Recitindu-l pe Corneliu Coposu (V). Maniu și dictatura regală

Timp de lectură 27 min.

La școala lui Maniu, Coposu a învățat cît de însemnată este lupta împotriva dictaturilor de toate tipurile și nuanțele. După grele suferințe și un preț enorm, Corneliu Coposu a supraviețuit închisorilor comuniste, persecuțiilor și regimului comunist, pentru a lupta după 1989 împotriva moștenirii dictaturilor și regimurilor totalitare din secolul XX. În jurnalul său sunt toate argumentele necesare celor care vor să demonstreze ilegitimitatea unei monarhii care a degenerat în dictatură. Iar Carol al II-lea este un studiu de caz. În Jurnalul interzis, Iuliu Maniu…

citește în continuare

China, încotro? După congresul Partidului Comunist Chinez

Timp de lectură 7 min.

În articolul precedent am prezentat o analiză sumară a situației din China în ajunul celui de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist Chinez (PCC). Congresul a avut loc (16-23 oct.) și (aproape) totul s-a desfășurat așa cum era prevăzut. Alegerile de la Congres Rezultatele alegerilor arată o victorie deplină a lui Xi Jinping, care nu a avut niciun contra-candidat și a câștigat al treilea mandat de conducător al PCC, trecând peste tradiția celor maximum două mandate instituită de Deng Xiaoping și respectată în ultimii 30…

citește în continuare

O poveste despre o altă Românie

Timp de lectură 2 min.

Cartea Monicăi Pillat este o poveste despre o altă Românie, despre acea Românie detestată şi urâtă de comunism, despre acea Românie care şi-a aflat sfârşitul în mizerie, în singurătate, în exil, în detenţie şi în moarte. Căci destinul lui Gheorghe Ene Filipescu, bunicul cel fără de mormânt, este destinul unei întregi colectivităţi pedepsite pentru vina de a fi întruchipat valorile pe care stalinismul românesc a dorit să le împingă în uitare. Duşman al poporului, exploatator şi capitalist, Gheorghe Ene Filipescu este suspect, în ochii…

citește în continuare

Vânătoarea de oameni

Timp de lectură 5 min.

În celebrele Amintiri din copilărie ale lui Ion Creangă, chiar la începutul primei părți, găsim o relatare despre felul în care se recrutau tinerii, flăcăii, pentru armată, în vremea copilăriei marelui povestitor moldovean. Oamenii din satul lui Creangă sunt scoși la muncă – „voluntară” i-am spune noi, sau „patriotică”, după alt termen mincinos din socialism – pentru repararea drumului, anunțați fiind că în curând va trece vodă pe-acolo. Deci era și atunci ca pe vremea lui Ceaușescu. Numai că această convocare s-a dovedit, la…

citește în continuare