Indignarea generalizată și nevoia de Sens

Timp de lectură 6 min.

Alexandru Gussi: O carte relativ recentă, Age of Anger, scrisă de un autor indian, Pankaj Mijra, încearcă să dea o explicație globală a urii colective, a resentimentelor violente pe care le vedem în multiplicarea actelor anarhice, în stradă prin violență efectivă, în atacurile și forme colective de simpatie pentru acestea. Acum putem spune că e vizibilă nu numai la cei care au declanșat atacul asupra Ucrainei, și, poate mai ales, la cei seduși de putinism, înainte și după declanșarea războiului. Autorul vede forme de…

citește în continuare

Desprinderea României din alianţa cu cel de-al III-lea Reich. Sfârşitul „camaraderiei de arme româno-germane” (IV)

Timp de lectură 9 min.

Acesta era contextul politic şi militar în care pe teatrul de operaţiuni din România a debutat la 20 august 1944 ofensiva Armatei Roşii („Operaţiunea Iaşi-Chişinău”). Deşi pregătirile efectuate de unităţile sovietice grupate în cadrul Fronturilor 1 şi 2 Ucrainiene, comandate de generalii de armată Rodion I. Malinovski, respectiv Fiodor I. Tolbuhin, nu au rămas necunoscute comandamentelor române şi germane, totuşi sovieticii au reuşit să-şi mascheze atât de bine intenţiile operative încât conducerea Grupului de Armate „Ucraina de Sud” şi OKH nu au fost în…

citește în continuare

Desprinderea României din alianţa cu cel de-al III-lea Reich. Sfârşitul „camaraderiei de arme româno-germane” (III)

Timp de lectură 9 min.

După mai multe ezitări, mareşalul Ion Antonescu a acceptat, în cele din urmă, invitaţia şi, însoţit de vicepreşedintele Consiliului de Miniştri Mihai Antonescu, respectiv de şeful Marelui Stat Major, generalul Ilie Şteflea, s-a deplasat la 5 august 1944 la Rastenburg pentru o ultimă rundă de convorbiri cu Adolf Hitler, ce ar fi avut menirea de a clarifica stadiul relaţiilor dintre Bucureşti şi Berlin. În ce priveşte problemele ce au fost discutate în cadrul acestei reuniuni, atât sursele germane, respectiv stenograma oficială a întrevederii redactată…

citește în continuare

Din nou despre „excepţionalismul“ românesc

Timp de lectură 4 min.

Pretextul cărții datorate lui Lucian Boia (Românii și Europa. O istorie surprinzătoare, Humanitas, 2020) se aseamănă cumva cu acela de la care a pornit scrierea unui alt volum al său – De ce este România altfel? (Edit. Humanitas, 2012), însă de data aceasta autorul de bestseller-uri istorice urmărește parcursul european al societății românești, „plin de evoluții spectaculoase și întorsături de tot felul“ (p. 5) și care deformează sau compromit instituții, legi și reguli. Intrigat de faptul că formele occidentale și elementele de civilizație sunt…

citește în continuare