Există un motiv bine întemeiat pentru care Rusia este brusc atât de dornică să se implice în eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Kremlinul este disperat să pună capăt acestui conflict, deoarece, pe aproape toate planurile, acesta a fost un dezastru, o catastrofă pentru Vladimir Putin.
Mașinăria de propagandă a Kremlinului se amuză copios pe seama disconfortului evident al europenilor față de atitudinea administrației Trump față de foștii aliați ai Washingtonului. Însă aceasta nu este decât o tentativă de a distrage atenția de la presiunea reală pe care o resimte Rusia din cauza intervenției sale militare dezastruoase în Ucraina.
Mass-media de stat rusească a exploatat rapid deschiderea inițială a administrației Trump față de Moscova, susținând în mod absurd, la începutul acestei săptămâni, că Washingtonul „se aliniază acum viziunii noastre”, în timp ce un alt ziar de stat a afirmat că „Rusia ar putea fi beneficiara” războaielor comerciale ale lui Trump.
Cu toate acestea, în ciuda bravadei afișate, Kremlinul speră cu disperare că revenirea lui Trump la Casa Albă va duce în cele din urmă la sfârșitul războiului din Ucraina – un război care a decimat armata rusă și a torpilat economia Rusiei.
Cele mai recente estimări occidentale indică un număr total de 850.000 de soldați ruși morți și răniți în conflictul din Ucraina – mai mult decât totalul combinat al forțelor americane și britanice care au murit luptând în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
La aceasta se adaugă impactul devastator asupra economiei ruse, cu rate ale dobânzilor ajunse la un nivel punitiv de 21% și cu fondul suveran de investiții al țării epuizându-se rapid din cauza costurilor de finanțare a războiului. Astfel, devine ușor de înțeles de ce Putin a profitat de ocazia pentru a se angaja în sensul procesului de pace inițiat de Trump.
Un semn clar al dorinței Kremlinului de a pune capăt conflictului poate fi observat în oferta sa recentă de a media un acord de pace între Iran și SUA în ceea ce privește controversatul program nuclear al Teheranului. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a respins deja ideea de a redeschide negocierile cu Trump pe această temă, calificând-o drept „nerezonabile, lipsite de inteligență și de onoare”.
Aceasta nu este decât o dovadă a influenței minime pe care Moscova o poate exercita în orice negocieri de pace privind Ucraina. În plus, atmosfera de la Kremlin nu va fi deloc îmbunătățită de eforturile tardive ale liderilor europeni de a-și consolida securitatea, Comisia Europeană prezentând planuri de a strânge 800 de miliarde de euro pentru a spori capacitatea Europei de a se apăra. Invazia neprovocată a Ucrainei de către Putin a convins deja două națiuni europene până acum neutre – Finlanda și Suedia – să se alăture NATO, consolidând astfel considerabil securitatea flancului nordic al alianței.
Pentru un lider a cărui însăși rațiune de a fi este prevenirea oricărei extinderi occidentale suplimentare spre granițele Rusiei, perspectiva ca trupele europene – inclusiv forțele britanice – să fie în curând desfășurate în Ucraina pentru a descuraja noi acte de agresiune rusească trebuie să pară o lovitură mortală.
Dorința lui Putin de a împiedica un asemenea scenariu a fost evidentă în condamnarea de către Kremlin a președintelui Emmanuel Macron, care, într-un discurs televizat susținut miercuri, a reiterat că Franța, împreună cu alți aliați europeni, este pregătită să trimită trupe în Ucraina pentru a proteja orice viitor acord de pace – o declarație pe care Kremlinul a denunțat-o drept „confruntațională”.
Departe de a intra în negocieri de pace dintr-o poziție de forță, administrația Trump trebuie să înțeleagă că Putin o va face dintr-o poziție de slăbiciune absolută.
Sursa: The Telegraph
