Vă rezentăm aici un extras din interviul pe care profesorul Armand Goșu, specialist al spațiului ex-sovietic, l-a acordat platformei Contributors.ro:
« Armand Goșu: Sâmbătă a fost ales Mihail Kavelașvili, un atacant foarte talentat, care și-a început cariera de fotbalist în perioada sovietică (…). Sistemul de alegere a președintelui a fost schimbat. Înainte președintele era ales de popor, într-un scrutin universal. Acum, la 14 decembrie 2024, pentru prima dată, președintele a fost ales de un Colegiu electoral, format din parlamentari, reprezentanți ai autorităților regionale și municipale. Din Colegiu fac parte 300 de membri (…)Pentru Kavelașvili au votat 224; s-a mai înregistrat un singur vot anulat, cel al delegatei care o reprezintă pe președintă, pe Salome Zurabișvili. Trebuie subliniat faptul că 211 din cei 224 de delegați care au votat pentru Kavelașvili aparțin Visului Georgian. Opoziția nu a recunoscut rezultatul alegerilor parlamentare din 26 octombrie, câștigate cu 54% de Visul georgian, și continuă să acuze fraudarea lor. Opoziția nu participă la lucrările parlamentului și nici la alegerea președintelui.
Contributors.ro: Mandatul președintei Zurabișvili se încheie pe 16 decembrie. A anunțat că nu va părăsi postul și a chemat la noi proteste de stradă. E o bătălie dramatică, sunt trei săptămâni de proteste, într-un an care a fost un fel de maraton al protestelor în Georgia, fără ca acest lucru să împiedice consolidarea forțelor pro-ruse. Cine sunt liderii acestor proteste și ce vor aceștia?
Armand Goșu: Nu există un lider formal, organizarea protestelor se face pe canale Telegram, pe mici grupuri. Protestele încep seara și se încheie spre dimineață. Grupurile de manifestanți se coordonează în timpul protestului, mulțimea îndreptându-se spre un punct al centrului orașului sau spre altul. Manifestanții cer refacerea alegerilor parlamentare sub supravegherea unor observatori internaționali. Asta este principala lor revendicare. Alegerile au fost fraudate, rezultatul lor trebuie anulat și reluat procesul electoral.
De fapt, liderul opoziție în acest moment, atât pentru opinia publică georgiană, cât și pentru Occident este președinta Zurabișvili. Și este o nucă foarte tare pentru oligarhul Ivanișvili și pentru susținătorii lui de la Moscova. (…) În toamnă, Parlamentul a încercat s-o destituie, dar operațiunea a eșuat din lipsă de voturi. Și din cauza susținerii pe care o mai are la Paris. Iar cuvântul Franței contează. Asta s-a văzut și recent când Zurabișvili a fost invitată de președintele Macron la Paris, la inaugurarea catedralei de la Notre Dame, unde a avut și o discuție cu președintele american ales, Donald Trump.
Nu m-aș hazarda să fac vreo prognoză privind felul în care se va termina această criză politică. Inaugurarea noului președinte este planificată pentru 29 decembrie. Nu știu dacă oamenii care protestează mai au energia necesară să continue. Nu văd cum s-ar putea ajunge la un compromis. Nu cred că telefonul dat de Macron lui Ivanișvili o să-l domesticească pe acesta din urmă. Guvernul speră că protestatarii vor îngheța în stradă, se vor plictisi, vor merge acasă de sărbători, la căldură, și nu se vor mai întoarce în stradă. La rândul lor, manifestanții speră într-o defecțiune în aparatul represiv, în trecerea unor segmente din elita politică georgiană de partea opoziției.
La ce să ne așteptăm de la noul președinte, Kavelașvili?
La nimic bun. Are poziții atât de radicale, că până și Visul Georgian pare rezonabil. Cu o educație precară, el este opusul doamnei Zurabișvili. Kavelașvili este destul de cunoscut în politica georgiană; a fost ales deputat de trei ori, din 2016. În 2022 s-a despărțit de Visul Georgian și a format un grup politic Forța Poporului, considerat satelit al partidului de guvernământ, care s-a specializat în declarații anti-occidentale agresive. Forța Poporului cu Kavelașvili a inițiat proiectul legii privind “agenții străini” în 2023. Proiectul a fost apoi retras din cauza scandalului stârnit. Dar a fost reintrodus pe ordinea de zi, un an mai târziu, chiar de către Visul Georgian. În ciuda protestelor, legea a fost adoptată. La alegerile din 26 octombrie, toți liderii Forței Poporului, printre care și Kavelașvili, s-au aflat pe listele partidului de guvernământ.
Au fost valuri de proteste în 2024 și totuși opoziția georgiană a pierdut toată bătăliile politice. De ce?
