În august 2008 se stingea din viață Alexandr Soljenitîn. Din arhiva emisiunii Teme Deschise (Radio România Cultural), o înregistrare cu profesorul Armand Goșu despre viața și creația lui Alexandr Soljenitîn la 100 de ani de la nașterea scriitorului.…
citește în continuare
După toate aparenţele, pandemia a afectat profund inclusiv receptarea critică a unor volume academice, astfel încât anumite cărţi importante au trecut aproape neobservate. Anii 2019 şi 2020 au reprezentat din mai multe puncte de vedere momente aniversare/comemorative cu conotaţii speciale – s-au împlinit 30 de ani de la revoluţie, de la Proclamaţia timişorenilor, de la primele alegeri (mai mult sau mai puţin) libere etc. Mineriadele anului 1990, deşi într-o formă mai atenuată, au răscolit din nou o anumită zonă a memoriei publice autohtone. În…
citește în continuare
Prin amabilitatea Editurii Vremea, vă prezentăm un fragment din cartea lui Sorin Turturică, Aviatoarele României. Din înaltul cerului în beciurile Securității: Aviația românească a apărut pe la 1910-1911 prin mintea și efortul a trei bărbați: Aurel Vlaicu, Mihail Cerkez și George Valentin Bibescu. De numele fiecăruia se leagă, într-un fel sau altul, și începuturile feminine ale zborului românesc. Cei trei nu au colaborat pentru a crea – cu mijloacele modeste ale fiecăruia – ceva solid; dimpotrivă, s-au concurat. Faptul este explicabil: erau trei oameni…
citește în continuare
Poate că incă mai importantă decât substanţa zilei de 23 august 1944 este posteritatea ei. Apropriată ca eveniment fondator al regimului de democraţie populară şi mai apoi al comunismului, invocată ca punct de pornire al transformărilor ce urmau să ducă la naşterea celei mai drepte dintre orânduiri, 23 august 1944 suferă o serie de metamorfoze imagologice unice în istoria contemporană. De la elogiul Armatei Roşii la celebrarea insurecţiei antifasciste pregătite şi realizate de PCR, ca forţă conducătoare a întregului popor, august 1944 a fost…
citește în continuare
Din arhiva emisiunii Teme Deschise (Radio România Cultural), o înregistrare cu Theodor Paleologu despre personalitatea regelui Mihai și locul său în istorie. Emisiune din decembrie 2017.…
citește în continuare
Tematica lucrării lui Liviu Pleșa (politica de cadre a Securității, 1948-1989, ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2022, 479 pag.) se circumscrie unor preocupări mai vechi ale autorului, care au inclus studii și articole privitoare la politica de cadre și structura organelor de Securitate de la nivel județean și central. De data aceasta, analiza cuprinde mult mai consistent și ultimele două decenii de regim comunist, îndeobște neglijate de mulți cercetători, chiar consacrați, iar perspectiva este mult mai complexă. Lucrarea lui Liviu Pleșa își propune să…
citește în continuare
Care a fost una dintre consecințele nefaste ale comunismului, în ce privește instrumentalizarea istoriei în scopul legitimării regimului instaurat în România între 1945 și 1989? De ce este atât de necesar în istoriografie modul de înțelegere a evenimentelor din trecut? În ce constă rolul deosebit de important al Memorialului de la Sighet, edificat de Ana Blandiana și Romulus Rusan în urmă cu trei decenii, în recuperarea adevărului despre trecutul nostru recent și reabilitarea victimelor comunismului? De ce trebuie să privim astăzi într-o nouă lumină…
citește în continuare
Doina Jela a realizat un foarte necesar dicţionar al membrilor aparatului de represiune din România comunistă. Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste inventariază succint sau amplu portretele a cîteva mii de gardieni, ofiţeri politici, anchetatori, torţionari, procurori, medici ai închisorilor, activişti de partid implicaţi în represiune, lideri ai Securităţii şi Ministerului de Interne, membri ai nomenclaturii comuniste. Indiferent de scăpările inerente ale unei asemenea lucrări ambiţioase (este evident că a fost imposibil să fie înregistraţi toţi membrii aparatului de represiune din România, măcar pentru…
citește în continuare
Interviul a fost realizat duminică, 2 noiembrie 2014, în cea de-a 12-a zi de greva foamei. Deși vizibil slăbit, ANDREI URSU evoca, la microfonul emisiunii Teme deschise, de la RRC, semnificațiile majore ale unei duble experiențe dramatice, în comunism și postcomunism. Vorbea ținându-și ochii închiși, însuflețit doar de forța rememorărilor, prin care ne ajuta să înțelegem caracterul emblematic al destinului lui Gheorghe Ursu. Marina Dumitrescu: Domnule Andrei Ursu, care ar fi chintesența amintirilor despre tatăl dvs. până la momentul dramatic din 1985 și în…
citește în continuare
Din arhiva emisiuni Teme deschise (Radio România Cultural, emisiune realizată de Marina Dumitrescu) vă prezentăm înregistrarea interviului cu Andrei Ursu despre Gheorghe Ursu, ca tată și ca disident. Dialogul a fost realizat în 2 noiembrie 2014, în a 12-zi de grevă a foamei.…
citește în continuare
