După rezultatul mai mult decât surprinzător al alegerilor de duminică, Macron nu asumă eroarea istorică a dizolvării parlamentului în plină ascensiune RN. E strategia pe care a ales-o pentru a încerca să preia inițiativa. Pe 10 iulie a trimis o « Scrisoare către francezi » pentru a le spune că alegerile nu au un câștigător, deci nici o zonă politică nu-i poate impune nominalizarea unui prim-ministru. În plus, consideră că extremele nu trebuie să guverneze. Deși nu le numește, vizează LFI-ul lui JL Mélenchon și RN-ul…
citește în continuareAlegerile din Franța dincolo de discursul politico-emoțional
Rezultatele primului tur ne arată că Rassemblement Național (RN) a progresat din 2022 de la 18% la 33%, câștigând astfel primul tur împotriva Nouveau Front Populaire (28% față de 25% la ultimele alegeri) și a majorității prezidențiale macroniste Ensemble (20% față de 26% în 2022). Sistemul majoritar în două tururi și harta electorală actuală anunță o amplificare a victoriei RN, proiecțiile mergând de la 230 la 300 de deputați, deci ipoteza unei majorități absolute nu este exclusă. Dacă vrem să înțelegem semnificația primului tur…
citește în continuareDreapta, faliment cu repetiție. Riscul trumpizării
După alegerile locale și europene e greu să spunem că au fost surprize, pentru că nu fuseseră create așteptări. Comasarea alegerilor și-a atins scopul: a produs confuzie și opacitate în raport cu posibile semnale pe care electoratul putea să le dea la nivel național. Iar de discuția legată de Europa nici nu a fost vorba, asta în afara unor discursuri stereotipe, pro sau contra UE. Paradoxul e că acest spectacol ieftin a costat scump. Dar milioanele nu au fost trecute dintr-un portofel în altul, ci…
citește în continuare13-15 iunie 1990. Cui i-a folosit?Consolidarea sistemului de putere Iliescu
Lungile zile de 13, 14 şi 15 iunie 1990 au fost decisive pentru traiectoria României post-comuniste şi ocupă un loc privilegiat în memoria noastră colectivă. Totuşi, filtrul utilizărilor politice, al propagandelor, al deformărilor de tot felul îngreunează aproape pînă la imposibilitate accesul la autenticitatea acelor momente. Aceasta este soarta evenimentelor care sînt copleşite de importanţa consecinţelor pe care le produc, copleşite fiind şi de „ceea ce reprezintă“ în detrimentul înţelegerii diverşilor actori, în detrimentul realităţii istorice primare. Există însă şi riscul ca aceasta din…
citește în continuareNu există alegeri democratice fără instituții democratice
Departe de a fi o sărbătoare a democrației, anul super-electoral 2024 a început prost și continuă și mai prost. Organizatorii abuzează de puterea lor, încalcă legi și principii constituționale, degradând astfel capacitatea alegerilor de a-i încărca pe cei aleși cu o autentică legitimitate democratică. Câinele de pază al democrației, care avea oportunitatea de a câștiga în audiență și în credibilitate denunțând această situație, a fost eutanasiat și tranșat între partide. Pe mulți bani. Bani netransparenți, de care vom afla peste zece ani din anchetele…
citește în continuarePiața Universității (22 aprilie-13 iunie 1990)
Atunci, la începutul postcomunismului, totul părea posibil. Numai așa a fost posibilă și manifestația maraton din aprilie-iunie 1990. De fapt, a devenit mai mult decât o manifestație, fie ea și foarte lungă. Formula „fenomenul Piața Universității“, care s-a impus din 1990, surprinde mult mai bine natura unei realități istorice al cărui epicentru a fost Piața, dar care cuprindea atât o dimensiune socială națională, prin manifestații similare în multe alte orașe, cât și ecoul național și chiar internațional. Iar mediatizarea Pieței nu a fost o…
citește în continuareMemoria va conta în 2024. Și o «analiză» pro-Geoană
Recent au fost publicate la câteva ore distanță pe Hotnews și pe Spot Media doua articole care ating un punct esențial nu numai al confruntărilor politice din acest an electoral, dar și al luptei pentru (re)modelarea spiritul public: acela al memoriei colective. Hotnews preia un text publicat sub egida Fundației Adenauer, semnat de un cunoscut sociolog din Cluj, din care aflăm că Mircea Geoană are « cea mai bună imagine dintre toți posibilii candidați anunțați până acum », și iată unul din motivele invocate: « Chiar dacă…
citește în continuarePSD-PNL, partidul-stat de carton, a început campania cu stângul
Marea iluzie a prea-marii alianțe PSD-PNL este că poate transforma un an electoral 2024 aflat sub semnul incertitudinii într-un galop de sănătate: toată lumea îi va privi (admirativ sau dimpotrivă) cum vor câștiga la rând toate cele patru rânduri de alegeri. Mai precis: ideea inevitabilității victoriei PSD-PNL îi va înfrânge pe adversarii politici înainte chiar ca bătăliile electorale să se dea. Nu se poate exclude că acest calcul să se dovedească, până la urmă, corect. Însă e mult mai riscant decât pare. Reușita alianței…
citește în continuareMacron, necesara terapie de șoc comunicațională
Într-o sferă publică europeană saturată de declarații fără consecințe, cea a președintelui Emmanuel Macron despre posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina are toate șansele să devină un reper important. Asta nu numai pentru că sparge un tabu, nu numai pentru că răspunde direct realității de pe front a înaintării trupelor ruse, ci mai ales pentru că semnalează constatarea eșecului strategiei de până acum, care a urmărit prioritar evitarea escaladării. Deci semnalează sau cel puțin încearcă să provoace o inflexiune a strategiei europenilor față de…
citește în continuarePSDNL, sau Frontul Salvării Neo-nomenclaturii
Se spune că nu poți minți pe toată lumea tot timpul. Dar timpul e o noțiune relativă. Episodul dublei comasări face parte dintr-un serial în care minima decență e victima perpetuă a fiecărui episod, iar vinovatul își asumă vesel derapajele. Conferința de presă a președinților PSD și PNL în care s-a anunțat oficial ”decizia” comasării localelor cu europarlamentarele și a listei PSD cu cea a PNL avea potențialul de a deveni o salutară paranteză de transparență după opacele negocieri. Nu a fost decât un…
citește în continuare