Nimeni n-a împiedicat SUA să zdrobească Al Qaida și pe talibani. Nici să facă zob ISIS. Israelului nu i se permite în schimb să imite America în fața unor teroriști genocidari ca Hamas, deși mega-atentatele de la 7 octombrie 2023 le depășesc, proporțional, de 10 ori pe cele ale lui Osama Bin Laden de la 11 septembrie 2001.
”Singurul stat care nu are voie să câștige războaie este Israelul”. Istoricul britanic Douglas Murray a tras această concluzie, perfect adecvată ultimilor aproape 50 de ani (în cursul cărora statul evreu a fost în permanență oprit, prin presiuni și rezoluții ale ONU, să obțină capitularea inamicilor săi mortali: așa a fost în 1973 și la fel în toate războaiele de atunci.
Istoria pare a se repeta.
Stânga globală, aliată cu islamul politic și cu teroriștii din Gaza, e hotărâtă să împiedice reluarea războiului anti-terorist din Gaza, deși victimele asasinate de Hamas și de Jihadul Islamic, în complicitate cu Iranul, Qatarul și ceilalți sponsori ai extremiștilor palestinieni, încă n-au fost îngropate și nu odihnesc toate în locurile lor de veci.
Șantajul
Presiunile alianței progresiste, din care fac parte, la loc de frunte, Rusia lui Putin și China comunistă, lucrează de zor la Washington, dimpreună cu UE și ONU, spre a determina administrația Biden să cedeze nervos și să întoarcă Israelului mâna la spate, astfel încât să nu mai reia ofensiva împotriva grupării Hamas în Gaza.
Nu par să întâmpine mari dificultăți, căci și la etajele superioare ale CIA, sau la Departamentul de Stat se găsesc destui oficiali ca Amy McFadden, pro-palestinianca de rang foarte înalt din serviciul secret american, rămasă nepedepsită, deși a postat în mai multe rânduri sloganuri de tipul ”free Palestine”, ori inși fluturând steagul palestinian, ca să fie clar cum gândește.
În prezent sunt prelucrați și mai-marii Israelului, momiți de ”mediatorii” qatarezi în cooperare cu egiptenii și cu americanii, cu un acord amplu, paralel celui privind prelungirea actualei încetări a focului. Acest acord amplu, croșetat, pe moment, de Qatar și de Egipt, ar viza eliberarea tuturor ostaticilor israelieni și a unui număr triplu de teroriști palestinieni ucigași, incluzând deținuți cu crime teroriste la activ, și ar urma să ducă la oprirea războiului.
Ceea ce ar salva Hamas. Despre care emirul Qatarului încearcă să convingă Vestul, că ar fi prea împletită cu societatea palestiniană, ca să poată fi eliminată din fâșie. Emirul are motive să considere că nu-i va cere nimeni, în Vest, eliberarea fâșiei de o asemenea societate teroristă.
Consecințele devastatoare ale opririi războiului antiterorist
În această alternativă, a opririi ofensivei antiteroriste din Gaza, războiul ar fi câștigat de Hamas, de vreme ce organizația teroristă, islamistă, palestiniană ar supraviețui.
Izbânda ei ar fi chiar mai mare, fiindcă s-ar menține la cârmă, în Gaza, succesul ei infam și ignobil fiind celebrat în toată lumea extremistă și antisemită.
Terorismul islamist și terorismul în genere ar fi pretutindeni stimulate. Ar triumfa, mai ales, sceleratul regim totalitar de la Teheran. Ar exulta și aliații Iranului, în speță Rusia lui Putin și China comunistă. Statul evreu, singura democrație din regiune, s-ar vedea durabil șubrezit, de vreme ce se va fi dovedit șantajabil, vulnerabil, expugnabil.
Ar birui finanțarea cu impunitate a terorismului. Ar izbândi călcarea în picioare a drepturilor femeilor, violate sistematic, în masă și cu impunitate, la 7 octombrie 2023, de către islamiștii teroriști, în localitățile din sudul Israelului, precum și, permanent, în Gaza.
S-ar pecetlui suferința perpetuă nu doar a femeilor sau a homosexualilor din Gaza, ci și a palestinienilor cinstiți, moderați și opuși mitei, samavolniciei și tiraniei oriunde, inclusiv în teritoriile controlate de corupta autoritate palestiniană a negaționistului Mahmud Abbas.
Slăbiciunea s-ar repercuta asupra tuturor democrațiilor liberale din lume, periclitate acut și din cauza riscului unei succes militar rus în Ucraina. Ar afecta grav întreaga creștinătate, aflată și acum, sub ochii impasibili ai Papei, la cheremul epurărilor etnice efectuate pretutindeni unde se poate de către islamiști, precum și la discreția atentatelor, presiunilor și cruzimilor lor, exercitate în întregul Orient împotriva tot mai firavelor comunități creștine.
Sordida victorie a mișeliei în oricare din războaiele purtate acum de Rusia și de teroriștii islamiști, ca interpuși ai Iranului, în contra democrațiilor liberale, ar răni de moarte civilizația iudeo-creștină. Israelul ar putea desigur împiedica acest deznodământ, o vreme, purtând războiul anti-terorist de unul singur, în pofida indicațiilor prețioase de la Washington. Ceea ce ar însemna să-și asume însă riscul izolării internaționale, cu tot cu cortegiul neajunsurilor economice, diplomatice, politice și culturale, implicat de o un asemenea drum separat.
Articol publicat inițial pe petreiancu.com