Nu avea cum să le câștige. În Georgia, în ultimii 12 ani s-a cristalizat un regim autoritar electoral, în care guvernul, oligarhul Ivanișvili care se află în spatele partidului de guvernământ, nu va permite alternanța la putere. Oricum s-ar vota, tot Visul Georgian rămâne la guvernare. Pur și simplu, Ivanișvili a inovat în materie de politică georgiană. Eduard Șevarnadze, primul președinte, și Mihail Saakașvili, al doilea, au plecat de la putere, permițând alternanța, respectând astfel principala regulă a jocului democratic. Bizdina Ivanișvili, oligarh, politician de culise, un fel de Plahotniuc de Georgia, pur și simplu refuză să plece de la putere, iar războiul din Ucraina este ocazia perfectă pentru a se eterniza la conducerea Georgiei.
Controversatul oligarh are toate șansele să reușească. Liberalismul și democrația sunt în criză și bat în retragere. Dacă te uiți peste Ocean, poți să te gândești că sunt abandonate. Frica de Rusia este cel mai bun agent de manipulare utilizat de Ivanișvili și care – paradoxal – întărește influența lui Putin în Georgia, o țară în care 80% din populație, repet 80%, incomparabil mai mult decât în Moldova, vrea integrarea în UE. În ciuda faptului că articolul 78 al Constituției Georgiei obligă guvernul să urmeze calea integrării europene și euro-atlantice, primul ministru a decis suspendarea negocierilor cu UE până în 2028, ceea ce a și stârnit al treilea și cel mai mare val de proteste. Primul val a fost în primăvară, cu ocazia adoptării legii rusești a “agentului străin”.
Al doilea val s-a produs după alegerile parlamentare din 26 octombrie, pe care opoziția nu le recunoaște acuzând fraude masive. Ultimul, al treilea val, început la sfârșitul lunii noiembrie, este diferit prin amploare și violență. Vorbim de proteste care au cuprins întreaga țară. (…)Numărul de arestări a fost mai mare. Tactica trupelor speciale georgiene seamănă tot mai mult cu a celor din Rusia.
Ce rol joacă Rusia în această criză politică? În ce măsură pot fi identificate urmele Moscovei în criza din Georgia?
Principalul beneficiar al acestei crize este Putin, nu e nici un dubiu aici. Țara cea mai pro-occidentală dintre țările Parteneriatului Estic, care a implementat în cele două mandate ale președintelui Saakașvili reforme serioase ce păreau s-o fi apropiat ireversibil de UE, care a înscris în Constituție orientarea spre UE și NATO, cu o elită intelectuală excepțională, bine socializată în Occident, a întors acum spatele Bruxelles-ului. Este o decizie conștientă luată de oligarhul Ivanișvili, cel mai bogat și puternic om din țară. Cu o avere de aproape 8 miliarde de dolari,Ivanișvili deține 25% din PIB-ul acestei mici țări din Caucaz. El ține prizonieră această țară. Este autorul schimbării de direcție cu consecințe dramatice pentru viitorul Georgiei. Motivația este foarte simplă, interesului său personal nu-i răspunde un regim democratic, bazat pe alternanța la putere, pe jocul politic autentic, pe independența justiției, pe anticorupție, pe respectarea valorilor lumii occidentale. Ivanișvili a ajuns la concluzia că interesele sale sunt mai bine apărate de un regim autoritar, cum este cel al lui Putin, de unde se și inspiră. Nu cred că a fost nevoie ca Rusia să finanțeze Visul Georgian, are bani suficienți miliardarul Ivanișvili. Nu cred că Rusia a avut operativi pe bulevardul Rustaveli din centrul capitalei, care să coordoneze represiunea. Se pricep la asta și serviciile secrete georgiene. Nu cred că Rusia l-a desemnat pe Kavelașvili candidat la președinție din partea Visului Georgian. Pur și simplu fostul fotbalist s-a remarcat prin cele mai agresive declarații anti-occidentale din Parlament. Iar desemnarea i-a aparținut exclusiv lui Ivanișvili.
Faptul că Ivanișvili, oligarh georgian, cu afaceri în Rusia, care a trăit în Franța, la începutul anilor 2000, a devenit promotorul modelului rusesc în politică, alături de Ilham Aliev, președintele Azerbaidjanului n-ar trebui să ne mire. Asta e lumea pe care o știe el, în care se simte confortabil. Într-o țară UE, în oricare, până și în România sau Bulgaria, s-ar simți amenințat.
Și Rusia pe unde este acolo, în Georgia?
Sigur este și ea undeva pe acolo, frecându-și mâinile de bucurie. Ea știe să exploateze foarte bine tensiunile din societate, crizele politice. Numai că trebuie documentată implicarea Rusiei, cu probe, altfel ne transformăm în lăutari. Până la probe, remarcați faptul că modelul pe care-l adoptă Georgia renunțând la democrație este unul rusesc iar principalul beneficiar al suspendării drumului către Occident este Putin. Și doar atât și ar fi suficient pentru a afirma că Ivanișvili, Visul Georgian, noul președinte Kavelașvili promovează interesele Rusiei, acționează ca niște agenți ai lui Putin »
Interviul integral AICI
