P. Perrineau, o analiză a turului 2 (Interviu, Le Point)

Timp de lectură 6 min.

Le Point a publicat un interviu cu Pascal Perrineau, profesor la Sciences Po, unul dintre cei mai cunoscuți politologi din Franța, care a scris mai multe cărți despre ascensiunea Frontului Național, apoi a Rassemblement National (RN): 

« Le Point: Cum calificați rezultatul votului din acest al doilea tur al legislativelor?

Pascal Perrineau: Intervenția foarte rapidă a lui Mélenchon, după anunțarea rezultatelor, a impus mediatic ideea unei victorii a stângii. În realitate, niciun partid nu poate revendica victoria. Nici RN, nici Noul Front Popular (NFP), nici Ensemble. Aceste trei forțe sunt departe de majoritatea absolută. Coaliția de stânga este divizată și nu unită în jurul unui singur partid care ar fi decisiv pentru electorat. NFP este doar un cartel electoral temporar și nu poate revendica victoria de unul singur. La dreapta, coaliția este și mai slabă. Rassemblement National (RN) are 125 de deputați și câțiva aleși ciottisti, ex-Republicani. Totuși, partidul cu cele mai multe voturi este cel al lui Jordan Bardella, înaintea Ensemble și LFI. La nivel de coaliție, avem o altă imagine. Dar partidul cu cele mai multe locuri este RN, înaintea Renaissance și La France Insoumise.

La ce nivel putem interpreta rezultatul?

Trebuie să fim prudenți în analiză. În al doilea tur, partidul care adună cele mai multe voturi este  tot Rassemblement National. Totuși, RN nu poate spune că victoria i-a fost confiscată. Dacă se plânge de confiscări de voturi, RN se face că uită faptul că există două tururi. Sistemul majoritar cu două tururi prevede schimbări de alianțe. Putem înțelege că alegătorii RN s-au simțit privați de majoritate deoarece, cu peste 10,5 milioane de voturi obținute pe 30 iunie și mulți candidați prezenți aproape peste tot în al doilea tur, RN a confirmat că este prima forță politică a țării. Strategia „frontului republican” între Ensemble și stânga a privat RN de a fi prima coaliție înaintea NFP. Aceasta este regula sistemului majoritar cu două tururi. Aceasta a permis învingerea RN în dueluri și nu în triangulare. Această strategie a condus la crearea de majorități „negative” care nu pot duce la o adevărată stabilitate. Acest lucru explică de ce RN se află pe locul al treilea.

Acest lucru ar trebui să ducă la alianțe după votul de baraj…

Acest vot de baraj nu construiește mare lucru deoarece cei care doreau un baraj, adică Ensemble și La France Insoumise, sunt incapabili să guverneze împreună. Rassemblement National nu poate intra în această logică a alianței deoarece este prea departe pentru a se prezenta ca un creator de coaliții. Aceasta arată că RN este o forță extrem de puternică dar excesiv de solitară: cu excepția unei mânuțe de deputați ciottisti, nu are aliați pentru a-și extinde puterea. Când o forță câștigă, ea găsește întotdeauna alți aliați. De exemplu, Partidul Socialist a reușit să se alieze cu comuniștii în 1981. Astăzi, niciun bloc nu depășește 200 de aleși. Astăzi, fiecare este deci prea slab pentru a guverna.

Adunarea este deci neguvernabilă?

Ne aflăm într-o situație și mai complicată decât cea rezultată din legislativele din 2022. Era deja dificil, deși unele texte importante au trecut, cum ar fi cele privind pensiile sau imigrația. Dar astăzi va fi aproape imposibil. Președintele Republicii trebuie să reflecteze pentru a ieși din acest impas, știind că toată lumea este în dezacord pe principalele subiecte. Pentru moment, putem imagina o situație „belgiană”, în care se tot discută pentru a ajunge mai târziu la o majoritate mai mare.

Ar fi permis un sistem de vot proporțional ieșirea din acest impas?

Astăzi, avem un sistem majoritar cu două tururi pentru legislative. Acest tip de scrutin funcționează cu două coaliții, dar nu cu trei sau patru. Problema este că funcționa într-o configurație cu dueluri în al doilea tur, și nu cu triangulare. În primul tur, alegem, iar în al doilea, eliminăm. Or, stânga și majoritatea prezidențială s-au înțeles să învingă RN, dar cu siguranță nu să guverneze împreună. Sistemul se blochează astfel. Când avem mai mult de două familii politice care refuză să se unească unele cu altele, este nevoie de proporționalitate. Este ceea ce se întâmplă în Germania. Cu o proporționalitate, ajungem la o reprezentare mai fragmentată, dar care încurajează compromisul.

Emmanuel Macron a afirmat de mai multe ori că dorește să introducă un scrutin proporțional. Cui i-ar putea folosi?

Proporționalitatea ar trebui să folosească Rassemblement National. Cu rezultatele primului tur, ar fi în frunte și ar conta cel mai mult în Palais Bourbon, sediul Adunării Naționale. Totuși, acest scenariu ar obliga partidul să facă compromisuri deoarece nu ar avea majoritate absolută. Această cultură a compromisului nu este naturală în Franța. Țara noastră, în tradiția sa politică, este obișnuită cu un partid care se impune, spre deosebire de vecinii noștri europeni. De exemplu, în Italia, Giorgia Meloni a fost obligată să se alieze cu alte formațiuni de dreapta și extremă dreapta. RN ar fi fost foarte probabil obligat să facă același lucru.

În ciuda sondajelor care îl plasau în frunte în al doilea tur, RN a eșuat. Cum s-a întâmplat acest lucru?

Dificila tranziție a unui partid de opoziție radicală spre unu partid de guvernământ explică înfrângerea. Am văzut acest lucru în slăbiciunea unor candidaturi, unde unii candidați nu erau la un nivel acceptabil, refuzau dezbaterile, aveau derapaje rasiste, etc. Programul lor, în special abrogarea legii de reformă a pensiilor, arăta mereu o cultură radicală, putem adăuga și ezitările lor față de Rusia. În plus, Éric Ciotti nu reprezenta un aliat cu greutate pentru a cântări suficient în electorat. Deși RN și-a îmbunătățit imaginea, continuă să pară suspect pentru francezi în materie de radicalitate și competență. Candidații au avut deci dificultăți în perioada dintre tururi, au făcut multe greșeli și au acționat cam ca amatorii. Rassemblement National nu a putut astfel traduce victoria sa din 30 iunie pentru 7 iulie. În timp ce, de partea majorității și a NFP, al doilea tur a corectat primul. »

Sursa: LePoint.fr

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.