Ottmar Trașcă

Contramăsurile germane erau însă tardive şi nerealiste. Datorită întârzierii, pregătirii insuficiente, dar mai ales a subevaluării grave a potenţialului părţii române şi a lipsei trupelor germane cu experienţă de luptă, operaţiunile ce vizau ocuparea Capitalei şi înăbuşirea puciului erau condamnate de la bun început la un eşec sigur. Într-adevăr, încă din primele ore ale atacului gruparea condusă de generalul Alfred Gerstenberg s-a confruntat cu rezistenţă îndârjită a trupelor române – bine pregătite şi înzestrate cu armament, inclusiv cu tancuri germane recent livrate de Reich…

Evenimentele petrecute la Bucureşti au luat total prin surprindere atât pe Adolf Hitler, OKW şi Auswärtiges Amt, cât şi autorităţile germane aflate în România. În jurul orei 16, locotenent-colonelul Hans-Joachim Röstel i-a comunicat telefonic generalului de cavalerie Erik Hansen că „în oraş circulă zvonuri despre arestarea lui Antonescu”. Informat şi rugat să verifice autenticitatea informaţiei, consilierul de legaţie Gerhard Stelzer a comunicat la scurt timp că „nu există nici un sâmbure de adevăr în acest zvon”, întrucât el discutase cu colonelul Radu Davidescu, şeful…

Acesta era contextul politic şi militar în care pe teatrul de operaţiuni din România a debutat la 20 august 1944 ofensiva Armatei Roşii („Operaţiunea Iaşi-Chişinău”). Deşi pregătirile efectuate de unităţile sovietice grupate în cadrul Fronturilor 1 şi 2 Ucrainiene, comandate de generalii de armată Rodion I. Malinovski, respectiv Fiodor I. Tolbuhin, nu au rămas necunoscute comandamentelor române şi germane, totuşi sovieticii au reuşit să-şi mascheze atât de bine intenţiile operative încât conducerea Grupului de Armate „Ucraina de Sud” şi OKH nu au fost în…

După mai multe ezitări, mareşalul Ion Antonescu a acceptat, în cele din urmă, invitaţia şi, însoţit de vicepreşedintele Consiliului de Miniştri Mihai Antonescu, respectiv de şeful Marelui Stat Major, generalul Ilie Şteflea, s-a deplasat la 5 august 1944 la Rastenburg pentru o ultimă rundă de convorbiri cu Adolf Hitler, ce ar fi avut menirea de a clarifica stadiul relaţiilor dintre Bucureşti şi Berlin. În ce priveşte problemele ce au fost discutate în cadrul acestei reuniuni, atât sursele germane, respectiv stenograma oficială a întrevederii redactată…

Ajuns în Cartierul General de la Rastenburg, colonelul Ivo Thilo von Trotha a avut mai multe convorbiri cu şeful OKW, feldmareşalul Wilhelm Keitel, respectiv cu şeful de Stat Major al OKH, general-colonelul Heinz Guderian, precum şi cu generalii Alfred Jodl şi Walter Wenck. Potrivit raportului întocmit la întoarcerea sa în Slănic Moldova, în cadrul discuţiei cu generalul Guderian, von Trotha a atras atenţia că, în cazul transferării a noi unităţi de pe frontul din România, posibilitatea de a respinge un atac sovietic masiv se…

După criza gravă creată pe flancul sudic al Frontului de Est în urma ofensivei Armatei Roşii din martie 1944, situaţia militară de pe teatrul de operaţiuni din România s-a consolidat treptat în perioada următoare, ca urmare a eforturilor considerabile depuse începând cu luna aprilie 1944 de Oberkommando der Wehrmacht-Înaltul Comandament al Wehrmachtului (OKW), Oberkommando des Heeres-Înaltul Comandament al Armatei de Uscat germane (OKH) şi comandamentul Grupului de Armate „Ucraina de Sud” în vederea stabilizării şi apărării liniei frontului în faţa atacurilor întreprinse de armatele…