Von der Leyen și comisarii europeni (2024-2029)

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen (Germania) și-a întărit poziția  eliminând, unul câte unul, pe toți cei care ar fi putut să îi stea în cale. Au fost îndepărtați „încăpățânații” (Thierry Breton, Frans Timmermans, Paolo Gentiloni, Margrethe Vestager) și exclus comisarul luxemburghez Nicolas Schmit, un concurent la ultimele alegeri europene, care a avut cuvinte dure la adresa ei. Președinta a negociat direct cu Giorgia Meloni un post important pentru Italia. Scrisorile de misiune ale comisarilor relevă suprapuneri de competențe între aceștia, ceea ce o va plasa în mod implicit pe von der Leyen ca arbitru suprem pentru toate dosarele importante. De altfel, ea va supraveghea direct dosarele de simplificare administrativă prin comisarul Dombrovskis și bugetul prin comisarul polonez Piotr Serafin, precum și afacerile interinstituționale prin comisarul Sefcovic. Vârsta medie a acestei Comisii este de aproximativ 52 de ani.

Țările „mari”

Aceste cinci țări reprezintă 51,7% din populația UE. Dintre acestea, două aparțin social-democraților (Spania și România), una PPE (Polonia), una grupului ECR (Italia) și una grupului Renew (Franța).

• Franța: Stéphane Séjourné (39 de ani), vicepreședinte executiv, comisar pentru Prosperitate și Strategie Industrială. Aliat al lui Emmanuel Macron încă din 2014, el este surpriza printre noii comisari. Îl înlocuiește pe Thierry Breton, care a demisionat în mod dramatic. A fost președintele grupului Renew Europe în Parlamentul European între 2021 și 2024. Numirea sa ca vicepreședinte executiv responsabil de Prosperitate și Strategie Industrială în Comisia von der Leyen marchează o ascensiune rapidă pentru acest tânăr cadru macronist. Séjourné va trebui să gestioneze politica industrială și piața unică a UE. Deși nu are experiența industrială a lui Breton, el dispune de relațiile și flexibilitatea unui om de partid. PPE a declarat că îi va da o șansă, iar el va trebui să se pregătească bine pentru audieri.
  
• Spania: Teresa Ribera (55 de ani), prim-vicepreședinte executiv, responsabilă de Tranziția ecologică, justă și competitivă. O figură marcantă în politica de mediu, Ribera a ocupat posturi cheie în administrația spaniolă. Ministru al Tranziției Ecologice din 2018 și viceprim-ministru din 2020, ea a condus o lege ambițioasă privind clima și a jucat un rol crucial în negocierile climatice ale UE. Spania dorește să continue Pactul Verde cu aceeași ambiție ca în mandatul precedent. Conservatorii din PPE pledează pentru un realism economic mai pronunțat, ceea ce va genera numeroase dezbateri.
  
• Polonia: Piotr Serafin (50 de ani), comisar pentru Buget și Antifraudă. Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, a ales un om de încredere. Diplomat experimentat, Piotr Serafin a ocupat posturi cheie legate de UE, inclusiv ca secretar de stat pentru Afaceri Europene. Rolul său ca șef de cabinet al lui Donald Tusk la Consiliul European îi oferă o cunoaștere profundă a mecanismelor UE. Polonia nu mai glumește cu Europa și dorește să-și mențină poziția în cadrul Triunghiului de la Weimar, acest format diplomatic care o asociază cu Franța și Germania. Având în vedere slăbiciunea relativă a lui Emmanuel Macron și Olaf Scholz, ambii aflați într-un declin politic, leadership-ul lui Tusk ar trebui să se consolideze.
• Italia: Raffaele Fitto (55 de ani), vicepreședinte executiv, comisar pentru Coeziune și Reforme. Giorgia Meloni nu putea lua decizia singură, trebuia să țină cont de Matteo Salvini, aliatul și adversarul ei. Raffaele Fitto era candidatul ei preferat. Fost președinte al regiunii Puglia și europarlamentar, acest om, care a trecut prin creștin-democrație și berlusconism, s-a alăturat târziu partidului Fratelli d’Italia. Meloni l-a numit ministru al Afacerilor Europene. Experiența sa în politica regională și europeană, în special în gestionarea fondurilor UE, îl face un candidat solid. Ursula von der Leyen a menționat un „comisar pentru Mediterana”, poate având în vedere Italia.
• România: Roxana Mînzatu (44 de ani), vicepreședinte executiv, comisar responsabil pentru Oameni, Competențe și Pregătirea de urgență. Cariera sa s-a axat pe afaceri europene și gestionarea fondurilor UE. Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene (2012-2015), a fost, de asemenea, consilier de stat pe lângă prim-ministru pentru afaceri europene (2015-2016). Deputată în Parlamentul României (2017-2019), a fost numită ministru al Fondurilor Europene (iunie-noiembrie 2019) în guvernul Dăncilă. A devenit membră a Parlamentului European în noiembrie 2020, înlocuind un alt deputat. A fost realeasă în 2024.

