare exagerată pentru energia regenerabilă.
Marea întrebare este dacă democrații vor fi capabili să se autocontroleze. Ei au acum ocazia, dacă doresc, să reia tacticile pe care le-au folosit spre sfârșitul primului mandat al domnului Trump.
Cu siguranță, numeroși observatori se așteaptă ca democrații să-și folosească controlul asupra Congresului pentru a lansa anchete privind președintele, membrii cabinetului său și consilierii săi. Unii dintre ei vor fi, fără îndoială, nerăbdători să declanșeze proceduri de destituire (impeachment) împotriva domnului Trump însuși. Oare americanii le vor mulțumi pentru asta?
Fără îndoială, în ultimii doi ani au existat abuzuri și încălcări ale legii. Dar există o diferență între a supraveghea activitatea Casei Albe sau a cere administrației să răspundă pentru acțiunile sale și a transforma Congresul într-o armă politică pentru a declanșa o vânătoare de vrăjitoare împotriva domnului Trump și a echipei sale.
Situația establishmentului democrat este complicată de ascensiunea stângii, alegătorii trimițând în funcții un număr tot mai mare de socialiști democrați și de susținători ai acestora, printre care se numără și Abdul El-Sayed, în Michigan.
Stânga radicală nu dorește doar o confruntare directă cu domnul Trump. Programul său, din ce în ce mai extremist, include o opoziție virulentă față de Israel, desființarea controlului federal asupra frontierelor, o redistribuire radicală a bogăției și înlocuirea economiei americane de piață liberă cu una socialistă.
Cel puțin, lumea se poate aștepta la doi ani de blocaj politic la Washington, în care niciun partid nu va putea să-și pună pe deplin în aplicare programul. Unii au speculat că președintele Trump își va îndrepta din nou atenția către politica externă, poate inclusiv prin reluarea atacurilor asupra Teheranului, în încercarea de a rămâne relevant pe scena politică.
Se pare însă că acest lucru nu se va întâmpla dacă JD Vance va avea un cuvânt de spus în această privință. Intervenția extraordinară a vicepreședintelui, care a pus înfrângerea partidului său pe seama războiului din Iran, a fost formulată în limbajul loialității. „Președintele însuși a spus acest lucru”, a scris domnul Vance. Rămâne de văzut dacă domnul Trump va privi lucrurile în același fel.
Dar această situație anunță o confruntare dură în perspectiva alegerii candidatului republican la președinție în 2028. Ambele tabere vor trebui să decidă dacă se vor lăsa consumate de propriile lupte ideologice înguste sau dacă se vor concentra asupra intereselor alegătorilor americani. Este greu pentru republicani să privească viitorul cu optimism. Dar, după cum spune doamna Haley, multe se pot schimba în doi ani.”
Editorialul The Telegraph
