Ocidentalizare și nevoie de dialog în hyper-modernitate

Timp de lectură 9 min.

Alexandru Gussi: Tentativa de occidentalizare din Rusia a fost incompletă și târzie, dar acest lucru este valabil și pentru România: occidentalizarea și modernizarea vin târziu, avem apoi în comunism o forma pervertită de modernizare, iar când ne integrăm în structurile euro-atlantice ne dăm seama că suntem tot departe de hyper-modernitatea în care intraseră societățile vest-europene. Ca rezultat avem acum două feluri distincte de pro-europeni și de pro-occidentali: cei care după 1989 au dus greul bătăliei politico-intelectuale, putem spune ideologice, a democratizării și europenizării, acestea…

citește în continuare

Panorama postcomunismului în România (fragment)

Timp de lectură 8 min.

Cine s-ar fi gândit, acum un an-doi, că cei 30 de ani de la căderea comunismului nu vor fi doar o cifră rotundă, ci chiar o epocă, una încheiată, mai întâi de pandemia universală, care a schimbat lumea, aducând deja în discuție termeni precum cel de „lume postpandemică”, apoi de atacul armat al Rusiei asupra Ucrainei, care încă nu s-a încheiat nici în iulie 2022, în timp ce redactez acest text? Istoria este acum atât de intensă și de grăbită, încât anii 1990-2020 par…

citește în continuare

Armand Goșu. Putin, obsesia imperiului (fragment)

Timp de lectură 6 min.

“Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de…

citește în continuare

Doina Jela: Pe cont propriu. Jurnal (1989-1995) (Fragment)

Timp de lectură 5 min.

Pentru oricine sunt, cred, interesante propriile notații făcute în urmă cu douăzeci și cinci‑treizeci de ani, pentru a măsura cum a scăzut, cum a crescut, cum s‑a schimbat, în mod real, și nu cum își închipuie, proiectând asupra trecutului lumina prezentului și propria indulgență cu sine. Despre notațiile mele îndrăznesc să sper că sunt de un interes mai larg, în măsura în care dau o idee despre cum se schimbă perspectiva noastră a tuturor, în momente de cotitură istorică, de schimbare a direcției, de…

citește în continuare

„De comuniști am fugit, de comuniști am dat.” (Fragment)

Timp de lectură 15 min.

În timpul regimului comunist, orice referire la România Mare și la Basarabia era imediat taxată de cenzură. Și refugiul basarabenilor era un subiect tabu, prin urmare. S-a putut vorbi pe această temă fie în exil, fie după căderea comunismului (valabil și pentru autorii din Republica Moldova, unde, în perioada comunistă, nu se vorbe nici despre Basarabia românească și, cu atât mai puțin despre fuga basarabenilor din calea sovieticilor!). În acest context, demersul lui Ionuț Iamandi este unul inedit. Nici ficțiune, nici memorialistică, ci documente…

citește în continuare

Povești despre București. Strada Mântuleasa (Fragment)

Timp de lectură 20 min.

Vă prezentăm mai jos un fragment din cartea Cezarei Mucenic, Povești cu tâlc despre București și casele, bisericile, târgurile, străzile lui,Editura Vremea, București “Strada Mântuleasa prin istoria sa urbanistică și arhitecturală poate fi considerată ca oglindă a evoluției unei străzi dintr-un cartier rezidențial al Bucureștilor, populat de locuitori din pătura medie a orașului. Etapele parcurse de aceasta reflectă și modalitățile prin care, o perioadă importantă de timp, administrația Bucureștilor s-a implicat în mod profesionist în determinarea unei mai bune funcționări a orașului din punct…

citește în continuare

45 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului

Timp de lectură 20 min.

Va prezentăm mai jos câteva fragmente din lucrarea Marian Boboc, Revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni, august 1977. O biografie. Autobiografia lui Constantin Dobre, liderul revoltei din 1977, Editura Universitas, Petroșani, 2022, 676 p. Din vorbă în vorbă, din august 2020 l-am provocat pe dl. Constantin DOBRE să-și aștearnă pe hârtie viața sa, cu bunele și relele ei. Întâi a refuzat, apoi, cu foarte mare greutate, a acceptat să-și scrie autobiografia. Unul dintre motivele refuzului său are rădăcini în modestie. Am insistat…

citește în continuare

Nicolae Stroescu-Stînișoară – Vremea încercuirii (Fragment)

Timp de lectură 25 min.

Nicolae Stroescu a fost un veritabil martor, un înțelept din vremurile străvechi, un filosof înnăscut care a traversat timpul meditând perpetuu asupra condiției umane, a destinului său și al țării. Fiu de boier oltean din satul Alunu de pe Valea Oltețului, cu studii de drept și filosofie, Nicolae Stroescu ar fi putut avea o traiectorie academică strălucită și lipsită de griji, dacă asupra țării nu s-ar fi abătut comunismul care i-a schimbat întreg cursul vieții. Legătura sa cu satul părintesc idilic Alunu – în…

citește în continuare

Mihai Zamfir: Canonul și politica 

Timp de lectură 7 min.

12 iulie 2019. Canonul literar, preocupare multiplă și susținută a României literare, se structurează după reguli relativ complicate, în ciuda clarității unei liste finale de nume și de opere. Condiționările lui rămân multiple: de exemplu, dimensiunea politică a stabilirii nucleului literar fundamental a rămas încă prea puțin studiată și prea puțin evocată. Deși a refuzat să o recunoască, politica s-a amestecat întotdeauna în fixarea canonului literar; oficial, literatura privilegiază criteriul estetic, iar politica nu ar avea de ce să se amestece într-un domeniu prin…

citește în continuare

“Povestea Casei Paleologu”-fragment (VIDEO)

Timp de lectură 6 min.

Editura Fundației Paleologu a publicat recent volumul Povestea Casei Paleologu, o autobiografie intelectuală semnată de Theodor Paleologu și, totodată, un eseu despre educație și un manifest pentru inițiativele independente în acest domeniu vital. Iată un fragment: “Ospețele cercului celui mai apropiat de prieteni ai tatălui meu sînt, fără îndoială, un element fundamental al formației mele intelectuale și morale, un fel de propedeutică la cultura banchetului filozofic în antichitatea grecoromană. Ele se situau undeva la mijloc între Banchetul lui Platon și Banchetul lui Xenofon: membrii…

citește în continuare