Țările „frugale”

Aceste țări contribuie net la bugetul Uniunii Europene și pun un accent deosebit pe administrarea responsabilă a fondurilor UE și, prin nominalizarea unor persoane cu experiență, își asigură un rol important în instituțiile europene.

• Suedia: Jessika Roswall (51 de ani), comisar pentru Mediu, Economie Circulară și Apă. Jurist de profesie, Roswall s-a impus ca o voce influentă în cadrul Partidului Moderat Suedez. A fost președinta Comisiei pentru Afaceri Europene în parlamentul suedez și a devenit ministru pentru Afaceri Europene în 2022, consolidându-și expertiza în acest domeniu.
• Danemarca: Dan Jorgensen (49 de ani), comisar pentru Energie și Locuințe. Specialist în probleme de mediu, a fost europarlamentar (2004-2013) și de două ori ministru (Agricultură și Climat). În calitate de ministru al Climatului din 2019, a promovat o lege ambițioasă care urmărește atingerea neutralității climatice până în 2050, marcând angajamentul Danemarcei în combaterea schimbărilor climatice.
• Austria: Magnus Brunner (52 de ani), comisar pentru Afaceri Interne și Migrație. Jurist cu o carieră în sectorul privat, în domeniul energiei regenerabile, a fost ales în Consiliul Federal Austriac între 2009 și 2020. Magnus Brunner a devenit ministru federal de Finanțe în 2021, după ce a fost secretar de stat în Ministerul Climei.
• Finlanda: Henna Virkkunen (52 de ani), vicepreședinte executiv, comisar pentru Suveranitate Tehnologică și Democrație. Doctor în educație, Virkkunen a fost ministru al Educației înainte de a fi aleasă în Parlamentul European în 2014. S-a concentrat pe probleme legate de piața internă, transport și energie, jucând un rol important în strategiile europene pentru date și digitalizare.
• Luxemburg: Christophe Hansen (42 de ani), comisar pentru Agricultură și Alimentație. Expert în afaceri europene și comerț internațional, Christophe Hansen este europarlamentar din 2018. În calitate de coordonator al PPE pentru comerț, a obținut portofoliul Agriculturii, bazându-se pe experiența sa în acest domeniu în Parlamentul European.

Țările din Sud

• Portugalia: Maria Luis Albuquerque (57 de ani), comisar pentru Servicii Financiare și Investiții. Personalitate politică portugheză, ea a ocupat funcția de ministru al Finanțelor între 2013 și 2015. Membru al Partidului Social-Democrat, a jucat un rol esențial în gestionarea economiei portugheze în perioada de austeritate. Absolventă în economie a Universității Tehnice din Lisabona, Maria Luis Albuquerque a implementat politici menite să reducă deficitul bugetar și să respecte condițiile planului de salvare internațional. După mandatul său ministerial, a devenit director non-executiv la Arrow Global, o companie de recuperare a creanțelor cu sediul la Londra.
• Grecia: Apostolos Tzitzikostas (46 de ani), comisar pentru Transporturi Durabile și Turism. Guvernator al Macedoniei Centrale din 2014, el s-a remarcat prin gestionarea fondurilor europene și dezvoltarea regională. Președinția sa la Comitetul European al Regiunilor (2020-2022) i-a întărit angajamentul pentru o guvernanță europeană care să includă autoritățile locale.
• Malta: Glenn Micallef (35 de ani), comisar pentru Tineret, Cultură și Sport. Tânăr diplomat, s-a remarcat în timpul președinției malteze a Consiliului UE în primul semestru al anului 2017. A lucrat la reprezentanța permanentă a Maltei la Bruxelles. Micallef nu a fost prima opțiune a prim-ministrului Robert Abela, care inițial l-a avut în vedere pe Chris Fearne. Totuși, un tribunal a decis că Fearne trebuie să răspundă acuzațiilor de fraudă în cadrul scandalului Vitals (conflicte de interese și corupție în gestionarea a trei spitale). Robert Abela a optat astfel pentru Glenn Micallef, șeful său de cabinet. Este pentru prima dată când Malta trimite la Bruxelles un funcționar și nu o personalitate politică.
• Cipru: Kostas Kadis (57 de ani), comisar pentru Pescuit și Oceane. Doctor în chimia mediului, Kadis a fost ministru al Educației, iar apoi al Agriculturii și Mediului. Angajamentul său pentru sustenabilitate și lupta împotriva schimbărilor climatice îi caracterizează cariera politică și abordarea asupra problemelor europene.

Țările „mici”

• Irlanda: Michael McGrath (48 de ani), comisar pentru Democrație, Justiție și Stat de Drept. Contabil devenit politician, Michael McGrath s-a impus ca expert financiar în Fianna Fáil (centru-dreapta). Ministru al Finanțelor din 2022, este recunoscut pentru gestionarea prudentă a finanțelor publice și expertiza sa în politica bugetară. Numirea sa la Ministerul Finanțelor a făcut parte dintr-o remaniere prevăzută în acordul de coaliție, în care a schimbat postul cu Paschal Donohoe din Fine Gael.
• Republica Cehă: Jozef Sikela (57 de ani), comisar pentru Parteneriate Internaționale. Fost bancher și CEO în sectorul energetic, Jozef Sikela a devenit ministru al Industriei și Comerțului în 2021. El gestionează provocările energetice cauzate de războiul din Ucraina, promovând securitatea energetică și tranziția către energie regenerabilă.
• Slovenia: Marta Kos (50 de ani), comisar pentru Extindere. Situația candidaturii sale este una particulară, aceasta necesitând aprobarea Parlamentului sloven. Fostă ambasadoare a Sloveniei în Germania, ea s-a alăturat partidului centrist Libertate în 2022. Inițial considerată o candidată la președinția Sloveniei, a părăsit partidul din cauza unor dezacorduri interne. Ea va fi responsabilă pentru relațiile cu Ucraina și țările candidate la aderare.
• Lituania: Andrius Kubilius (67 de ani), comisar pentru Apărare și Spațiu. Personalitate marcantă a politicii lituaniene, Andrius Kubilius a fost de două ori prim-ministru. Europarlamentar din 2019, el se concentrează pe relațiile cu Rusia și Parteneriatul Estic, aducând o vastă experiență în politica națională și internațională. El va fi, alături de Kaja Kallas și Valdis Dombrovskis, al treilea fost prim-ministru în Comisie. Este de remarcat că cele trei state baltice numesc frecvent foști șefi de guvern în cadrul Comisiei Europene, probabil pentru a avea o influență mai mare în discuții, având în vedere greutatea lor demografică limitată.
• Bulgaria: Ekaterina Zaharieva (48 de ani), comisar pentru Start-up-uri, Cercetare și Inovare. Reprezentanta partidului de dreapta conservator Gerb, ea a deținut mai multe funcții guvernamentale în Bulgaria, inclusiv cea de ministru al Afacerilor Externe (2017-2021). Jurist de profesie, ea a fost implicată în relațiile cu UE. Mandatul ei a fost marcat de o controversă legată de „pașapoartele de aur”, un program care oferea cetățenia bulgară în schimbul unor investiții, cu riscuri de corupție și spălare de bani. Ekaterina Zaharieva a fost nevoită să apere această politică în fața îngrijorărilor UE și a criticilor naționale.
• Belgia: Hadja Lahbib (54 de ani), comisar pentru Crize și Egalitate. Jurnalistă și politiciană belgiană de origine algeriană, a avut o ascensiune rapidă în politică datorită Partidului Liberal MR. Fostă prezentatoare vedetă la RTBF, ea a fost numită ministru al Afacerilor Externe și Europene în 2022, fără experiență politică anterioară, ceea ce a generat întrebări. Cariera sa a fost marcată de controverse, inclusiv un documentar despre modă în Iran din 2021, criticat pentru lipsa de contextualizare a condițiilor de viață ale femeilor iraniene. Acuzată de inexperiență diplomatică, Hadja Lahbib a fost subiectul unor cereri de demisie, în special din cauza unei presupuse apropieri de regimul iranian. Ea l-a înlocuit pe comisarul belgian în funcție, Didier Reynders. Unii văd în această schimbare influența lui Charles Michel, actualul președinte al Consiliului, care menține o influență puternică în MR.

Cei cinci comisari reconfirmați 

Unele țări au preferat să reconfirme comisari cu experiență. Cel mai vechi în funcție este slovacul Maros Sefcovic, care va începe al cincilea mandat consecutiv. El a fost vicepreședinte în Comisia precedentă (responsabil pentru Relații Interinstituționale și Prospectivă).

• Croația: Dubravka Suica (67 de ani), comisar pentru Mediterana și Demografie. Fostă profesoară și primar al orașului Dubrovnik, Dubravka Suica a fost deputat în țara sa, înainte de a deveni deputat la nivel european. Vicepreședintă a Comisiei din 2019, ea a fost responsabilă pentru democrație, dar și pentru demografie, un subiect important, dar dificil de abordat. Dubravka Suica a avut, de asemenea, un rol în conferința privind viitorul Europei, care, până în prezent, nu a ajuns la concluzii concrete, statele membre neglijând cele 49 de propuneri și 300 de măsuri rezultate din consultările cetățenești.
• Ungaria: Oliver Varhelyi (52 de ani), comisar pentru Sănătate și Bunăstarea Animalelor. Diplomat de carieră, Varhelyi a urcat treptele diplomatice până la poziția de ambasador al Ungariei pe lângă UE. Activitatea sa ca comisar pentru Extindere din 2019 a fost marcată de controverse, unii reproșându-i o mare indulgență față de Serbia, aliatul pro-rus al prim-ministrului ungar, Viktor Orban.
• Olanda: Wopke Hoekstra (49 de ani), comisar pentru Climă și Creștere curată. Fost consultant și cadru la Shell, Hoekstra a fost ministru de Finanțe și, ulterior, de Externe în Olanda. Era cunoscut pentru atitudinea sa fermă față de țările care nu respectau criteriile de la Maastricht. Era considerat un potențial succesor al lui Mark Rutte la conducerea țării, dar cariera sa a luat o întorsătură bruscă spre Bruxelles. Partidul său, CDA, s-a prăbușit în sondaje. Hoekstra a ajuns la Bruxelles târziu, în timpul mandatului, în octombrie 2023, când compatriotul său, Frans Timmermans, arhitectul Green Deal, s-a întors în politica olandeză în perspectiva alegerilor legislative din noiembrie 2023. Bruxellesul ar putea fi pentru el o poziție de așteptare pentru o viitoare carieră națională.
• Slovacia: Maros Sefcovic (58 de ani), comisar pentru Comerț și Securitate Economică. Diplomat devenit comisar european, Sefcovic ocupă poziții-cheie în Comisie din 2009. El va fi, așadar, veteranul în termeni de mandate. În prezent, vicepreședinte responsabil pentru Relații Interinstituționale, el joacă un rol crucial în negocierile post-Brexit, în urma lui Michel Barnier.
• Letonia: Valdis Dombrovskis (53 de ani), comisar pentru Economie și Productivitate. Fost prim-ministru care a ghidat Letonia prin criza financiară, Dombrovskis este vicepreședinte executiv al Comisiei din 2014. Până acum, a supravegheat economia și comerțul UE, jucând un rol central în politica economică europeană. El a condus negocierile comerciale cu țările din Mercosur, fără succes deocamdată, atât din cauza opoziției Franței, cât și a dificultăților politice din America de Sud.

Sursa: LePoint.fr